La mulți ani, dragă Natalia!
(Nataliei Botnar la 30 de primăveri)
Lângă Darul de Copii, plămădit cu îndemnare,
Din imense bucurii și iubirea cât o mare,
Ai lipit de al meu suflet cu lumină ziditoare,
Suflet tandru de coplă, întru binecuvântare.
Mi-ai îngăduit-o, plină, bucurie neaflată,
Primăvară colorată, cu desăvârșiri de floare,
Cum ai potrivit să fie-o Ană dulce și curată
Fiului, atât iubit, partea lui, de-ngemănare?
Norocoasă fă-i și urma, ce păși-va cu iubire
Spre un viitor prosper, din vise către-mplinire,
Sănătatea ei vheghează cu imensă dăruire,
Să rodească fericită lunga-a vieții prelungire.
Și dă-i copilași isteți în menirea feminină,
Cununa ei, maternă cu lauri o împlină,
Eternul să ni-l ducă prin spor de rădăcină,
Lumina-ți, ce-ai zidit-o, să dăinuie-n lumină.
Eu, Doamne, mă înclin, de Marele-ȚI Minuni
Și nu mă corecta, de uit cuvântul noră...
Cu fiecare rugă, destulă, IUBIRE, cer s-aduni
În inima de mamă, ce nora, ca pe fiică, o adoră!
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Iisus - infinită lumină
Din iubirea divină plămădită lucrare,
Cu suflet de-anafură din Duminica mare,
Croită din trupul sfânt, cu lut fără moarte
Și lumii, trimisă de Cer, a feriri de păcate.
IISUS, botezat de Maria-n iubire maternă,
Crescut în imensă iubire, de mâna paternă,
Ne-a fost hărăzire, Lumină, de rău nepătată,
Pe bezna, ce colții din noi alăpta, necurată...
Dar, goi de credință-am stivit Lumina orbită,
I-am pus rușinoasă cununa de spini înflorită,
Din lemnul, menit a fi scut la viață și moarte,
Cioplitu-i-am crucea, povară de suflet și spate
Și n-a fost destulă, smerenia lui... Prin cruzime
băut-am prin cuie tot sângele-i pur... Mi-e rușine
a scrie de creierul lânced, iudit a se stoarce
prin gânduri stupide spre mâna nebună-a-le face...
Prin moarte-a călcat, ispășindu-ne, oarbă, cruzime,
Doar ruga-și urca spre Tatăl, puteri să-i împline,
Ce sufletul lui aduna în căușul de palme divine,
Să-l pună în trupu-i, ce nu s-a gemut în suspine...
Din nou ÎNVIEREA-I coboară din Palma divină
Pe noi, păcătoșii, ne crede, iubește, cu milă,
Ne-mbracă, pe suflet, iertarea, destulă și plină,
Ne-ncrede: "Hristos a-nviat!", primiți infinita-i Lumină!
O, Lume, ai dreptul a-ți pune Lumina eternă pe față,
Plămâni-a smeri cu-ndrăzneala, de-a plânge-n tăcere,
Doar dacă în suflet porți unica-i, dreaptă povață
Și-ngenunchezi la Iubirea-i,
răsplată la, oarbă, a noastră cădere...
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La anul și la mulți ani
Anul Nou ne trece pragul,
Să-i primim în suflet largul,
Sănătatea să ne-o înnoiască,
Bucuriile să le-nmulțească,
Liniștea s-o facă stâlp de ușă,
Grijilor le vânture cenușă,
Pod spre împlinire să urzească
Și de oameni răi să ne ferească,
În credință să ne înfășoare,
Cugetului nască-nseninare,
Ochiul să ni-l umple cu lumină,
Lacrimii să sece rădăcină,
Altoiască-n inimă iubirea,
Urii să înnoade împietrirea,
Izvorască-n ocean și mare
Multă, să o soarbă fiecare,
România Mare să-ntregească,
De războaie să nu se zvonească,
Să ne plouă cu noroc în fapte,
Să gustăm din plin prosperitate,
Frunțile cu vise să-mpresoare,
Spice s-oglindească în izvoare,
Legendar, cu mare anvergură
Să se facă-un an de cotitură...
Pentru-așa un An, ce stă în tindă
Și așteaptă ora fixă de colindă,
Să turnăm spumantul în potire
Și să le ciocnim spre împlinire:
Să te-avânți prin timp înfloritor,
Neamule Român Nemuritor!
Temelie veșnică să-ți fie omenia,
Crez de suflet fie-ți armonia...
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zi de revelații cu iubire și lumină
Moș Nicolae vine pe acest sfânt pământ
vine cu desaga cu daruri speciale
răspândește dragoste lumină prin cuvânt
destramă întunericul cu forme abisale.
aduce la copii dulciuri și jucării
la părinți împarte din tradiții străvechi
speranțe, sănătate și multe bucurii
pe tineri îi ajută să-și afle perechi.
netezește drumuri prin inimi deschise
cerul îl ordonează cu armonii de suflet
deschide mințile cu-nvățături admise
ca în zi de sărbătoare cu mare răsunet.
este zi de revelații care îmbracă vise
lumina din iubire răzbate prin sunet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumină din Rai
Lumină din Rai prin gânduri uitate
Și oameni cuprinși de-ale vieții păcate,
Tu, Tată Ceresc, nesfârșită iubire
Azi mângâi un suflet c-o dulce privire...
De-ar fi să spăl Doamne picioarele Tale
Asemeni Mariei sa capăt iertare...
Copilul de-altădată să te găsească iar,
Prin întuneric veșnic, te caut în zadar...
Cuvintele mele sunt reci și deșarte
Dar Tu, c-o mângâiere ce-mi cade peste pleoape
Mă ierți mereu Părinte și nu cunoști mânia
Când eu păcătuind, tot caut veșnicia.
N-am meritat o clipă, un strop de fericire,
Dar totuși l-am avut prin Sfânta Ta iubire,
Și mi-ai mai dat un înger... dar eu l-am izgonit
Cu-aceleași gânduri false din suflet ponegrit.
Lumină din Rai coboară peste noi
S-aducă iar căință, să vindece nevoi,
Atât că n-o vedem si ne pare în van
Dar ea e tot acolo, in fiecare an.
Fecioară adorată, din pântecele Tău
Se naște-Nvățătorul biruitor de rău
Se naște din iubire, din lacrimi ca de ploi
Și-ți mulțumim iar TATĂ, că ai grija de noi!
poezie de Andreea Palasescu (august 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din lacrimă m-ai plămădit
(Cameliei Rogojinaru)
Din lacrimă m-ai plămădit, mamă,
Fiindcă fecior ți-ai fi dorit, mamă.
Tu n-ai știut, când am să cresc,
Iubire c-am să-ți dăruiesc, mamă.
În leagăn mi-ai pus busuioc, mamă,
În viața eu să am noroc, mamă.
Știai cât suferă o fată
De n-are noroc de la soartă, mamă.
Mi-ai pus arnici cules din ie, mamă
Și-n păr floare de păpădie, mamă
În leagăn, mamă mi-ai cântat,
De tine, mamă, m-ai legat, mamă.
În cântul meu ți-aduc cinstire, mamă,
Căci mi-ai dat viață și iubire, mamă.
M-ai legănat cu drag și dor,
Iar azi îți sunt de ajutor, mamă.
Măicuță, mâna îți sărut, mamă,
Și pentru tine îngenunchi la icoană.
Îți dăruiesc inima mea,
Măicuță bună, mama mea, mamă!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
8 Martie
Femeie, ești o lacrimă pe geana zării,
În sufletul copiilor ești o scânteie;
Tu ai în inimă luminile visării,
Când tot asculți o-ncântătoare melopee.
Ești raza lucitoare ce ne luminează
Și inima și sufletul arzând de dor...
Când versurile toate-n mintea ta vibrează,
Spre tine se îndreaptă scumpul tău odor.
Ești mamă bună și soție iubitoare,
Tu te îndrepți întotdeauna spre credință,
Alături de familia ta ești răbdătoare
Și inima ți-e plină de bunăvoință.
Femeie, ești născută din iubire mare
Și ai tăi dragi părinți în brațe te-au purtat,
Iar sufletul ți-e plin de binecuvântare,
Că și copiii de speranță n-au uitat.
Ești floare simțitoare și înmiresmată,
Te mlădiezi în adierea vântului
Și te înalți spre soare ca o nestemată,
Când vezi verdeața ierbii și-a pământului.
Tu te îmbraci, mereu, în haina-nțelepciunii...
Ești minunată-n colțul tău de verde rai;
Când te apleci spre frumusețea rugăciunii,
În suflet dragostea pentru copii o ai.
Femeie, în această viață ești Lumină
Iar inima de binecuvântare-i plină...
poezie de Bombonica Curelciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
CINCI ANI DE VIS... (nepotului meu Albert Andrei Oprea)
Cinci ani de vis au fulgerat din clipa,
Ce-ai devenit comoara mea de nepoțel,
Cinci ani de vis, zburătăcind aripa,
Din brațele materne-ai fluturat cu zel...
Cinci ani au mâinile, ce știu a-mbrățișa
Și piciorușele voinice, cu tălpile pe jar,
Ochii, ce știu răbdarea mea a-ngenunchea
La răsăritul zâmbetului de ștrengar...
Și fruntea ta, mereu de taină încrețită,
Cinci ani mă ține bunică-ntinerită...
Doar vorba-ți n-are ani, doar cinci, spoită
Cu-nțelepciune, uneori, îmi pare-mbătrânită...
Cinci ani au clipele, de cer, împodobite
Cu bucurii și o lumină ne-asemuită,
Cinci ani, comoara mea de vise împlinite,
Mă crești plenar bunică și poetă fericită!
Să-ți duci Lumina spre înalturi juruite,
Părinților să fii cununa împlinirilor de vis,
Iubitul meu, printre seninele ispite,
Să fii și-un pic poet, așa cum mi-ai promis!
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
Mamă! Alfabetul vieții mele!
Tu pe unde calci cresc flori,
Suflete aduci la viață.
Și ne crești, cum doar tu știi,
Cu iubire și dulceață!
Tu îmi ești iubirea caldă
Ce o port mereu în suflet.
Tu ești cartea vieții mele,
Mi-ai fost primul alfabet
Și acum tu, unde ești?!
Mamă, unde sunt plecat?! Unde sunt?!
Departe de tine, de casă, de pământ...
Am plecat copil, de-acasă,
Iar acum când te-am văzut,
Ningea la tine-n păr, măicuță,
Ca și la mine-n suflet!
Am vrut sa zbor,
Ca pasărea din cuibul ei, spre cer,
Să-mi caut fericirea!
Credeam că mă voi întoarce, repede...
Dar soarta mi-a descris alt drum.
Departe de părinți și casa părintească!
Viața ni-i scurtă și știu că într-o zi
Tu vei pleca de lângă noi.
Spre îngeri te vei îndrepta, în altă casă!
Și mai știu, mamă,
Că tu ne vei veghea de sus,
Așa cum ai făcut mereu.
Privind cum noi, călătorim prin viata!
Întotdeauna mamă, căci pentru noi vei fi trăind mereu,
Vei fii deasupra tuturor un curcubeu,
Pe-acest pământ și-n cer ne vei zâmbi,
În suflet te purtăm, mereu te vom iubi...
Lumină albă, blândă mângîiere,
Doar cu iubire!
Și nutrim speranța regăsirii ce ne întinerește,
Că vom rămâne etern împreună.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani, TUTUROR COPIILOR! - La mulți ani, COMOARA MEA!
Am, Doamne, toată bogăția ta, nemuritoare:
Iubirea și bunătatea sunt pâinea de zi mare,
Gingășia și blândețea sunt apa de izvoare,
Lumina și căldura toiagul ce mă face tare,
Sunt Mama Comorii peste timp și valoare...
Mă-nchin și te rog, de pace, lumină și soare,
Lățește-mi Comoara, să dea peste floare,
Să-ncapă în ea Iubirea ce n-are hotare,
Copiilor dă infinit din raiul, ce sunt împlinită,
Vlăstarii-nepoți să vină pe urma mea fericită...
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară divină
Zare senină, albastră,
Pătrunde-n retină
Și-o pace sublimă,
Pătrunde măiastră,
Adânc în inimă.
Primăvară divină
Să înflorească,
De har și Lumină plină
În inima noastră
Și-o sfântă rutină.
Rutină cerească
Și iubire senină
Din ea să rodească
Până-o să vină
Minunea Cerească
"Pe Nor", în Lumină
Să ne răpească.
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Cu tot alaiul ei încântător de viață,
Scăldat în pacea liniștii de dimineață,
Și în parfumul florilor, miracol divin,
Sub bolta cerului senin.
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Cu tot alaiul stelelor aprinse în sclipiri de noapte,
Altoi scăldat în vrăjile iubirii, sfinte șoapte,
Raze poetice pe tâmple verzi sau coapte,
Așa cum neîncetat mi-am dorit.
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Și bucuria fericirii împlinită în vis real, frumos,
În rânduri altruiste împarte versul poetic,
Printre oameni cu caracter mărinimos,
Să fie viața imn armonios.
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Cu toată simfonia viselor de zi și noapte,
Buzele florilor să mă sărute sub nobile fapte,
Destinul meu liniștit, în marea de oameni,
Fie înțelepciunea dorită în realizări înalte.
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet,
În fiecare zi și în fiecare clipă a vieții mele,
Să nu îmbătrânesc nicio clipită,
În hamacul nepăsării cu vise amorțite și grele.
Primăvară ești tinerețe, iubire și speranță,
Bucuria în floare, pe orice cărare,
Ești o Julietă fericită în raze de soare,
Ești muză poetică, fermecătoare.
poezie de Valeria Mahok (17 martie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea mulțumirii
Nu doar cuvântul are, de daltă, bunul rost,
cu sufletul la gură, cioplind cântări de pace,
nu doar lumina lui, cu bucurii, îmi coace
anafora-mpăcării în rugile de post.
Tăcerile-balsame își ung, pe suflet, rostul,
când gura jinduiește a blestema smochinul,
ce spre îngenunchere roditu-și-a preaplinul,
să-mi tulbure adâncimea, ce o colindă postul.
Ți-am fost atât de oarbă a te vedea în cale
și-atât de asurzită la șoapta de măslin,
Am fost-o pată a beznei pe Marele-ți velin,
ce-mi lumina simțirea în răsărituri pale...
Dar crucea mulțumirii își urcă-n piept alaiul,
să calc prin suferință, întru-a simți ce-i Raiul.
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înflorire perpetuă
Înflorire perpetuă întru iubire
Rănile nevăzute adânc martire
Cuiburi de rouă rodind în petale
Floare de suflet, dulce binecuvântare!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te voi iubi
Doamne, cât te-am așteptat
Am crezut că n-ai să mai vii
Rugă spre tine eu am înălțat
În inimă mea mereu ai să fii
Când cerul poartă a deschis
Stelei luna toate au dansat
Ai apărut într-o noapte în vis
Iubire în suflet mi-ai semanat
Pe creștet mâna tu mi-ai pus
Cu blândețe tu m-ai îndrumat
De atunci privesc cerul în sus
Ai arătat calea mea de urmat
Multumesc pentru ceea ce va fi
Tu îmi calauzești pașii în viață
Te-am iubit mereu, eu știu, tu știi
M-ai ajutat, tu mi-ai dat speranță
Prin tine pot începe o nouă viață
Voi dărui iubirea mea în fiecare zi
La ani cei târzii eu fac o reverență
Te voi iubi acum și până n-oi mai fi
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În urma ta
ÎN URMA TA
În urma ta plouă cu lacrimi amare,
De dor și iubire, ce-n suflet mi-ai lăsat,
Și se revarsă pe-a speranței cărare,
Când te privesc venind în visul adorat.
Te cheamă inima, de tristețe ninsă,
Să-i fii oaspetele de odinioară,
Cât mai este mir în candelă aprinsă,
Pentru iubirea trăită prima oară.
Ca ieri te mai aștept, înaripat de dor,
Să mă-ncălzesc la soarele din privire,
Iubirii mele caste să-i fii protector,
În tainele ei să nu vină alt mire.
În urma ta suspină vechea lăută,
Ca jalea jurămintelor rătăcite
În iubire de sufletul tău cusută
Cu fire de sentimente aurite.
Se stinge făclie în candela vieții
Și-al inimii ecou, ce n-a fost auzit
De așteptări înghețate în nămeții
Veșniciei, cu sufletu-mi înzăpezit.
Iunie 2014
Maria Filipoiu
poezie de Maria Filipoiu din De dragoste și dor (iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oh, mamă!
Mama e cânt de leagăn și-adiere,
Mama e pentru prunc eternul vis,
Mama e veșnic dulce mângâiere
Și sufletul îi este paradis.
În mama e frântură de iubire,
Frântură de dureri și adevăr,
În mama este zvon de mulțumire,
În mama este lacrimă și dor.
E poartă sfântă, cerului deschisă,
Iubire și lumină pe pământ,
La tâmple albă-adesea-n cărți descrisă,
Cu suflet mare și cu chipul blând.
E vad de lacrimi și de suferință,
Rugă și-ngenunchere și cuvânt,
Roua de pe beriș, de pe altiță,
Și murmurul... da, murmurul din crâng.
Mama-i pe veșnicie Catedrala
Unde cu ochii-n lacrimi ne rugăm...
Prin ea noi ne răscumpărăm greșala...
Mama e goana după adevăr.
Cu ea ni-i somnul limpeziri de ape
Și visul împlinire pe pământ,
De ea suntem mereu, mereu, aproape,
Căci mama este lucrul cel mai sfânt.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani!
"La mulți ani!", băiatul mamei mare.
Fie-ți viața cânt și sărbătoare!
Azi e mare sărbătoare-n casă...
Viața-ți fie ca o zi frumoasă,
Cu lumină, pace, vrajă, tihnă...
Suflet de iubire și lumină...
Douăzeci și nouă de boboci de crin
La reverul vieții rinși sunt azi... Amin!
Să-mi trăiești! Eu mă mâdrec cu tine...
"La mulți ani!" și multă fericire!
Spor în tot ce faci... Să-ți împlinești
Visele pe care le croiești!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani!
"La mulți ani!", băiatul mamei mare.
Fie-ți viața cânt și sărbătoare!
Azi e mare sărbătoare-n casă...
Viața-ți fie ca o zi frumoasă,
Cu lumină, pace, vrajă, tihnă...
Suflet de iubire și lumină...
Douăzeci și nouă de boboci de crin
La reverul vieții prinși sunt azi... Amin!
Să-mi trăiești! Eu mă mândresc cu tine...
"La mulți ani!" și multă fericire!
Spor în tot ce faci... Să-ți împlinești
Visele pe care le croiești!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un binecuvântat mărțișor!
Cum știe să încânte primăvara,
În aripi mici ne coace rapsodii,
Cu raze-alină, așteptarilor, povara
Și ochiului dă larg spre bucurii...
Din albul, ce au lăcrimat nămeții,
Ne plămădește însorite suvenire,
Suind pe frunte nimbul purității,
Răsare-n pâlc de ghiocei, a dăruire.
Cu sânii parfumați de lăcrămioare
Și ia revopsită-n aburul pădurii,
Trezește-n suflet dor de evadare
Spre libertate, în cătușele naturii.
Dar cât de rece-ar fi magia ei,
Cu albul pur, fără scânteile iubirii,
Ce-ațâță-n suflet focul armoniei
Să-ți ia din sânge somnul amorțirii
C-un murmur din petale de lalele,
Cu lava lor fierbinte, de-mplinire,
Balsam pe răni din hibernări rebele,
Un roșu care zgâlțâie a dezrobire...
Priviți-o cum descântă a-ncolțire,
Când răsucește-n palme-un Mărțișor
Din alb cu roșu, Puritate plus Iubire,
Într-un potop nestăvilit de Vise și Amor!
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă cu mirese, Doamne!
Plouă cu mirese, Doamne!
Ninge Doamne îngerii
În covoare de lumină,
Pentru mulții tăi copii!
Albul pur de crin, în miere
Risipindu-se apoi...
Plouă Doamne cu lumină
Și iubire peste noi!
Limpeziri de cer și ape,
Valuri moi de catifele,
Plouă Doamne cu lumină!
Și cu borangic de stele,
Vin și-mpodobește lumea
Și "oprește noaptea-n rai"
Cănd răsare-n noi iubirea,
"Să dăm versurilor grai!"
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!