Între
prin vifor de mirare trec ardente
nimicuri, doare pasărea ce vie-i...
în respirații albe-ale hârtiei
noi ne zideam divinități recente.
de înger teatru umbrei noastre fie-i...
ferind de-amurg inelele-n placente
tot două nunți au stihuri evidente,
în miez e prigonire poeziei...
mai sunt poeți, dar vieții nu au lume
să-i vină la mormânt nedescuiat,
să râdă negru, cu tristeți în spume.
pe cât tu ești zeire de-nviat
un vers există-acolo, să sugrume
rapsodul din secunda imediat...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Teatru
Îmi ești mormânt în dedesubtul ploii
Și rezemându-te de apă-ți cade
O lacrimă de taine-n cavalcade
Din vechi pe când spre mâine zboară noii.
Zău, azi e-un teatru cu scenarii fade,
Îmi spânzur mințile de albul foii
Și stihuri vin, enigme și strigoii
Și nunta, preot Domnul la izvoade.
Iar prin saliva ta în tine intru
Pe racla gurii când îmi dai sărut
Și mă ademenești sub cerul cintru.
Că răni de-amor pe sânge mi-au crescut,
Privesc la toate cele-n zarvă dintru
Un morb de stele ce-mi coboară-n lut...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Thalia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza
zidire ție fac în vis fierbinte
a umbrei mele dumnezeie, muză
de umblet printre rime ce m-acuză
duioasă stând acum și-adusă-aminte.
topită-n stih pe a hârtiei buză
îngropi în sens a tainei oseminte
ești ideal de rost în preacuvinte
pe drum pitit în stele călăuză.
în dimineți de clipe ții geneze
de farmece-n poetic început
un liric soare-n piept să lumineze.
în liniști de icoane-ai încăput
nu-n omenești nimicuri, coapte-n teze
și raiuri chemi sub straiul meu de lut...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Polimnia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi în zori
din depărtări de clipe te-amintește
sărutul ce abia-i tăcut pe gură
ce-n preacuvânt e miez și nefăptură
și-n pieptul visului din taine crește.
a tale stihuri ochii mei băură
acolo, pe hârtia-n albul clește
din pielea ta-n divin ce îmi grăiește
o poezie-n zodia cea pură.
înspăimântându-mi sângele tu încă
îmi ești ca de mormânt, având tăceri
când astăzi încă e un strop de ieri
dormind ca de sisif un somn de stâncă.
aleargă, de galop în rugăciune
ce-mi zici dar Domnului nu îi pot spune...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Atlantis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caut un colț de lume
Caut cu îndârjire un colț uitat de lume,
Unde doar bucuria mai poate naviga,
Fără să riște glasul puternic să-i sugrume,
Tristeți ce au puterea în cor a o striga.
Și cred că birui-voi în lunga-mi căutare,
Să-mpac durerea vieții, cu bucuria ei,
În visele-mplinite-n câmpia-nfloritoare,
Sub ropotul feeric al florilor de tei.
Caut cu îndârjire un colț uitat de lume,
Unde iubirea-n tihnă să-și împletească drum,
Ce ocolind în taină și nori de plumb și brume,
Să-i ies cu dor în cale și pașii să-i îndrum.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În miez de clipe albastre
iar pielea ta îți este albă haină
lumini acolo săvârșesc vecia
te mai umbresc, fălindu-mi nimicia
dar fără-a coborî în cer de taină.
cu șoaptă-mi umplu vistiernicia
și-n sânge-mi torn tristeți de vin din traină
golit, să-mi plâng pocalul în buzaină,
la pieptul tău să-mi fac ucenicia.
lumirea ta e-n toate astăzi lesne
prin aerul tăcerii a zbura
când preoții se roagă prin pricesne.
o pace de argint se-nvolbura,
sub bici de nalte doruri zace-n plesne
și miez de-albastre clipe ne fura.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Blue
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Neața lume
Tu, care faci la gure spume
Te anunț cu încântare
Că a coborât un înger din zare
Si mă scrie în mirare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi, de ziua poeziei
Azi, de ziua poeziei
Vreau să scriu acest vers.
Nu ca lumea să mă știe,
Nu am niciun interes.
Căci scriind o poezie
Nu devii bogat sau cu mulți bani.
O poezie bună
Dăinuiește peste ani.
Vă îndemn pe toți cu bucurie,
Să fim mai înțelepți.
Hai azi să recităm câte o poezie
Și să-i slăvim pe poeți.
poezie de Vladimir Potlog (21 martie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă nu ai fii tu!
Mă dor lacrimile stelelor, ce-n ele tu exiști
Mă îneacă plânsul vieții, ce trece fără sens
Te rog să fii tu noapte și zi lumină-n mine
Te aștept în stânci și-n munte, în clipa care vine
Tu ești minune-n lume, început de univers
Tu legeni aceste zile, în brațe și în vers
Tu-n râul vieții nudă, viață, tu ne dăruiești
Ești pasărea phoenix și sfăntă tu ne ești
poezie de Viorel Muha (martie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am intrat în teatru prin portița poeziei.
citat celebru din Ștefan Ciubotărașu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E moartea cântec boală veche
ți-s ochii înrămați în lăcrimare,
icoană ce-mi veghează ruga-n buze
ce-i abur care suie-n vămi confuze -
ni-s existențele cafele-amare...
visării depărtările ni-s muze
slăvind cu stih a zborului chemare
și cât clipita-i Dumnezeu de mare
la sânul întrebărilor lăuze.
infern de preacuvinte-n sânge doarme
scăldând morminte-n înserări de om -
plutesc pe umbre îngeri fără karme...
prin timpul cu secunda galantom
sicrie vin, ființa să o sfarme
și-i cântecul ades de-amurg simptom...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce bine că ești...
Ce mirare că ești, ce minune că sunt,
Că existăm amândoi pe același pământ,
Cu fiori dulci și culori de gheață,
Rătăciți în dimineți cu aromă de ceață.
Ce mirare că ești, ce minune că sunt
Și glasul nostru răsună asemeni unui cânt,
In visele de stele-nseninate,
Când gândurile ni se perindă-n aceleași șoapte.
Ce mirare că ești, ce minune că sunt
Si ne-nvelim cu același acoperământ
De lacrimi și sărutări aprinse
In hora stelelor destinse.
Ce minune că sunt, ce mirare că ești
Frumoși și mirifici de ne privești,
Ce mirare a minunii că suntem
Aproape și totuși nu ne spunem.
Ce mirare că ești, ce minune că sunt
Si vorba ne este un singur cuvânt,
Ce minune că sunt, ce mirare că ești
De ne-ntâlnim doar în povești.
poezie de Ana Maria Erdo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet
Spre mâine-n întrebărilor cocoașă
Erau de umbre jocuri, teatru-n clipe
Era prin sânge-a fi, în glii să țipe
Și o beție-n pietre, uriașă.
Grădini în minți ivind de gând tulipe,
Tu strigi tăceri hârtiei, pe cămașă...
Așa, la vorbă miez în rost te-nfașă
Să-mi tălmăcești în fum de rugă-n pipe.
Fierbinte taină te ducea alături
De nunta cu inel de plumb topit
Și-n liniștea cuvântului cioplit
De celuloză iar vuiau omături.
Grăind neauzit în albe locuri
Enigme duci în șa de echivocuri...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamne
de chin flămândă-i rana bând o cruce...
recente leziuni spre mâine-aleargă
și azi e visul umbrei de pe targă
tăceri luminii doftor ce-i seduce...
în urma ta eu crez învăț să meargă
pe sub o grea pășire sub cauce,
din mult al tău pe gânduri duh mi-aduce
deși mi-e-n cuget zborul de litargă.
din perne spintecând un măr în carne,
din așternut de lut și de exist
adie nuntă frica s-o întoarne...
din maluri am găsit, din raiul trist
a clipelor în văz de timp lucarne,
pe tine-acolo, Doamne, alpinist...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua poeziei
Cu entuziasm în cete
Trec poeți și trec poete
Intonându-i osanale
Îmbrăcați în madrigale.
madrigal de David Boia (12 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Teatru cunoscut
tăceai pe alb cuvântul care cheamă,
ți-era în sâmbure de fructe veste
ca flori morminte-s în grădini funeste
ce cresc în gândul tău spre ieri în teamă.
când mâine îți va fi doar de poveste
căzând în amintire, sânge-aramă,
sămânță-i azi ființei încă-n poamă
doar fum de-adie-n pipele celeste.
râzând a teatru-n vămi adiacente
se deschideau corole de sicriu
în pielea ta iubire-n pace-ți scriu
și coborând tăcerea în placente.
interioarei zări nu-i da pricină
în raclă cu odaia mea vecină...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Ardeleanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel pe maidan
Șmecherul de pe maidan
Bântuie prin lume,
Cu alura-i de golan
Și-a atras renume.
Pe hârtie face plan
Cum să ne sugrume,
Șmecherul de pe maidan
Bântuie prin lume.
Parvenit politician
Supărat la culme,
În discurs de mitoman
Gura-i face spume
Înjurând ca pe maidan.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nume în alb
mistere pășind într-o luciditate de floare
miezul își lasă umbra-n grădini de-nțeles
moale-n palparea visării
te cheamă a flori, în ziua numirii tale răcnesc
femeie din aceeași nuntă,
Domnul strivind în copitele asinului drumul,
deschizând
mormânt de curând
chemând
pe tine a floare
știu, scriu nimicuri
în veghea aceasta de petale
corolă în lacrima ta de iubire numește
femininul înfipt în coasta lui Dumnezeu,
nu te pot scrie, am pășire de Om
și-mi este mersul vorbei păgân
asupra fumegării a fi
Fiul zidește pipa iertării pe buze de Tată,
pe văzduh, nenumită, cu zbor pășind
Pasărea...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu râde citind înainte
[voiculesciană]
Îți vizitează ochii tristeți de ploi mărunte,
Pe aurul zâmbirii argintul lor își lasă...
Ce diavol, Doamne,-i clipa ce pacea ne apasă,
Sisifică-i secunda suind-o iar în munte...
Dar când se va preface și azi în amintire
Și mâine-a fi de păsări în viață singur cânt
În viețuire noaptea s-o soarbă din potire
Vei ști atunci în sânge un drum ce-i timp înfrânt.
În imnul neființei de Sus enigme-n tot
Luci-vor pe-a ta carne cu zborul în ruine
Aeriform cuvinte din tanițe le scot
Și iată! Veșnicia în moartea noastră vine...
În rest aceleași umbre, fântâni ce-s de lumină
Când lor te-alegi pe cale, înmiresmată-n vină...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Twilight
Comentează! | Votează! | Copiază!
La pas de zbor
lumină beau, străjer în ape sure
și adâncit în doruri colosale
amurgul nedormit cărând pe sale
ca-n noaptea umbrei de-arbore-n pădure.
ebrietatea frumuseții tale
în respirarea păsărilor pure
îmi alerga prin sânge, să-mi procure
pe drumul meu parfum de soartă moale.
femeie-n gânduri ce-mi încărunțești,
prin lume-mi ești destin și testament,
al zămislirii dulce element
și piatră de înmormântare-mi ești.
genuni deasupra leneș se deschid,
pășim în cer tiptil și-n zbor lichid.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Kalu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trec poeți...
Trec poeți cu fruntea-n lauri
Tot prevestiți de vechi auguri
Și trec cârduri mari de grauri
Către viile cu struguri.
Trec poeți cu lotca Styxul,
Dar furișându-se de noi,
De și-au uitat cumva pixul
Tu, Doamne adă-i înapoi!
Căci pedeapsa lor cea mare
Este a-i lăsa să scrie
Nicidecum acea-ntâmplare
De-a pluti în lotci-sicrie.
Trec poeți cu fruntea-n lauri
Ca un cârd flămând de grauri.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!