Doar o strachină spartă
Îmi place să calc
în străchini,
zi după zi,
all summer long,
după care-i cer
doctorului
certificat medical
pentru
"lipsă acută
de orientare"
și mă adun
apoi
de pe jos,
colo niște coaste,
dincolo o inimă,
cioburi, cioburi,
străchini și sentimente,
les jeux sont faits,
țipă magistrul!
și viața mea?
... doar o strachină
spartă
sub picioarele
vreunui trecător
grăbit
și întârziat
la serviciu...
poezie de Ion Țoanță din Singurătatea culegătorului de scoici (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Les jeux sont faits!
Les jeux sont faits
E târziu să mai renunți
Nicio întoarcere
Les jeux sont faits
Nu admit absența, spune El!
Pas, gândesc eu!
Nu, nu se poate renunța,
Les jeux sont faits!
Nu admit să gândești ea în prezența mea!
Tardiv, a răspuns el, les jeux sont faits!
Salvează - te, mi-au spus ei!
Tardiv, le-am răspuns eu, les jeux sont faits!
Noapte aici... Dincolo?
Justiție, mi-au răspuns ei!
Salvare, șoptește ea... e rapid... nu simți nimic!
Poftim, Pot!
Curaj, mă îndeamnă ei!
Servită, am răspuns eu!
Les jeux sont faits, rien ne va plus!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Volumul La vie en rose
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Les jeux sont faits!
E târziu să mai renunți
Nicio întoarcere
Les jeux sont faits!
Nu admit absența, spune El!
Pas, gândesc eu!
Nu, nu se poate renunța,
Les jeux sont faits!
Nu permit să gândești ea, în prezența mea!
Tardiv, mi-a răspuns el,
Les jeux sont faits!
Salvează - te, mi-au spus ei!
Tardiv, le-am răspuns eu,
Les jeux sont faits!
Noapte aici... Dincolo?
Justiție, mi-au răspuns ei!
Salvare, șoptește ea, e rapid... nu simți nimic!
Poftim,
Pot!
Curaj, mă îndeamnă ei!
Servită, am răspuns eu,
Les jeux sont faits,
Rien ne va plus!
poezie de Gorunescu V. Carmen Lidia din La vie en rose (2019)
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străchini și străchinari
Țara-i o strachină mare,
Hotarele ei sunt râuri de lacrimi.
Noi, străchinarii, dăm forme
Și ardem pământul.
Aplaudăm când
Suspușii zilei
Calcă prin străchini.
Justiția îi aduce
Cu picioarele
Pe linia de plutire
Tot cu străchini:
Una cu banii delapidați
Și nerestituiți,
Alta cu lichidări de pedepse.
Toată lumea bate din palme!
Europa aleargă să se delecteze
Din străchinile strămoșești
De la Orăștie
Sau de la Tărtăria.
Am spus, nu mai repet,
Țara-i o strachină mare,
În ea oasele noastre
Sunt pulbere de stele
Care miroase a lacrimi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Epitaf unor străchini
Străchini simple, țărănești,
Totuși nu-s deloc povești,
Un ministru democrat
Numa-n ele a călcat!
epitaf epigramatic de Constantin Nicola
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu calc pe cioburi
Pe-ale luminii cioburi, nu calc!
Lumina-n mine se-nfășoară,
Urcând adesea în spirală,
Spre al iubirii catafalc.
Din mine Soarele țâșnește,
Și ca un râu de stele curge,
Nu curge lacrimă, nici sânge
Și deseori se înmulțește.
Pe urma stelelor, trec pașii
Acestui trecător prin lume
Și nu-nțeleg de ce anume
Plâng în surdină cârcotașii...
Ei calcă-n cioburile urii
Și sângerează de dureri,
Căci azi, ca mâine și ca ieri,
Nu înțeleg rostul culturii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adun în palme cioburi de icoană spartă de glezna nopții...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
ciobite lumi
Stau cioburi pe masă
Tăcută mireasă
Din joc de călcâi
Ah, mire
Tu soare din ziua întâi.
Stau colțuri de stele
În visele mele se-ntind
Somnoroase
Și calc peste cioburi
Și mese livide
Doar doar să le-ating.
Stau mese sub cioburi
Smerite speteze
Ah, ostenelile lumii
Prin blide si pori
Crește pe margini de linguri
Lăcusta război
Și hrană
La colțuri de gură
Uimită spărtură.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioburi de iubire
din cioburi de iubire
eu visele-mi adun...
sunt ca o mângâiere
la un sfârșit de drum
târziu.. târziu in noapte
când somnu-ncet mă minte
privesc pe cer cum luna
insiră la cuvinte...
imi spune trist povestea
crispată-n nemurire
adună pe cer stele
din cioburi de iubire.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre cioburi
prietenii au plecat departe
am rămas singur în noapte
astăzi sparg
oale și ulcele
ce să fac acum cu ele
toate's sparte, toate's rele
adun cioburi dintre gânduri
printre rânduri amputate
ce să fac astăzi cu toate
viața calcă
trist pe ele
noaptea desenează gânduri
din dureri și din amurguri
curg și lacrimi
curg de toate
printre cioburi și ulcele
toate's goale, toate's sparte
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După ce a călcat în străchini a dat vina pe vecini.
citat din David Boia (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cazino
La noapte va ploua cu stele
Dar nu vă temeți, căci vă zic:
A mai plouat și altă dată
Și nu s-a întâmplat nimic!
La drept vorbind, o stea nu cade...
Ea arde mii și mii de ani
Iar eu vă zic: să nu vă temeți,
La noapte va ploua cu bani!
"Les jeux sont faits", precis la noapte
Din ceruri va ploua cu bani!
poezie de Mihail Mataringa din Singur în Atlantic (21 ianuarie 2005)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea
sparg azi oale și ulcele
ce să fac acum cu ele
sparg și gânduri
sparg de toate
ce să fac cu ele sparte
poate plec în altă parte
de ai carte
nu ai parte
doar tristeți și lacrimi toate
adun cioburi
printre cioburi
de prin vatră adunate
viața calcă trist pe ele
noaptea desenează gânduri
din dureri, tristeți, amurguri
curg și lacrimi
curg de toate
printre cioburi și ulcele
ce să fac în altă parte
scriu o carte despre toate
se mai poate...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După ce a călcat în străchini, i-au imputat toate oalele sparte!
calambur aforistic de Iulia Mirancea (26 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Cioburi de viață, cioburi de moarte
Mi-am împărțit viața în cioburi
Și fiecare ciob l-am transformat
Într-o altă viață,
Spre a muri în mine, treptat.
Cu fiecare picătură de timp,
În uitatul Olimp...
Mi-a sângerat ochiul
Când soarele și-a împărțit suferința
Cu mine.
Vulcani de sângeri erupeau
Sub fiecare pas
În urmă rămas.
Orb de stele și de recunoștință,
Am mers mai departe,
Până la marginea prăpastiei
În care clocoteau
Cioburi de moarte.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioburi
Cioburi de vise interzise
imi străpung tălpile,
mă ard, mă supun.
Genunchii le sărută, palmele le sprijină.
Mă ridic. Continui să dansez.
Sângerez.
Visele dor. Cioburile sângerează.
Se sparg in zeci de alte cioburi,
fiecare jertfind câte o picătură de sânge
spre a-mi hrăni visul.
Infinite cioburi hrănesc un vis
al cărui sfârșit e proiectat în fiecare ciob infinit
același, altul, mereu al meu...
poezie de Andrada Ianosi
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să calci în străchini și apoi să mănânci din ele... Hmm!
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Din cioburi de vise
Din cioburi de vise se nasc entitați
De liniște, de dor și candoare,
Ascultă-le șoapta și tu... dacă poți
Și-aruncă-le apoi în vâltoare...
Veni-vor speranțe, tumult și elan,
Imagini de lume nebună,
Dar eu pentru voi am un plan,
Să fim ca și-acum... împreună.
Din cioburi de vise răsar împliniri
Și gânduri rebele-s la poartă,
O mâna le strânge și cerne zefiri,
Pe tâmplele albe de soartă.
Cuvântul e magic, abil vrăjitor,
Plutind spre abisul de stele,
Curgând din penită, atât de ușor,
Ca lacrima, inimii mele.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
din cioburi
Nu am fost născut Om, eram o mirare
de cristal, fără umbre
doar sunet înalt
Nu știu, ah, dacă aș ști
cine, cum și de ce a spart oul mirării și iată-mă
plângând
pe dinăuntru adun apusa splendoare
din cioburi
ce trup aproximativ am strâns până azi
și de câte ori am luat-o de la capăt, voi nu credeți!
Nimeni nu-mi dădu vreun încotro măcar
unde să-mi lipesc o latură, unde cealaltă, cealaltă
și tot așa
nu voi reuși niciodată, mi se preling printre degete
cioburi din întâiul mine, ah, de l-aș prinde
pe acela care a înfășurat în suspin cheia-măsură
și a dat cu ea de pământ
o a doua oară!
o a doua oară?
Nu, era ecoul sau
ce a mai rămas din sunetul acela înalt.
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioburi de visuri
cioburi de visuri pline de oboseală,
după rockul suspendat în aer,
se ascund într-un glob de cristal.
etichete se lipesc de picioare
după încercări eșuate de alergare în sus.
mai multe explozii din dragoste au coborât pe pământ
luând cu ele secretul frumuseții.
pe cărarea neplecată rămasă-n torentul vântului
mai trec iluzii neîntrebate
și luna mai deschide noaptea.
dragostea ucisă de atâtea ori, tot mai bate la ușă
ieșind din mătasea fluturilor
ca prima iubire din raiul albastru
aprinzând ispitele reci.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioburi
Zeci și mii si sute de cioburi,
Strapung prin frageda carne,
Adanc...
Printre coaste,
Către nimic.
Cioburi de sticlă,
De gheață,
Ce se topesc
Si picură incet
În balta de roșu și durere.
Zeci si mii si sute de amintiri.....
Arse, de focul mistuitor al durerii,
Mă sufocă, precum o funie in jurul gâtului,
Îmi inundă traheia
Și îmi șopteste culori de gri la ureche.
Precum și vioara.
Ce îmi șoptea ducli și suave
Petalii de hortensie.
Cândva, vedeam și eu Soare
Vedeam parfumul primăverii,
Iar de pe buze gustam zâmbete.
Acum, orb și mut și surd,
Bâjbâi dupa fericire,
Dar totul...
Tot ce ating și cuprind,
Doare și este gri și roșu.
poezie de Corneliu Caluian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!