Determinare
sufletul lumii este templu de închinare
pe catapeteasmă zâmbesc ametiste
pâini de lumină s-au copt din grânare
să le împartă vântul în zări pacifiste.
mă topesc în noapte ca o lumânare
alung întunecările cu acatiste
sufletul lumii este templu de închinare
pe catapeteasmă strălucesc ametiste.
în poezia lunii găsesc alinare
stelele iubirii sunt țesute-n batiste
visele nocturne au o determinare
să ardă în raze gândurile triste.
sufletul lumii este templu de închinare
pe catapeteasmă zâmbesc ametiste
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În altarul sufletului
sufletul e un altar pentru împărtășanii
chipul cuvântului e o catapeteasmă
lacrimi de îngeri acoperă jelanii
eu mă zbat să ies din morbidă fantasmă.
gânduri sărută moaște din cranii
mirul îndepărtează duhori de miasmă
sufletul e un altar pentru împartasanii
zidul din față e o catapeteasmă.
se petrec în suflet atâtea lucruri stranii
între rai și iad flăcări de năprasmă
ard păduri de vise verzile litanii
florile iertării răspândesc mireasmă.
sufletul e un altar pentru împărtășanii
chipul cuvântului e o catapeteasmă.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Natura este un templu, iar noi suntem zeii. Natura este un templu în care trebuie să intri și să spui ce vrei. Gândurile sau vorbele au putere în acest templu. Ceea ce îți spui în gând are putere asupra subconștientului oamenilor și crează situații în viața ta exterioară.
Iustinian Cruceanu (iulie 2013)
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Mângâie-mi sufletul îngenunchiat
Și rănile vii din care Lumină-ai plecat
Catapeteasmă a îngerilor în catedrale
Lumină vie înflorește-mă-n vii petale!
catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbet la plural
gândurile mele înverzesc în cer
îmi pregătesc viața pentru dincolo
în raiul fericirii de apoi, prosper
voi zâmbii lumii, zeului Appolo.
visele mele sunt atinse de patimi
cu freamăt puternic cu nostalgie
adesea am scăldat obraji cu lacrimi
plânsul e plămădit de divină regie.
zâmbesc și azi la tot ce am iubit
zâmbesc la oameni la tot universul
chiar dacă se apropie tristul asfințit
vreau azi să mă înveselească versul.
condeiez în slove zâmbetul la plural
urcă la Demiurg fără funicular.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trilogie
azi scriu cu raze un poem de suflet
lumini jucăușe se-ntind pe coala albă
atâtea splendori am strâns prin umblet
le arăt lumii înșirate în salbă.
un zbor de fluturi am tatuat pe cord
emoții curcubeice alunecă în glezne
culorile iubirii topesc hain fiord
umplu cu frumusețe abisuri și bezne.
nu mă cert cu norii nu mă cert cu vântul
răcoresc pământul când arșița e mare
eu m-am legat de cer și îi ofer cuvântul
diamant de spirit factor de alinare.
mi-am dat inima iubirii bate în magic ritm
Cronos îmi este prieten cu sacru algoritm.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Multe religii consideră că trupul este un templu divin; dacă așa stau lucrurile, gura reprezintă intrarea în templu.
Stefan Klein în Formula fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prudență de toamnă
iedera credinței se cațără pe ziduri
în frunzișul verde vrăbii au cuib sigur
până târziu în noapte răsună lieduri
cu aripile îmi fac semne de bun augur.
cu multă evlavie viața o contemplu
chiar dacă am trecut al toamnei prag
din gândurile pure azi ridic un templu
și împletesc speranțe în sublim șirag.
Dumnezeul iubirii l-am invocat ardentă
prin rugăciuni aprinse ca niște lumânări
de dragostea Lui sacră sunt dependentă
sufletul vreau să treacă rpin iluminări.
îngerul mă învață să fiu mereu prudentă
să cumulez în cuget doar înseninări.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Închinare la Țepes
Doamne, cinstea vrem să-nceapă
Și tu singur te pricepi,
Cum să-i tragi pe hoți în țeapă;
Dar de unde-atâtea țepi?
epigramă de Mircea Ionescu-Quintus din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ca într-un templu
Mă închid într-un vas așezat pe portalul zilei
și privesc prin clipe cum se scurge viața,
mi-a rămas inima plină de fior
să mă regăsesc în poeziile lui Eminescu
ca într-un templu,
sufletul meu e plin de trăirile iubirii,
nici o minune mai mult
decât florile teiului sfânt.
În irisul ochilor mei se deschide nesfârșitul
și luceafărul apune pe brațul iubitei
cu sânii înfloriți în veșmintele nopții.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima și ultima iubire
Pe un tablou din timpuri vechi,
Doar chipurile s-au oprit,
Și-i prinsă-n rost de cochii-vechi,
Povestea lor fără sfârșit.
El pentru ea-un înger pictat sus,
Ea pentru el o floare de cais,
Iubirea lor un soare încă ne-apus,
Și taina lor un dom lumii închis.
El pentru ea - o primă îndrăgire,
Ce-n simțuri și gândire i-a pătruns,
Cu o catapeteasmă de iubire
Acoperindu-i sufletul ascuns.
Ea pentru el - o dragoste tardivă,
Ce-n viața lui cu aroma-i a ajuns,
Și ultima iubire ardentă, milostivă
Cu multe întrebări fără răspuns.
Și-acum în rama tabloului: poveste,
Un el și-o ea, își deapănă frumosul,
El din asfințitul vieții în care este,
Și ea, abia croindu-și universul.
În gama cristalinelor culori,
Se imprimă prima și ultima iubire,
Cu o incandescență de fiori,
Și-o castă, îngerească amintire.
poezie de Alexandrina Vlas
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Freamăt extatic
trăiesc o liniște totală și fecundă
sufletul nu e modificat de suferință
romantismul persistă în fiece secundă
cu iubirea sacră am certă biruință.
tristețea nu-mi modifică fondul intim
este apanajul melancoliei verzi
în codrul de vise trăiesc extaz ultim
suflete boem cu lumini te dezmierzi!
topesc teama în raze cu singurătatea
iubirea grandioasă a soarelui cuprind
în mângâieri de îngeri găsesc puritatea
prin universul magic fericită colind.
credința mea e fermă-mi oferă pietatea
de gândurile sumbre sufletul desprind.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Însemnare
Este adevărat,
Eu nu sunt cel așteptat.
Eu nu iau munții în spate
Să mă duc cu ei în singurătate.
Nu am timp ani să număr,
Nu pun secera lunii pe umăr.
Eu nu iau soarele în mâini,
Nu arunc cerul la câini.
Eu trec prin viață
Ca printr-o zi cu ceață.
Tinerețea mea e o stradă
Pe care se topesc oameni de zăpadă.
Eu nu aplec sferele
Să caut în părul nopții stelele.
Nu sunt făuritorul de pâini,
Nu aduc zorile în mâini.
Eu nu sunt profetul care să moară pe cruce,
Nu am ce să spun, nu am unde mă duce.
Dar sufletul acesta cu șerpii curcubeului în plete,
Sufletul acesta chinuit de sete,
Sufletul acesta care așteaptă drept,
Cât o pitulice în piept,
Sufletul acesta aduce sare și pâine,
Pentru toți uriașii de mâine.
poezie celebră de Virgil Carianopol din Scrisori către plante (1936)
Adăugat de Elena Druță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
- Dumnezeu
- Dumnezeu este Cel care ne atinge sufletul cu urme de lumină, pentru ca inchisoarea dăruită să fie mai puțin lut și mai mult templu, iar viața începe a se respira aproape apneic dar pe dinăuntru.
definiție de Gabrielle Pierre
Adăugat de Gabrielle Pierre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agonia
față în față metereze,
archebuze și baliste
care flutură batiste
din ținuturi calabreze
acareturile mixte,
jucăriile chineze
dorm cu simțurile treze
și visează ametiste
gândurile prind să sape
nopțile un alt prăpăd
oamenii doar nu mai văd
din mulțimea de atrape,
agonia lor hibridă
dintr-o nouă atlantidă!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este de bunul simț al religiei creștine să-i spună omului să-și pună întrebarea fundamentală: Care este Adevărul, Calea și Viața? Această întrebare pusă în spirit ca o rugaciune într-un templu face mai mult decât toți mântuitorii lumii.
citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Guvernatorul meu este sufletul meu. Sufletul meu nu are legi. Are propria sa direcție, știe unde merge, eu sunt un suflet într-un trup fizic. Eu sunt sufletul. Sufletul este divin, desăvârșit, atotputernic. Și sufletul știe Adevărul. Orice altceva este minciună, este falsitate. Sufletul este real, este adevărat. Doar îmi ascult sufletul, mă supun lui. Totul este atât de simplu. Nouă ne place să complicăm. Dar nu e nimic complicat. Doar ascultă sufletul.
Ghislaine Lanctot în Yoga Magazin, interviu (4 noiembrie 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Închinare
Ștefan, al Moldovei soare,
Ștefan, glie roditoare,
Sol din cer, sabie dreaptă,
Ștefan, minte înțeleaptă,
Spaima ghearelor păgâne
Ce se cred pe tot stăpâne;
La hotar, ne-ntârziat
Un castel ai ridicat
Cu creneluri argintate,
Turnuri bine ferecate
Și străjeri neînfricați
În războaie încercați.
Inimă nespus de mare,
În dreptate-ncrezătoare,
Dumnezeu nouă te-a dat
Să-i fii păcii împărat;
Bob de rouă din colindă
A strămoșilor oglindă,
O comoară s-a păstrat
Datina la noi în sat,
C-ai oprit în piept stihii
Și smintitele urgii.
Ocrotit de Domnul Sfânt
Ai fost fulger pe pământ.
După fiece izbândă
--A dușmanului osândă--
Mila păcii ai sporit
Și altare ai clădit.
Ai adus din ceruri aur,
Din al tronului tezaur,
La întoarceri din război
Când aveai victorii noi,
Făurind catapeteasmă
Cu a raiului mireasmă.
Ștefan cu credință tare,
Vrășmașului înfricare,
Curmător de spini în floare,
Creștinilor apărare,
În a vieții încercare
Primește a mea-nchinare
Sufletului alinare,
Sfinte Ștefane cel Mare!
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Irundel și Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Închinare
În al vieții mele drum
Sufletul mi-l dau, o știu,
Doamnei mele chiar acum,
Domnului, cât mai târziu.
epigramă de Titu Ionescu-Boeru din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fum și fluturi
De dorul tău eu mă topesc
Fum și fluturi fum în zbor
Zilele topite-mi curg de zor
Sufletul abia mi-l mai zăresc
Viață, în tine mă zvârcolesc
Trezită-n fum de lumânare
Încerc senzația de alinare
Cu ochi minții caut să privesc
În jurul meu suflete întâlnesc
Și văd ce rău sunt pedepsite
De Dumnezeu sunt ocrotire
M-am hotărât ca să trăiesc
Suflet, te-am întâlnit tăcut
Din ceara arsă, chip ceresc
Îmi dai puterea să plutesc
Zâmbesc că te-am cunoscut
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Închinare
cu toată puterea mă leg de Cristos
viața din mine vreau să fie pură
veșmântu-i de lumină sfânt și prețios
se-ntinde peste suflet ca o armură.
vise și speranțe vreau să le-mplinească
boala din trupul meu să o alunge
cu valorile iubirii să mă locuiască
bătrânețea cu probleme mă ajunge.
cu înțelepciunea timpului din urmă
să mă bucur de viață de cuvântul plenar
El este păstorul eu oaia din turmă
care îl urmează trecând prin altar.
păcatul metafizic în credință se curmă
închinarea la Cristos să mă umple de har.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!