Sunt printre cei ce bat la uşa florii
Ascunsă-n pietrele din munţi.
Se sparg sclipirile viorii
Când cântă printre surzi şi muţi.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercul de sublim

Când mergeţi în munţi,
Să nu vă opriţi
La cei mărunţi!
Ei sunt din cornuţi,
Intră-n picioare,
Te fac să suferi
Şi, te doare,
Ca o rană veche,
Poate chiar a ta
Splendoare!
Să mergi în MUNŢI!
Da, ei nu sunt mulţi,
Sunt rari,
Dar, sunt drepţi şi temerari:
Împart cu tine din lumină,
Împart cu tine din destin.
Ei, dăruind, mereu adună
O rază-n în cercul de sublim.

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distanţă

sunt la trei poeme de tine
dragostea mea să bat la inima ta
să sparg pietrele din munţi cu arcuşul
pentru că muzica iubirii nu se cântă singură
aştept să mă chemi din călătoriile mele
cu acest poem mă apropii
tot mai mult de tine ca o garanţie
a fericirii noastre şi miroase a dud
şi a flori de tei
tinereţea mea are gust de vin acrişor
te las să bei puţin cât să te-mbeţi
sunt la trei poeme de mintea ta
mă alint ca o vioară sub umbrele
plecate-n veşnică plimbare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

nemuritor

Nemuritorii nu sunt cei care nu mor niciodată. Sunt aceia care călătoresc printre vii şi printre morţi; nu duc dorul morţilor, când sunt cu viii şi nu duc dorul viilor, când sunt printre cei morţi.

definiţie de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngeri goi

Îngeri goi, fără cuvinte
Rămaşi avizi de fericire,
Au venit pe pământ,
În căutări de idei,
Spre raiul din noi.

Ei sunt departe de cer,
Blestem în cercul de mister.
Noi suntem muţi şi orbi şi surzi
Deşi voioşi cu inimi frânte
Avem chemări efemere în ginte.

Păgânii au plecat spre cer în cânt
Rămaşi aşa cum sunt:
Şi muţi şi orbi şi surzi,
Trişti cu inimi goale
Au fost visare.

poezie de Daniela Voicu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre miere şi venin
Eu mă-nalţ semeţ, senin.
Am turnat pe rădăcini
Numai harul cel divin.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am vrut sa-ţi spun multe,
Printre sfinte jurăminte.
Am vrut, dar..., am tăcut
Lângă chipul tău durut.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bat la uşa ta

Bat la uşa ta, iubito,
Ca un trubadur zăltat
Şi-ţi găsesc ivorul pus
Şi amorul spânzurat.

Zveltă ca o căprioară
Vii spre mine şi mă minţi
Şi nu ştiu a câta oară
Tu mă scoţi mereu din minţi.

Bat la uşa ta, nebuno,
Ca un hoţ de drumul-mare
Uşa-ţi este încuiată
Nu ştiu ce ţi se năzare.

Te aştept să te desprinzi
Din miresme şi dileme
Uşa ca să mi-o deschizi,
Dorul tău ca să mă cheme.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (20 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dragul lui am inundat
Acest pământ cu flori şi soare,
Dar e primit ca un păcat
Şi se mai sparg la colţuri felinare...

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă luna

Cântă luna-ntr-un sărut,
Noaptea-şi cumpără inele,
Doar trecutul... e pierdut
Printre atât-amar de stele.

Cântă luna-n braţe strânsă,
Printre vise şi-mpliniri,
De iubire fiind pătrunsă
Şi parfum de trandafiri.

Cântă luna la fereastră,
Curge cerul peste noi,
Ca un colţ de mare-albastră,
Peste sâni de piatră... goi.

Cântă luna şi ne ploua
Cu argint din aşteptări,
Plâng cascadele de rouă,
Făr-a pune... întrebări.

Cântă luna... timpul trece,
Vreme nu-i să mai iubesc,
Clipe-ncearcă trist să plece
Si eu vreau să-ntineresc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

SUAV ACORD SE-NALŢĂ DIN STRUNELE VIORII
Suav acord se-nalţă din strunele viorii,
Ameţitor parfum exală din corola florii
În timp vernal, prin boarea ce adie în amurg
Trezind iubirilor ascunse iar fiorii.

rubaiat de Ioan Friciu (2021), traducere de Cengher Gorea
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă Cucul!

Cântă cucul prin văzduh,
De se aude ca în burduf!
Cântă cucul cu ecou,
Doar în capitală e metrou!

Cântă cucul prin păduri,
Pe dealuri alergă iepuri!
Cântă cucul pe câmpii,
Hai să alergăm copii!

Cântă cucul prin livezi,
De eşti prin preajmă, să-l vezi!
Cântă cucul prin grădini,
Trandafirii sunt plini de spini!

Cântă cucul pe la sate,
Orăşenii îl ştiu din carte!
Cântă cucul prin oraşe,
Sătenii îl au ca ceas prin case!

Cântă cucul pe la case,
Toate simulările sunt false!
Cântă cucul printre blocuri,
De revelion au fost multe focuri!

Cântă cucul pentru noi,
Noi vrem pace nu război!
Cântă cucul şi nu tace,
Primăvara la toţi ne place!

poezie de Ovidiu Kerekes (22 februarie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către îngerii în halate albe

Dragi îngeri muţi, în alb halat,
primiţi-ne această rugă:
iertaţi-ne că v-am băgat
normalitatea-n centrifugă!

Se zbate Cerul de tristeţi,
nori negri se aşază-n zare,
duşmanul nevăzut ia vieţi
dintre făpturile umane!
Avem mulţi îngeri printre noi,
ce nu-şi dorm nopţile acasă,
purtând acest cumplit război,
iar unora nici nu le pasă.

Când ziua dă şah mat la burse,
pe front se face de planton,
minutele sunt cai de curse
printre sfidări cu mult bon-ton.
Nevertebrate cu pretenţii
‒ ce-s oameni doar cu chip de lut! ‒
aruncă-n haos, cu intenţii,
războiul ăsta de temut.

Sfidând acest demers cumplit,
confraţi rapaci ne-ndoliază
şi pun toţi îngerii la zid,
când noaptea-albă le-o-ntinează.
Să stea în casă nu mai pot,
căci au angoase repetate,
credinţa-n Dumnezeu e moft
şi ies, făcând... diversitate!

Invocând, zilnic, plictiseli,
depresii, mofturi nefondate,
au fel de fel de fandoseli
cu ifosele expandate!
Şi Domnul s-a cutremurat,
ne plâng caişii-n plină floare,
zăpezi, din Cer, se cern curat,
ca fluturii din nou să zboare!

Speranţa zace disperată,
neputincioasă-i să mai plângă,
că zborul lin e-acum erată,
scrisă de-un orb şi-o mână ciungă.
Învaţă-i Doamne pe cei surzi
să stea cu-ai lor copii acasă,
să nu mai fie chiori şi-absurzi,
căci neputinţa ne apasă!

Treziţi-vă, azi, Oameni Mari,
şi ascultaţi cum cântă boala
printre metehne de flecari,
certaţi cu viaţa şi morala.
Să închinăm doar rugăciuni
pentru toţi Zeii în halate,
să facem, zilnic, plecăciuni,
că Răsăritu-l poartă-n spate!

Dragi îngeri muţi, în alb halat,
primiţi-ne această rugă:
iertaţi-ne că v-am băgat
normalitatea-n centrifugă!

poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru 29

Am braţele înmugurite-n toamne,
Paradoxal, nici frunza nu mai cade,
Mi-ai împrimăvărat iubirea, Doamne
Şi plouă peste mine cumsecade.
Îmi înfloresc în irişi cantilene
Şi îmi zâmbesc pe buze, crini albaştri,
Pe glezne-mi cântă voci vivaldiene
Şi mă înalţ, o novă printre aştri.

În palme cresc poeme de lumină,
Din asfinţit culeg un vers de taină,
Mi-e foame de iubire şi de vină
Şi mă dezbrac de a tăcerii haină.

Şi aş dansa cu ielele de mână
Când noaptea îşi îmbrăţişează zorii,
Pe trupul meu, doar roua să rămână,
Tu să o bei, nectar din sânul florii.

Mi-s tălpile de verde ameţite
În labirintul sevelor astrale;
Arată-mi calea înspre noi, iubite,
Din cele patru puncte cardinale!

Mă vei găsi în câmp de genţiene,
Printre scaieţi ce-mi cântă la vioară
Albastre simfonii fără refrene
Şi-n mine nemurirea se strecoară.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curgătoare printre zile

Gândurile-mi sunt cascadă
Valuri albe jucăuşe-n mare
Picuri repezi stau să cadă
Ochii-mi ocnele cu sare

Sunt cascadă de simţire
Sfărâm pietrele pe rană
Curgătoare printre zile
Calc prin vreme ca o pană

Urma mi-e parfum o floare
Ce-nfloreşte odată-n viaţă
O albină printre zburătoare
Iubind stupul cu dulceaţă

De-ntâlneşti în calea ta
S-o păstrezi cu gingăşie
Florea roşie de nu mă uita
E iubirea pentru veşniciei

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

100

În oraşul dintre munţi -
Ca ştirbite stalagmite -
La un an după război,
Casele rânjeau rănite.

Toamna munţii-nvineţea,
Sevele-ngheţau în plante,
Bruma cobora în zori
Peste băligi, diamante.

Douăzeci şi trei august
Prima-i pomenire vie
Şi-a adus-o printre plopi
Mari, de toamnă timpurie.

În oraşul dintre munţi,
Oamenii nu pricepură
Cât de mare-i acea zi
Învălită-n ploaie sură.

Prin noroiul de pe străzi
Defilau numai o sută,
Doar o sută de bărbaţi -
Sub a vântului volută,
Steagul roşu vuvuia
Printre casele sărace,
Precum flamurile mari
Ale armiilor face.

La fereşti se închinau
Babele ca-n cimitire,
Alţii clătinau din cap
Parcă a nedumerire,
Alţii presimţeau sub cer
O schimbare nevăzută,
Şi prin ploaie defilau
Cei o sută, cei o sută.

Trec o sută prin ruini,
(Azi sunt parcuri şi sunt case)
Trec o sută, câinii bat,
(Azi, motoare zgomotoase)
Trec o sută cadenţat,
Stropi de glod pe strai s-anină,
Trec o sută, nouri cresc,
Dar sub nouri e lumină.

Trec o sută - ochi fierbinţi,
Buze strânse-nvineţite,
(Până azi căzură mulţi
Ori sub ploi, ori sub cuţite).
Trec o sută pe asfalt -
Şfichiuiţi de ude ramuri -
(Până azi crescură mulţi
Din acei ce-au stat la geamuri).

În oraşul dintre munţi,
Ca o apă-n soare suie
Oamenii pe strâmbe străzi,
Şi-n stindarde vântul vuie.
Ca o inimă pulsând,
În mulţimea desfăcută
Se aud sonor păşind
Cei o sută, cei o sută.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu mă joc... Tu! Ce faci?

Peste câmpuri pustii,
Cu un grup de copii,
Uneori printre vii,
Sau păduri argintii,
Eu mă joc....

Încălţat sau desculţ,
Mai jegos, ca cei mulţi,
Chiuind sau cântând,
Uneori chiar... plângând,
Dar mă joc....

Pe la vaci, pe la oi,
De e praf, de-i noroi,
Prin mocirle, puhoi,
Ce apar după ploi,
Eu mă joc....

Mă lovesc şi fiori
Mă cuprind uneori.
Nu mă las şi din zori,
Iar alerg printre flori,
Şi mă joc...

Tu ce faci?

Da! Şi eu joc....

Un barbut de noroc
Pe la colţuri de bloc.
Pe un pot din ţigări,
Ce conţin şi.... "Plăceri"
Şi eu joc.

Uneori şi pe bani!
Când nu am gologani
Mai cerşesc la babaci,
Dacă au? Că-s săraci.
Dar.... mai joc.

Mai trag fum dintr-un muc
De ţigară, trabuc.
Eu cu ea mai plutesc
Printre nori, să cerşesc...
Dar mă joc...

La subsol sau pe hol,
Tot mai des, când e gol.
Arunc mingea, un lob,
Sparg un geam şi un glob,
Dar mă joc.

Ce să fac? Nu am loc.
Printre blocuri să joc?
Peste tot sunt maşini,
Cu şoferi mai cretini,
Ce mă-njură cu, foc.

Unde? Şi... cum să mai joc?

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea

sparg azi oale şi ulcele
ce să fac acum cu ele
sparg şi gânduri
sparg de toate
ce să fac cu ele sparte
poate plec în altă parte
de ai carte
nu ai parte
doar tristeţi şi lacrimi toate
adun cioburi
printre cioburi
de prin vatră adunate
viaţa calcă trist pe ele
noaptea desenează gânduri
din dureri, tristeţi, amurguri
curg şi lacrimi
curg de toate
printre cioburi şi ulcele
ce să fac în altă parte
scriu o carte despre toate
se mai poate...

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschide uşa

Deschide uşa să primeşti
Cadouri din Eden trimise
Căci darurile pământeşti
Creează doar deşarte vise.

Deschide uşa să-nţelegi
De ce-i nevoie de răbdare
Să poţi, cu râvnă, să culegi
Comorile nepieritoare.

Deschide uşa spre un pisc
Al unui trai fără himere
Şi du-te-acolo; nu e risc
Simţi-vei, iar, o adiere.

Deschide uşa să tratezi
La cei ce bat cu disperare
Căci n-au nici holde, nici livezi
Dar au găsit răscumpărare.

Deschide uşa să-ntâlneşti
Pe solii cu-ale Lui poveţe
C-aşa putea-vei să-mplineşti
Tot ce a vrut să te înveţe.

Deschide uşa; poţi să dai
Un zâmbet, o încurajare
La cei ce merg spre Adonai
Prin multe valuri de-ncercare.

Deschide uşa chiar acum
Să vezi splendori din alte spaţii
Să nu doreşti pe-ngustul drum
Alte cununi sau destinaţii.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (29 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autopsii

Printre marile morminte
Printre cruci şi oseminte
Sunt cei fără tratamente
Fac autopsii transparente.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găsim confort printre cei care sunt de acord cu noi şi evoluăm printre cei care nu sunt de acord cu noi.

citat din Frank A. Clark
Adăugat de mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!