Mă iartă că vin ca o vrere
Peste cercul tău liniştit,
Dragostea e unuca noastră avere
Peste destinul durut, răvăşit.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă iartă că vin ca o vrere
Peste cercul tău liniştit.
Dragostea e unuca noastră avere
Peste destinul durut, răvăşit.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am vrut sa-ţi spun multe,
Printre sfinte jurăminte.
Am vrut, dar..., am tăcut
Lângă chipul tău durut.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu mă crede, nimic nu mă iartă -
De dorul tău am ars ca o stea.
Privirea-ţi din ceruri, atât de curată,
Povara durerii îndepărta.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştafeta de la poet

(Lui Grigore Vieru)

Am preluat,
Cu pietate,
Din îndemnul tău,
Lupta pentru dreptate.
Am preluat, în moment durut,
Speranţă s-avem, "cărare peste Prut".
Am adunat într-o carte
Copiii cuminţi ai Limbii Române
Ca să nu uităm de tine.
Eşti tare departe,
Poate ai uitat cine sunt,
Dar eu, Maestre,
Ţin strâns ştafeta,
Aici, pe pământ,
Chiar de uneori totul se vinde.
Noi ştim amândoi:
Mai sunt lucruri sfinte!

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul ţăranului

Au trecut vremuri încinse
Ce-au curs fără a lui vrere,
Palme de sudori aprinse
Ard, veghează în tăcere.

Peste ţarine întinse
Se trag brazde în durere,
Au trecut vremuri încinse
Ce-au curs fără a lui vrere.

I-au stors ultima avere,
Speranţe-n ţărână-s stinse,
Gârbovit, fără putere,
Peste tâmplele lui ninse
Au trecut vremuri încinse.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un punct de reazem -
E tot ce-mi doresc -
In cercul perfect
Dumnezeiesc.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Milenii trec
Peste suferinţele toate.
Niciodată nu-i târziu
Să te am aproape.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament

Acum, când prin a sorţii vrere,
Pun geană peste geană,
Nepoţilor las o avere
Şi obştii o vădană!

epigramă de Neculai Darie din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mituri ai ascuns în dor
Când ai zidit un contrafort?
Aşa eu pot numai să zbor
Cu tot cu cercul ce îl port.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge cu dor

Ninge peste lacul nostru îngheţat de dor,
ninge peste salcia ce plânge de al tău fior,
ninge peste-ale noastre locuri
calde şi dulci amintiri,
iar fulgii coboară în valuri uşor,
şi iară ne ia al nostru fior,
de-ar ninge cu dor şi cu lacrimi
şi liniştea să stea în-mprejurimi,
aşa aş umple un gol din suflet,
şi vreau ca neaua să cadă-n buchet
iar tu mă iartă căci mult ţi-am greşit
şi de durere mă simt răvăşit.

poezie de Eugenia Calancea (23 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

La revedere, mamă, la revedere, tată!

Mă iartă, mamă, şi mă iartă, tată!
că-n ziua asta caldă de blajin,
nu vin cum vine toată lumea cumpătată,
să dau pomană pentru voi, ca un creştin.

Mă iartă, mamă, şi mă iartă, tată!
că azi cu voi e doar singurătatea...
şi mă căznesc aşa cum niciodată,
şi soarta mi-o blestem, şi laşitatea...

Mă iartă, mamă, şi mă iartă, tată!
dar ştiţi si voi că sunt plecat la muncă,
şi peste tot e-o criză blestemată
şi dacă vin, stăpânii mă aruncă.

Mă iartă, mamă, şi mă iartă, tată!
voiam să vă aduc o nepoţică,
adică pentru voi, e strănepoată...
adică sunt bunel... la o adică.

Mă iartă, mamă, şi mă iartă, tată!
şi vă promit c-oi încerca la anul
să vin şi eu cum vine lumea toată,
la cimitir, să-şi ostoiască-aleanul.

Mă iartă, mamă, şi mă iartă, tată!
dar am vorbit mai an cu un vecin,
cu moş Vasile, cel de peste-o poartă,
să iasă-n locul meu la ţintirim...

Să toarne câte un pahar de vin,
lângă mormântul tău şi-al mamei – tată,
iar lumea spună: Să trăim, să-i pomenim!
şi liniştea cu clopote să bată.

Şi-atunce firea-mi se va linişti,
simţind din depărtări că e iertată,
şi buzele-mi uscate vor şopti...
la revedere, mamă, la revedere, tată!

poezie de Iurie Osoianu (9 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E trist şi durut în astă lume
Cu atâtea ispite şi atâtea poveri
Am să torn toată demnitatea pe nume
Pe casă, pe îngeri şi pe dureri.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecele bucuriei

Sus paharul. Să închinăm
pentru pace şi dreptate.
Să se bucure bătrânii
şi copiii naţiunii.

Să ne fie viaţa plină,
de belşug şi de lumină.
Toate relele să piară.
Să-nfloreasc-a noastră ţară.

Peste munţi şi peste dealuri,
Să răsune-n depărtate,
Cântecele bucuriei,
Pentru apărarea gliei.

Niciun efort nu-i prea mare,
Pentru-ale noastre hotare.
Soarele ne dă putere,
Să-mplinim a noastră vrere.

poezie de Alex Vâlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte-un nour scâlceiat
Se oferă oglindă
Şi destinul ferecat
Vrea cu lacrimi să-l deschidă.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste care?...

Peste care zi din viaţă, te-am găsit şi admirat
Pe ce faţă şi prefaţă, cartea, rost şi-a terminat?
Am citit-o prea în grabă, foile s-au petrecut
O poveste, colţ de viaţă, ne-a plăcut şi ne-a durut!

Peste care colţ de iarbă, te-am iubit într-un amurg
O durea ca niciodată, braţele care se scurg
Peste mine, peste tine, peste verde lipicios
Frământări aproape line, scurse de sus până jos?

Peste care amintire, să te-aşez, să te păstrez,
Peste care amăgire, peste care dulce crez?
Peste care gând în şoaptă, să te-alung sau să te chem
Peste care zi din viaţă, ai împrăştiat blestem?

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost o clipă când destinul
S-a pitit în palma mea...
L-a rănit străinul
Doar cu o privire rea.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub sabia timpului

Plutim pe marea vieţii
Ca pe o corabie
Uneori furtuni şi uragane
Se dezlănţuie
Ca şi Damocles destinul aşează
Deasupra capului o sabie
În timpul în care anii scurşi
Cu cei ce vin se înlănţuie

Suntem neputincioşi a citi
A destinului carte
Ce taine ascunde –
Dar nu avem dezlegare
Drumul vieţii ce ni-i dat
Este aproape, este departe?!
Peste timp, peste vremi
E a noastră eternă înălţare.

poezie de Petre Gigea-Gorun din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecasem

Plecasem demult. Mai întâi peste ape
apoi peste câmpii, peste munţi
peste aerul strâmb
peste cerc, peste îndepărtarea cercului
peste apropierea dintre noi
peste o mână pierdută
peste trei degete curbate
peste un sărut întâmplător
peste plăcut. Peste asta!
Plecasem demult
de mult
ce plecasem...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercul de sublim

Când mergeţi în munţi,
Să nu vă opriţi
La cei mărunţi!
Ei sunt din cornuţi,
Intră-n picioare,
Te fac să suferi
Şi, te doare,
Ca o rană veche,
Poate chiar a ta
Splendoare!
Să mergi în MUNŢI!
Da, ei nu sunt mulţi,
Sunt rari,
Dar, sunt drepţi şi temerari:
Împart cu tine din lumină,
Împart cu tine din destin.
Ei, dăruind, mereu adună
O rază-n în cercul de sublim.

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerc

Mi-am luat povara în mâini
Şi am plecat cât mai departe,
Crezând c-aşa voi izbuti
Să uit de mine şi de toate.
Dar, de aici, din depărtare,
Cercul parcă e din ape.
Doamne,
ce durere mare!,
Într-o inimă nu-ncape...
Cercuri din Durere şi Lumină
Lumea voastră

Poate-i mult mai diferită
Şi nerăbdarea vă toacă
Să despicaţi versul
Ca pe un buştean.
Încet, liniştit -
Toporul e anacronic.
- Vedeţi cercurile
De pe această Tulpină?
Toate sunt din Durere şi Lumină.

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!