Copiii care nu mai au
Suntem copiii alergării-n cerc,
Și ne pândesc păduri cu gâtul berc,
O să ucidem tot ce-i de ucis,
Chiar toamna cea visată de cais.
Pășim cu timpul într-un ceas mărunt,
Din sânul nopții, laptele cărunt
Îndrumă cocoșatele femei,
Cu iarna până-n florile de tei.
Dormiți! Dormiți, vă rog, suntem cuminți,
Ne scuipă moartea asta printre dinți
Și până să ne prindem orizont,
Ne mestecă pământ cu osul bont.
Suntem copiii alergării-n punct,
Pășim cu timpul într-un ceas defunct,
O dată să mai spunem ce-i de spus,
Cu primăvara-n pântecul distrus.
Uitați-vă cum zările de pini
Sunt și mai mici, iar noi tot mai puțini.
Acum ați înțeles tot ce era:
O vară sinucisă până-n ea.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre păr cărunt
- poezii despre păduri
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre lactate
Citate similare
Un cântec pentru noi
Copii am fost cândva,
Acum suntem părinți,
Ne cresc copiii mari,
Iar noi din ce în ce mai mici.
Hai, să ne bucurăm,
De tot ceea ce avem
Și să ne onorăm
Toți, ce suntem aici!
Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru tine,
Hai să cântăm un cântec pentru toți,
Hai să cântăm, să ne-auzim de bine!
Nu! Nu privi la ceas,
Că timpul e hain,
Iar clipei ce-a rămas,
Noroc să-i dăruim!
Căci nu se știe dar,
Pân' mâine e târziu...
Hai, să ne bucurăm
De clipa ce-o trăim!
Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru mine,
Hai să cântăm un cântec pentru toți,
Hai să cântăm, să ne-auzim de bine!
Copii am fost cândva,
Suntem de-acum bunici,
Ne cresc nepoții mari,
Copiii sunt voinici.
Hai să ne bucurăm,
De tot ceea ce-avem
Și să ne onorăm
Toți, ce suntem aici!..
Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru mine,
Hai să șoptim un dor ce mai avem,
Hai să ne vedem, să ne-auzim de bine!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre noroc
- poezii despre dor
- poezii despre creștere
- poezii despre copilărie
- poezii despre ceas
E iarna și....
E iarnă și soare cu dinți,
Ce mușcă parcă din amurg,
Și pașii tăi de ieri, cuminți,
Acum în mine se tot scurg...
Azi între poduri pe alei,
Era mai pustiu ca oricând,
Doar vântul sufla printre tei
Și parcă la mine în gând..
Plecași și tot încremenise
Și vechiul ceas, neobosit
Întâia oară se oprise,
În urma ta, a amuțit...
Rămase numai iarna iar,
E frig și începu a ninge,
Și mai o noapte-n calendar
Iubito, fără tine plânge...
poezie de Sergiu Boian (decembrie 2013)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iarnă, poezii despre vânt, poezii despre trecut, poezii despre tei, poezii despre prezent, poezii despre poduri, poezii despre plâns, poezii despre ninsoare, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Imposibila vară...
Cerul și ploaia s-au scurs pe pământ
Și soarele nu mai sărută marea.
Tu ești departe, eu tot departe sunt....
Peste anotimpuri s-a așternut uitarea.
Când toamna plânge dorul tău,
Pe mine ninge iarna grea.
E drumul troenit și tot mai greu
Și niciun anotimp nu ne mai vrea.
Ți-am căutat prin toamnă, primăvara
Dar am găsit doar vânt și ploi....
Nici noaptea nu-mi mai spune bună seara,
Iar dimineața-ntreabă ades de noi.
E-atâta liniște peste-anotimpuri,
Nici iarnă nu-i, nici vară nu-i....
Suntem aici, dar suntem tot mai singuri,
Suntem ai tuturor și-ai nimănui.
poezie de Maria Poienar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre ploaie, poezii despre anotimpuri, poezii despre uitare, poezii despre sărut, poezii despre seară sau poezii despre primăvară
Tunet în nori
Nu sunt acolo unde m-ai aștepta
Și nici nu te astept iubirea mea,
Nu-i nici o grabă, nu se vede în...
În ochii tăi e doar asteptarea...!
Nu-i un regret, un ultim ceas,
Sunt doar Eu și Tu un ultim veac,
Veacul e al nostru în cele din urmă
Petrecem chiar și o secundă din...!
Din ce nu am cunoscut, din...
Din ce tot ne-am pierdut demult
Ne regăsim doar acum în infinit
Și doar o clipă cuprinde-mă-n cât...!
Cât ne-a rămas, cât mai... suntem...
Un glas, într-o surdină fără de...
Noi ne regăsim la, spre sfârșit de...
Drumul e al nostru, tot universul!
Tot... ne cuprinde-m într-un cuvânt,
Tot și doar Tot ne dividem in Noi
E prea mult, prea... suntem făuriți
Din ce acum începe să tune în... nori!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre secunde, poezii despre ochi, poezii despre nori, poezii despre infinit sau poezii despre cuvinte
Închisori cu ferestre spre cer
Rătăciți printre vremi
Mereu triști, obosiți
Încărcați de nevoi,
Suferințe și boli -
Suntem prinși în hățiș.
Prizonieri pe pamânt
Plini de ură și-n gând,
În vârtej ne rotim
Într-un cerc vicios.
Nu mai știm ce e jos
Nu dorim decât sus.
Suntem tot mai flamânzi
De putere și bani,
Nu mai știm de cuvânt
Am uitat ce e sfânt.
Ne ucidem părinți
Și ne vindem copii,
Pe bâtrani îi lăsăm
În azile zălog.
Nu privim către cer
Doar spre ce-i efemer
Și datori pe la bănci
Ani am pus amanet
Pentru câțiva bănuți.
Traiul nostru-i acum
O ruletă de joc
De pariuri, noroc,
Unde vieți azi jucăm.
.......................
Nu trăim ci suntem
Prizoneri de închisori
Cu ferestre spre cer.
poezie de Angelina Nădejde (20 februarie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre tristețe, poezii despre suferință, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre ruletă
Specie
Ce frumoși suntem
din os făcuți;
nu-i diferență, timpul umplem,
de mamuți!
Supremi pe scară,
în vârful ei,
suntem apocalipsa planetară;
vânăm tot ce-i.
Cult ne-i omorul
de semeni, tot;
ne-ascundem -invocând soborul-
caninul-ciot.
Braț plin de mușchi,
licheni, lichele...
Și fabricăm... și suntem "puști"
de jagardele!
Distrugem tot,
-c-avem atomul
ce ni s-a dăruit, la făcut hoit-
specia OMUL!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre planete, poezii despre frumusețe, poezii despre cadouri sau poezii despre Apocalipsă
Mă doare tot ce nu e românesc
Aplaudați!... aplaudați cât mai e lumină. Această țară
Refuză iarna noastră, refuză în genunchi să cadă.
Ne uscă florile secate că suntem învinuiți de primăvară ;
Mamele ne sunt demult țărână și vreme n-au avut să vadă
Cum noi căzuți mai jos de jos, ne facem mai umili. Și iară
Plângând ne cheamă soarele... A mai murit o primăvară.
Pe mine nu m-aplaudați... mă doare tot ce nu e românesc ;
Ce n-am trăit este ucis și moartea mă refuză de o vreme,
Iar drumul mi l-au îngrădit străinii și parcă nu răzbesc
Să merg cu luna la îngălbenit stejarii. Și moartea geme,
Sătulă fiind de haita care urlă la împărțitul ciolanului câinesc.
Am plâns la un stejar ucis... am plâns de tot ce nu e românesc.
poezie de Ștefan Radu Mușat din Exercițiu de Patriotism (Constelații Diamantine - feb 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stejari, poezii despre mamă sau poezii despre lumină
Tu ai putea de asemenea să întrebi cine conduce. Mulți oameni cred că "Păi noi suntem oameni; noi suntem cea mai inteligentă și realizată specie; noi suntem la conducere." Bacteriile s-ar putea să privească altfel lucrurile: mai multe bacterii trăiesc într-un centimetru liniar din colonul tău inferior decât toți oamenii care au trăit vreodată. Asta se întâmplă în tractul tău digestiv chiar acum. Noi suntem la conducere, sau suntem doar gazde pentru bacterii? Totul depinde de perspectiva ta...
citat din Neil deGrasse Tyson
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre superlative sau citate despre inteligență
Suntem...
Suntem atât de mari
În clipe de ardoare,
Suntem atât de mici
În clipa ce ne doare,
Suntem străini de tot
În clipa solitară,
Suntem cu toți copii
Ai lumii omnimare!
Vin pescărușii în zbor
Și iar mă strecoară fiori,
Pe umeri se așează grei nori...
Mi-e dor! De acasă mi-e dor!..
Și las să mă cheme în zori
Din ceruri un strigăt ușor,
Totul e vis trecător,
Doar dorul rămâne a fi dor!
Măi dorule!..
Vântule, vântule tu,
Ia-mă de aici și mă du,
Du-mă pe aripi de stea,
Ascultă ce-mi vrea inima!
Nu vreau nimic ce-i al tău,
Lasă-mi, te rog,
Ce-i al meu!..
Ploaia îmi bate în ani,
Schimbă clepsidre-n noian:
Totul e vis trecător!...
Mi-e dor!
De casă mi-e dor!..
Măi dorule,
Vântule, Timpule!..
Suntem atât de mari
În clipe triumfale!..
Suntem atât de mici
În clipa ce ne doare!..
Suntem
Și nu suntem
În clipe
Infernale!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre singurătate, poezii despre schimbare sau poezii despre inimă
Steaua
dacă frâng în brațe timpul ca pe-o stea
oare cine, cine oare, te-ar avea
dacă pașii tăi în noapte s-ar scurge pe pământ
atunci cine, cine oare, eu mai sunt
dacă astăzi te ascunzi într-un tainic suspin
lung e drumul către al meu destin
pe masă a rămas doar un pahar cu vin
cum pot acum să spulber al meu chin
s-a scurs iarăși promoroaca în sat
mi-e frig și mă plâng în iarba ce-a plecat
iubirea plecase să moară
iar pe drum nici-o moară
mai macină timpul ultimul ceas
rămas doar sărutul de tainic pripas
ce trist că mai suntem, noi, amândoi
doar triste amintiri dintre doi
te întrebasem într-o doară, în șoapte tăcute
de ce-ai plecat atunci, printre sălcii mute
tu surâdeai, erai tainic descânt
eu am rămas, pribeag să mai cânt
și te chemam femeie într-o noapte
tot sărutând a tale șoapte
mă întorceam mereu în depărtarea mea
tot căutând prin valuri doar o stea
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere sau poezii despre sat
E greu
E greu să fii singur pe lume,
Să nai o vorbă cui îi spune,
E greu printre străini să fii,
Dar nu acasă la copii,
Și este greu pentru un tată
Să lase acasă o mândră fată,
Și este greu pentru mămici,
Să-și lase puișorii mici,
E greu departe ca să fii,
Să înghiți amarul ce te apasă,
Știind că copilașii tăi,
Plâng prin unghiere în altă casă,
Cu ce am greșit în astă lume,
De tot ne bate Dumnezeu,
Lăsăm copiii și părinții,
Plecăm că este tot mai greu,
Într-un final când ne întoarcem,
Este distrus tot ce am avut,
Părinții nu mai sunt în viață,
Chiar și copiii au crescut
poezie de Silvia Tulbur (22 martie 2021)
Adăugat de Silvia Tulbur
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre religie, poezii despre mândrie sau poezii despre greșeli
Suntem nașpa rău de tot
JUCĂTORII DE SNOOKER.
ȘAPTE PENTRU GOLDEN SHOVEL.
Suntem nașpa rău de tot. Noi
I-am dat școlii una-n bot. Noi
Lălăim pân' cad stelele-n apus. Noi
Spunem tot ce-avem de spus. Noi
Cântăm cântece porcoase. Noi
Bem ginuri prin iarbă trase. Noi
Locuim pe iunie din plin. Noi
Trăim puțin.
poezie de Gwendolyn Brooks, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre școală
Rugăciune
Doamne, te rog să ai grijă de poporul meu,
Să nu îl abandonezi când îi este cel mai greu
Știu că în multe momente am fost tare răi,
Dar ești bun, ne ierți, suntem toți copiii Tăi.
Tată, iartă-ne pentru greșeli, sutele de păcate
Oferă-ne Tu acum putere și multă sănătate
Am realizat târziu că fiecare om în fața Ta e egal
Abia când am văzut bolnavii pe un pat de spital.
Ne-am crezut cu toții invincibili și nemuritori
Te-am ignorat în ultimul timp și ne trec sute de fiori.
Pentru că ce ne-ai dăruit mai frumos noi am distrus
Și acum așteptăm o minune tot de la Tine, de Sus.
Am realizat că indiferent de bani acum fiecare e mic
Și că Tată... noi fără tine chiar suntem nimic.
Te rugăm să ne ierți am adus iadul pe pământ
Am greșit și am încălcat al Tău sfânt cuvânt.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (23 martie 2020)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sănătate, poezii despre superlative sau poezii despre medicină
Pictural
ea încă respira când ne-am ascuns numele
când sub același chip am riscat la loteria universală
miza ne era necunoscută iar noi pariam cu viața
dintr-o dată nu ne părea prea mult
orașul mirosea a piele mustind de apă
ne înecam în el ca într-un mare a fost o dată
atunci ai ales ne-ai crucificat într-un colț al pânzei
încărcat cu sunete crude de copil
azi ne e tot mai teamă de lumină
poate de aceea suntem ființe întârziate
ne zbatem printre ființe ușor absurde
ne oglindim în ele și râdem
le înfrumusețăm după anotimp
ceasul capricios al dimineților ne e frate
e cel mai ieftin spectacol de circ
suntem din ce în ce mai tineri
nu ne mai amintim nimic
din ce în ce sub hainele comune
se pierde orice urmă de trup
poezie de Irina Iacovescu
Adăugat de Anemarie Ionita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre tinerețe, poezii despre sunet, poezii despre râs, poezii despre oraș sau poezii despre loterie
Ne iese Moartea din gingii
de-atunci când suntem mici copii
ne iese Moartea din gingii,
pumnale albe ce vor fi
înfipte în celule vii.
zâmbim, vorbim și ne distrăm,
cuvinte mari ne declarăm,
iar foamea ne va obliga
să-i spunem crimei noastre: Da!
ne socotim mari înțelepți
și-i condamnăm pe cei nedrepți,
dar dinții noștri ascuțiți
sunt pentru crime pregătiți.
chiar și bătrâni, cu dinții rari,
ucidem viața pe molari,
de n-avem dinți, ne chinuim
bucata-ntreagă s-o-nghițim.
de-s negri dinții, îi albim,
de ne lipsesc, îi construim,
chiar și cu placa, hap, hap, hap,
ne facem, ucigând, de cap.
concluzia e foarte clară:
suntem de Moarte trași pe sfoară,
iar când în groapă ne vom duce
rânji-va poza de pe cruce.
---
de-atunci când suntem mici copii
ne iese Moartea din gingii,
pumnale albe ce vor fi
înfipte în celule vii.
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat, ediția a II-a (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dinți, poezii despre alb, poezii despre înțelepciune, poezii despre zâmbet, poezii despre vorbire, poezii despre negru sau poezii despre fotografie
Toți oamenii vor să omoare timpul. Și puțini își dau seama că, de fapt, timpul mestecă tot, înghite tot, mistuie tot, omoară tot.
Zaharia Stancu în Șatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre timp sau citate de Zaharia Stancu despre timp
Copiii din noi să trăiască
din nou copil
mă întâlnesc cu toți copiii
de pe strada mea
deși mult prea înaltă mă iau de mână
mă prind în cerc
desenăm pe asfalt șotronul
căutăm o piatră cât mai netedă
o găsim repede orașul e plin
sărim în pătrate
ca în canapelele din apartamente
ne ducem ne întoarcem
strigăm facem galerie
suntem chiote și inc
ne plictisim repede
alt joc alt freamăt
alt desen
cu alte haine alte trăsături
suntem tot noi
ne-au crescut mâinile și picioarele și nasul
încercuim pământul
ne vedem pe telefon
pe facebook pe oriunde
altădată
imaginația era un embrion
continuăm să ne ținem de mâini
să jucăm un joc al vârstei
soarele ne radiografiază
înlăuntru copiii copiilor noștri
se țin de mână
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre desen, poezii despre înălțime, poezii despre șotron, poezii despre vârstă sau poezii despre telefon
Fără ceas
Zori de ziuă, crapă cerul,
Deschid ochii, altă zi,
Vine iar cu tot misterul
Noțiunii de a fi
Nu am ceas, am timp, atâta
Țin la el ca un nebun,
Mi-l tot fură viața... sluta,
Îl tot ia, însă îi spun:
Tu ai clipe, existența,
Tu le numeri, eu trăiesc,
Tu tic-tac, eu cu dorința
Să exist și să iubesc
Între noi, mereu o luptă
Cu secundele ce trec,
Însă cine le ascultă,
Când cu timpul mă întrec?
Sunt convins că obosește,
Când va fi, o să-l ajut,
E doar timp, nu-ntinerește,
Deși poate ar fi vrut
Zori de zi... nu sună ceasul,
Mă trezesc zâmbind mereu,
Nu ține cu mine pasul,
Nici ce-i trist și nici ce-i greu
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență sau poezii despre nebunie
Stalingrad (Soldatule, nu plânge, nu plânge, camarade)
Soldatule, nu plânge, nu plânge, camarade,
Ne-om intoarce teferi și de-această dată
Ale noastre iubite spune-vor balade
Despre vitejie, luptă și dragoste curată.
Ce puțini am rămas din al nost' pluton!
Suntem câțiva oameni, restul au căzut,
Ne vor trimite, cred, un ultim avion
Ce ne-ar putea scoate din necunoscut.
De nu, ne vom bate până-n ceas de moarte,
Ca leii vom lupta, și-n cea din urma clipă,
Nu te mai gândi că izbânda e departe,
Vom răzbi-împreună sau vom pieri-n echipă.
Acum ni-i cel mai greu, suntem încercuiți,
Și mie îmi este dor de acele vechi parade,
De-un lucru-s însă sigur, nu vom fi umiliți,
Nu mai plânge, frate, la luptă, camarade!
poezie de Alex Dospian (februarie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curățenie sau poezii despre aviație
Anglofobie sau altceva cățărat pe o sondă
conviețuim deficitar
pe o planetă de mortar
privit din alte perspective
noi poate construim ceva
fără să știm
și tot așa
ca-n fiecare epocă bolnavă
ne obligăm copiii să urce în bărcuțe de hârtie
spunându-le că-i navă
și totuși, uite
cum conviețuim
din ce în ce mai mult
dar mai puțin
și tot așa
noi construim
orașe lungi, de neimaginat
pentru că-n orice epocă bolnavă
copiii vor ajunge căpitani
pe o epavă
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie sau poezii despre boală