Luna de pe cer
Îți promit că ies la noapte, sus pe cer
Să caut luna, ce se ascunde-n nori
Și, dintre mii de aștri călători
O să ți-o aduc, golită de mister.
Din razele pe care le va geme
O să îți țes o scară fermecată
Pe care să te urci, frumoasă fată,
Spre alte înălțimi ce-or să te cheme
De va fi timp, pe-acolo prin înalt
Îți voi culege și un buchet de stele
Să înțelegi, uitându-te la ele,
Că ești de necuprins, că ești de neuitat
Din luna de pe cer, și stele, și comete
Luminei care ești o să-i aduc lumină
Și poate că atunci, firească și deplină,
Iubirea mea va ști o clipă să te-mbete
poezie de Constantin Cucu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Proprietate
Ce inseamna " al meu"?
Proprietate?
-Nu totdeauna....
Privesc in noapte luna
-Frumoasă ești
Și cerul tău cu stele!
Nu.... am greșit...
Ești luna mea,
Ești cerul meu cu stele
Pădurea mea
Și tu frumosul meu
Proprietate?
-Nu... iubire!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești superbă, ești o perlă
Lumina privirii tale
m-a uimit cu strălucirea.
Tot mai des îți ies în cale
să primesc și eu iubirea.
Tu ești mai strălucitoare
decât luna de pe cer.
Chiar și razele de soare,
când apari, pălesc și pier.
Ești superbă, ești o perlă.
Întruchipezi frumusețea.
Tu ești cântecul de mierlă
care cântă tinerețea.
Nici cea mai frumoasă zână
lângă tine nu rezistă.
Peste toate ești stăpână.
Ca tine, nu mai există.
poezie de Dumitru Delcă (15 ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Tu cine ești?
Ești doar o frământare a timpului uitat,
sau ești zeița care nicicând n-a abdicat
și-a zeilor putere spre oameni o îndrepți,
trasându-le cărarea ce-i duce la cei drepți?
Ești o închipuire, ești nimfa din păduri,
doar o hamadriadă ce, uneori, te-nduri
să ieși din lumea-ți verde, din casa ta de vis,
spre-a netezi cărarea ce duce-n Paradis?
Ești poate un oracol, ce-apare din vechimi
cu soarta mea în mână: abisuri, înălțimi,
înscrisuri ne-nțelese, pe-un pergament de timp
mesaj din alte vremuri, venit de prin Olimp?
Fiica neștiută a unei energii
ce-n viața pământeană, cu ai naturii fii,
a fost însărcinată, de la pămînt la cer,
cu viața ce apare din marele mister?
Ești marea mea-ntrebare, ești o minune azi,
iar dacă ești venită din cer sau dintre brazi,
din marile legende sau, poate, din povești
și vrei să-mi fii iubită, răspunde-mi: cine ești?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești!
Ești dimineața mea,
De la prima rază de Soare ce-mi întrerupe visarea,
De la prima conștientă respirație,
De la primul gând trimis la tine, cu adorație.
Ești hrana sufletului meu,
Primesc cu bucurie gânduri de la tine mereu,
Demult nu mai doresc să fiu doar eu,
Iau prânzul, cu dorul meu.
Ești fiecare clipă în care cu ochii deschiși
Visuri cu noi doi făuresc,
Împreună ne gândesc,
O lume mai bună, făuresc.
Ești ceaiul verde de după-amiază,
Care forță îmi infuzează,
Ești lungimea de undă, care pe frecvența mea vibrează,
Ești bucuria, ce viața îmi alimentează.
Ești seara liniștită, de versuri acoperită,
Ești inspirația binevenită,
Ești Luna multașteptată,
Să-mi încălzească inima toată.
Ești Îngerul ce somnul îmi veghează
Și visele frumoase le administrează,
Ești zborul meu temerar spre stele,
Ești fericirea mea de a dărui minuni din ele!
poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Dorinta cuantica" de Gabriela Aronovici este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Ești frumoasă
Ești ca vremea când e soare,
Ca grădina când înfloare.
Ești ca noaptea când e lună,
Ca ziua cu vreme bună.
Ești ca cerul plin cu stele.
Ca șnurul plin cu mărgele.
Doamne, ce frumoasă ești!
Ca Ileana din povești.
Ești cea mai frumoasă fată.
Ești regină-ncoronată.
poezie de Dumitru Delcă (8 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Frumoasă ești
Frumoasă ești iubita mea
Cum e lumina-n zori de zi,
Când soarele sărută marea
În cântec lin de ciocârlii.
Frumoasă ești precum e valul,
Împodobit ca o mireasă,
Ce furios sărută malul,
Când noaptea umbrele-și revarsă,
Frumoasă ești precum e floarea
De liliac în primăvară,
Când cu mirosul ei te-mbată,
Chemându-te să iubești iară.
Frumoasă ești precum e zborul
Cocorilor ce-au revenit
Purtând pe aripi bucuria
Iubirilor fără sfârșit.
Frumoasă ești precum e bolta
Ce-n noapte-mbracă mii de stele,
Frumoasă ești precum e Luna
Când rătăcește printre ele.
Frumoasă ești precum e vara
Când flori revarsă pe câmpii,
Frumoasă ești precum e iarna
Când cerne fulgii săi zglobii.
Frumoasă ești cum nu e nimeni
Sau cum sunt toate la un loc,
Frumoasă ești, și îmi ești mie,
Iubita mea cu ochi de foc.
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața trece ca o clipă
Cine ești tu suflet de om?
Tu care te-ai născut.
Să ai un nume, să fii un domn.
Dar până la urmă te usuci ca o frunză
Pe o ramură de pom.
Cine ești tu pasăre care zbori?
Peste dealuri, peste nori.
Cu aripile întinse în vânt,
Dar nu ai cuibul tău pe pământ.
Cine ești tu fir de iarbă verde?
Care nimeni nu te vede.
Dar toți te calcă în picioare.
Poate ești o frumoasă floare.
Cine ești tu pui de pom?
Care ai fost sădit de mâna unui om.
Ai suflet tu sau nu ai?
Sau poate ești un cântec frumos cântat la nai.
Cine ești tu inimă care bați în piept?
Plină de bucurie și regret.
Tu ești acea care ne îndemni mereu să iubim.
Căci viața trece ca o clipă și trebuie s-o prețuim.
poezie de Vladimir Potlog (11 mai 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte de poveste
Luna, mireasă e pe cer,
Un greier este giuvaer,
În lanț de stele vise poartă...
Lună, cât ești de minunată!
În noaptea asta-ntunecată
Umbre ascunse se arată...
Luna se-nalță lin pe cer,
În ape pline de mister...
Când floarea nopții se deschide,
Pământu-n umbre îl cuprinde
Și-n murmure și șoapte calde
Harpa le duce mai departe.
Doar luna luminează calea,
A ei e taina... și cărarea...
Ea ea stăpână, ea-i lumină
Și suferința ne-o alină.
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina
Caut lumina de dincolo de genele norilor...
Tihna clipei și-a zorilor.
Caut iubirea fiicei-foton,
Alergând pe câmpia iubirii flututre-n zbor.
Caut speranța revederii, când ploi,
Ne vom naște lumină, vom avea aripi noi.
Și oricât de departe am fii, înspre stele,
Tu, fiică iubită, ne ești adiere.
Ești visul orange, ești pace, culoare,
Iubire, lumină și... soare, mult soare...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești femeia
Ești femeia care mă înnebunește,
Care-și prinde noaptea stelele în păr,
Dezlegând ispita ce mă-ntinerește,
Ești acea femeie... după care mor.
Ești femeia care dorurile-și poartă,
Surâzând idilic... fulgilor de nea
Și rebele sfârcuri înspre buze saltă,
Ești acea femeie... ce va fi a mea.
Ești femeia care sincer mă iubește,
Care poartă-n suflet lacrimi și păcat
Și în așternuturi, vise, dezgolește,
Ești acea femeie... ce m-a fermecat.
Ești femeia care știe ce-i amorul,
Ce deschide tainic porțile-nspre cer,
Luna scuturând-o, tandru cu piciorul,
Ești acea femeie... plină de mister.
Ești femeia care sângele-mi stârnește
Aruncând o vrajă peste trupul meu,
În vulcanul coapsei, patima-mi topește
Ești acea femeie... proaspătă mereu.
Ești femeia blândă și-ntelegătoare,
Plină de credință și respect tăcut,
Ce-a ascuns în mine, ultima-ntrebare,
Ești acea femeie... ce-o aștept demult.
Ești femeia care lumea o înfruntătă
Și-n privire are, flăcări de smarald,
Raze mii, de soare, în alai de nuntă,
Ești acea femeie... pentru care ard.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești femeia
Ești femeia care mă înnebunește,
Ce își prinde noaptea stelele în păr
Dezlegând ispita, clipa când sosește,
Ești acea femeie... după care mor.
Ești femeia care dorurile-și poartă
Surâzând idilic... fulgilor de nea
Și-ntărite sfârcuri înspre buze saltă,
Ești acea femeie... ce va fi a mea.
Ești femeia care sincer mă iubește,
Care poartă-n suflet lacrimi și păcat
Și în așternuturi, vise, dezgolește,
Ești acea femeie... ce m-a fermecat.
Ești femeia care știe ce-i amorul,
Ce deschide tainic porțile-nspre cer,
Luna scuturând-o, tandru, cu piciorul,
Ești acea femeie... plină de mister.
Ești femeia care sângele-mi stârnește,
Aruncând o vrajă peste trupul meu,
În vulcanul coapsei patima-mi topește,
Ești acea femeie... proaspătă mereu.
Ești femeia blândă și-ntelegătoare,
Plină de credință și respect tăcut,
Ce-a ascuns în mine, ultima-ntrebare,
Ești acea femeie... înger... renăscut.
Ești femeia care lumea o înfruntătă
Și-n privire are flăcări de smarald,
Raze mii... de soare, în alai de nuntă,
Ești acea femeie... pentru care ard.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Modelul inimii mele
Tu ești modelul pe care mi-l doresc,
Ești vorba dulce pe care o șoptesc.
Tu ești model pentru inima mea,
Ești energia și puterea ce bate în ea!
Tu ești modelul de care am nevoie,
Ești raza de lumină pe care nu am voie,
Să o ignor, să nu o văd, să o ratez...
Ești iubirea cu care vreau să mă tratez!
Tu ești modelul ce mult l-am căutat,
Ești unda de iubire ce m-a acaparat.
Tu ești model pentru dragostea mea,
Ești tot ce pot avea mai bun din ea!
Tu ești modelul ce mult l-am visat,
Ești ființa de care nu m-am săturat.
Tu ești supermodel în viața mea,
Ești liniștea și pacea ce eu le-aș vrea!
poezie de Ovidiu Kerekes (10 martie 2021)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești
Ești ornicul ce duce-n infinituri
Clipa acestei calde deveniri...
Ești polul sud al vieții... În săruturi
Măsori a unei stele străluciri.
Zefirul poartă urma tălpii tale...
La colț de stradă, veșnic, poza ta
Îmi face semn. Dar tu ești rupt din soare,
De-aceea eu, eu nu te pot vedea.
Ești prim atom al unei piramide,
Aur pudrat pe coapse de femei,
Pe sânii tresăltând de-nfiorare,
Ca un vulcan în brațul unor zei.
La tine vin mai toți să se închine,
Căci tu ești semnul către transcendent,
Și îți aduc licori, mătăsuri fine...
Până la tine, mulți creștini se pierd.
Ești pasăre și cânt, mister și liră,
Ești înger săgetându-mi inima,
Dar ești, oh, ești atâta de departe!
Iar eu, oh, eu, n-am să te pot avea.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună plină
Ai mersul domol, ușor
Pasul te poartă de dor
În a timpului fereastră
iubire, pasăre măiastră
Tu ești oceanul meu
Oglindă a sufletului
Tainică iubire la greu
Mesaj divin al cerului
Eu simt câte o unduire
Reflectă raza de iubire
Pe soclu cu iubire plin
În fața ta eu mă înclin
Doar un cuvânt: mă iartă
Pe veci eu sunt legată
Și dăruită cerul din vest
Sfințit cu soare din est
Aici iubirea a cuprins
Universul sigur a învins
Suntem suflete pereche
Iubiți de Luna străveche
Tu raza mea de lumină
Eu noaptea cea divină
Tu ești sărutul pe obraz
Iubirea în clipă de răgaz
Când dorul meu este profund
Stele printre nori se ascund
Te aștept iubire pe înserat
Când Luna plină s-a culcat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incertitudini... (odă Limbii Române)
Prin care ceruri-nalte umbli,
Prin care zări te porți in vânt,
Și pentru care lumi incerte
Ești intrebare și cuvânt?
Prin care vis curat alergi,
Prin care anotimp pribeag,
Și pentru care munți de vină
Ești poarta Cerului cel drag?
Prin care clipe din amurg,
Prin care stele luminate,
Și pentru care ev demiurg
Ești timpul ce la poartă bate?
Prin care vieți de-amărăciune,
Prin care vetre-n care ard,
Și pentru care sărbători uitate
Ești steaua ce atârnă-n brad?
Prin care vis de glorii mute,
Prin care soartă ți-e pieirea,
Și pentru care albe file
Iți este scrisă nemurirea?
poezie de Gheorghe A. Stroia din revista "Armonii Culturale" din Adjud (5 august 2014)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Fata din vis
Ești aici
să te ating?
Să te cuprind?
Ești aici și...
totuși sunt trist.
Te văd și nu ești
când te-ating
și nici nu-ți cuprind
cuprinsul trupului tău...
Ești aici? Nu ești.
Vreau să te simt și nu te simt.
Ești neființă sau lumină?
Frumoasă, ești aici,
ești în mine,
mă privești de necuprins
de neatins...
Ești fata din vis...
poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu lași...
Să nu lași luna să te aștepte
Ti-am făcut din razele ei,.. trepte
Să urci cu buzele pe tâmple
Să nu lași soarele să te cheme..
Te asteptă căldura palmelor
să-ți împletească in bucle, diademe..
Să nu-mi lași marea cu plaja goală
In scoicile ochilor,.. ești perlă
Să nu lași pădurea să-ți strige ecoul
In poiana inimii, unde ești izvorul..
Să nu lași dorul să mă ucidă
Sub soare și lună
Prin valuri și codri
Căutându-ți ochii...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești
Ești tot ce cuprinde universul!
Ești Pământul pe care îmi merg pașii!
Ești Luna călăuzitoare!
Ești Soarele ce-mi mângâie chipul!
Ești apa ce-mi stinge setea!
Ești râu ce curge prin mine!
Ești munte ce mă ridică la culmi!
Esti TU, pretutindeni!
Vocea ta - muzica sufletului meu,
Mâinile tale răsfățul trupului,
Gura ta - setea buzelor,
Dulceața stupului.
poezie de Maria Nagy
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu...
Frumoasă ești în prag de iarnă
Atunci când ninge asupra ta,
Frumoasă ești și primăvara
Odată înflorești cu ea;
Frumoasă ești pe timpul verii
Căci fructul tău e cel dorit,
Și toamna ești la fel, frumoasă
Pe frunza ta mă simt iubit!
Tu ești o rază a blândeții
Ce n-o găsești nici în Olimp,
Învăluită-n chibzuința...
Tu ești frumoasă-n orice timp!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe boltă când apare luna
Când noaptea-i cu lună
Iubita-ți jură-n fraze parfumate
Iubirea-i nebună
Dar minte cum mințiră toate celelalte
Minciună, minciună
De n-ai fi tu iubirea n-ar avea cuvânt
Tu ești durerea
Ești mângâierea
Tu farmeci totul pe pământ.
Pe boltă când apare luna
Printre șoapte, când e noapte
Atunci apare și minciuna
Cu cununa ei de vis.
Și-atunci zefir
Și trandafiri
De fermecatele iubiri
Viața fără de minciună
N-ar mai fi un paradis.
Minciună, minciună
Tu dai iluzii dulci ca și morfina
Minciună, minciună
Tu ești otrava, ești plăcerea, ești lumina
Minciună, minciună
Prin tine farmecul vieții îl simțim
Și tot prin tine,
În nopți senine
Visăm, iubim și suferim.
Pe boltă când apare luna
Printre șoapte, când e noapte
Atunci apare și minciuna
Cu cununa ei de vis.
Și-atunci zefir
Și trandafiri
De fermecatele iubiri
Viața fără de minciună
N-ar mai fi un paradis.
cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!