Oglinda şi tăuraşul

S-a supărat tăuraşul pe oglindă,
Considerând că n-o să-i mai cuprindă
Corniţele, a spart-o, dar:
Privind isprava făcută cu corniţe
Cioburile oglinzii, au stârnit ecou,
În ele, tăuraşul, arăta ca UN BOU!

fabulă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reinventarea sinelui

intr-o dimineata am gasit aranjata pe scaun
o haina nescrisa, un fel de cadavru in descompunere,
desi mama stia ca trebuie sa ma pregatesc de serbare;
in cateva minute eram gata, puteam pleca,
sa ma mai uit putin in oglinda am zis,
si am spart-o,
am adunat cioburile, am construit din nou oglinda
si pentru-ca nu eram in intarziere am spart-o din nou,
am strans resturile, timp era suficient,
ce bucurie, chiar cioburile hade lipseau,
mai bine construiesc un leagan, da,
un leagan al civilizatiei personale,
unul mic, sa incapa intr-un buzunar interior,
sa-mi poarte noroc la serbare.

poezie de Iulia Balcanas
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăuraşul

Micuţul abia se ţinea în picioare. Totuşi, extras
de lângă mama lui şi din mirosurile grajdului,
el reuşea să impresioneze prin superba lui mândrie,
reprezentând promisiunea unei viitoare suveranităţi, ilustrată
de felul în care, deşi lipsit de coarne, încerca să ne-împungă.
Lumina neîndurătore-a soarelui reflectată pe cocenii de porumb
se-îmlânzea căzând pe coapsele lui.
Era prea semeţ pentru o vârstă atât de crudă.
Mă ducea cu gândul la detronatul rege Richard al II-lea.

"Nu investim bani decât în viţeluşe", a decretat Freeman.
Martor fiind, preotul şi-a frecat nasul, eliberând patetic
aburi pe nări în aerul încremenit al zilei.
"Mare păcat," a oftat el.
Privirea mea a trecut dincolo de pălăria lui, către cerul gol
de deasupra ghemului întunecat de oameni
şi a tăuraşului care urma să primească prima lovitură.

Izbit,
tăuraşul s-a opintit pe picioruşele din faţă,
vrând parcă să strângă destulă putere
pentru a se năpusti într-o năvalnică, eliberatoare, goană nebună...
s-a clătinat... şi-a ridicat spre noi privirea care se înnegura –
şi-am văzut că acolo la capătul îndepărtat
al privirii lui speriatei eram noi, devenind din ce în ce mai mici,
până când am devenit una cu ciocanul uriaş
care l-a lovit din nou, năprasnic, peste urechea însângerată,
trântindu-l în ţărână, unde-a încremenit rostogolit pe-o parte,
asemeni unui trunchi de copac doborât.

Sub coama dealului
râul clipocea pe plaja îngustă.
Am săpat o groapă adâncă şi-am aruncat în ea viţelul mort.
S-a auzit un sunet ca un fel de lipăit, un gâlgâit funebru,
în vreme ce trupul lui cald se dilata, relaxându-se.
Împăcat, tăuraşul zăcea parcă adormit,
cu un picioarele din faţă încrucişate,
lipsit de-acum de mândrie şi nespus de frumos
în starea aceea de nemişcare, în groapa răcoroasă.
M-am întors într-o parte şi-am plâns.

poezie de Irving Layton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabulă spaniolă

Vaca, întâlnind un bou,
I-a cerut să-i de un "ou"
Din punguţa lui de aur.
El a trimis-o la taur.
Ea se făcu cam lividă,
Taurul era-n coridă!
Morala-i ca un ecou:
Decât c-un taur erou,
Mai bine rămâi... cu-n bou!

fabulă de Constantin Enescu din Prin negura reformei
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgică

S-a scurs viaţa ca un val,
Sperând la traiul oportun...
Azi aş trage un semnal,
Dar cui să-i spun?!

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipostază

Stau încremenit
în faţa oglinzii
privind străinul
ce mă fixează mut
cine e sărmanul
de unde-a apărut
dau ca să-l întreb
dar el tace încruntat
şi prea supărat
ce-o vrea de la mine
ce-aş putea să-i spun
e prea trist sărmanul
şi obosit de drum
Aş vrea să-l întreb
cine-i şi ce vrea
ce-a făcut cu viaţa
cât şi cum
a dăruit din ea
dar nu îndrăznesc
privirea lui rece
mă-n gheaţă
ba chiar mă-ngrozeşte
dau să fug
să nu-l mai privesc
dar el şi oglinda
suntem doar totuna
cu noaptea şi furtuna
ce ne bate-n geam
când brusc un trăznet
fulgerănd prelung
m-a trezit de-ndată
realizănd că cel din oglindă
n-am fost decât eu
doar de o clipită
şi-am fugit grăbit
ca şi-o ispită...

poezie de Valeriu Cîmpeanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţării mele

Poporul român e prea sărac
În ţara lui bogată,
Să-i vină răului de hac,
Ca să n-o vândă toată!

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

muşcata din fereastră
are flori trecătoare
dar n-o doare

haiku de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieri

Ieri,
eram doar o silaba
la inceput de pas in doi
cu trupul meu cuprins de iubire
ardeam sub nestiutele ploi
rasucindu-ma inadins catre lumina.

Azi,
silaba s-a spart de cioburile oglinzii
cand ne-ai distrus paradisul
Iar trupul meu sfasiat de incertitudine
s-a prabusit pierzandu-ne visul
Suflet pribegind in vant.

Mâine,
cioburile se vor topi in amintire
si doar cuvintele ce s-au rastignit
ori arsurile lacrimilor din suflet
vor mai sti ca ai trecut si-ai pustiit
gandul meu din eroare.

poezie de Monica Danila
Adăugat de Sorina Minescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La restaurant

Cu soţia la o măsuţă,
Am comandat tocană de văcuţă...
Chelnerul, pe un platou,
Ne-a adus... gulaş de bou!

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mircea Ursei şi doctorul chirurg Ştefan Marinescu

Pacienţii, spre fericirea lor,
Unii se cam deosebesc,
Din operaţie nu mor,
Dar nici prea bine nu trăiesc!

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supărat foc pe el, i-am spus unuia: "Măgarule!"; el s-a uitat la mine ca un bou...

aforism de George Budoi din Aforisme (4 mai 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urechile

Cu ele politicienii aud multe,
Dar nu reuşesc să le asculte.

distih de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oratorul

La tribună când apare,
Cu glasul apăsător, politic,
Are ecou, "Aula-i mare",
Când grăieşte... mai nimic!

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi această nefericită oglindă care are acum imaginea ei (a Cordeliei), dar n-o are şi pe ea, care nu-i poate păstra chipul în ascunzătorile ei tainice, smulgând-o vederii lumii întregi, căci nu ştie altceva decât s-o arate altora cum mi-o arată mie acum! Ce supliciu pentru un bărbat dacă ar fi în locul oglinzii! Şi cu toate acestea, nu sunt oare destui bărbaţi care au întru totul trăsăturile oglinzii? Care nu posedă nimic decât în momentul în care arată altora, care nu sesizează decât aparenţa lucrurilor, iar nu substanţa lor.

Kierkegaard în Jurnalul seducătorului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglindă

Suntem oglinda sufletului
Ce se-oglindeşte-n cuvinte,
- O lume de gesturi -
Nu ne vedem pe noi
Ci o formă-n mirare,
Dincolo de ea
Am vrea să ne-atingem,
Faţă în faţă
Cu tot,
Fericiri, suferinţe
Şi timpul,
De fiecare dată
Atunci când privim în muţenia oglinzii...
Cu toate acestea,
Încercăm o schimbare
Dar începem cu reflexia,
Fiinţa din oglindă...
Oglindă cu descântec,
Năpastă de cioburi...
Oglinda visului,
Adevărul minciunii...
De ieri,
De astăzi
Ori de mâine,
Aceeaşi dintotdeauna;
Univers - o oglindă -...

poezie de Vasile Zamolxeanu (18 ianuarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

8 Martie

Un buchet de floricele
Soţiei, îi ofer în dar,
Fiindcă multe dintre ele
Sunt muze pentru madrigal.

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coruptul mărunt

De timp ca să nu mai tragă,
Trebuie să-i dai o şpagă.

distih de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul covorului învechit

Între ele nu-i distanţă,
De la covoraş la preş...
Unul are o prestanţă,
Te ştergi pe altul, nu dai greş.

Ele creează ambianţă
În domesticul decor,
Dar nu apare distanţă
Între preşuri şi covor.

Dacă ar face alianţă
Între ele, ca nişte fraţi,
Până nu ajung o zdreanţă,
Ca să fie mângâiaţi...

Între ele nu-i distanţă.

rondel de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua mamei

Mama mea cea mai frumoasă,
Pentru mine-i ca o floare,
Are pe an o zi aleasă,
Zi de sfântă sărbătoare.

Mă dezmiardă, mă sărută,
Cu gingăşie îmi zâmbeşte,
De Dumnezeu a fost făcută,
Să se păstreze ca o floare.

poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opozanţii la Televiziune

Televiziunile au ecou,
Găzduiesc încrâncenările cu ură,
Înfruntând şi toantele din studiou
Cu murdăriile scoase din gură.

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!