Pasiunile înflăcărate ale iubirii clocotesc în mulţi oameni, însă doar cei puternici găsesc tăria de a se ridica şi reveni cu tot întregul în atracţia irezistibilă a vieţii. Este posibil ca orice existenţă să-şi găsească locul într-o tentaţie: omul să devină energia unei stele cu răspundere în evoluţia continuă a universului. El îşi poate îmbunătăţi existenţa, dar nu poate schimba destinul după voia şi pofta lui.

Camelia Opriţa în Se poate la fel de bine ca soarta omului să fie un joc al stelelor pe cer
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţia spirituală se opreşte atunci când devii dependent de o persoană. Euforia iubirii este rezultatul fluxului energetic care se creează între doi indivizi. Când apare iubirea, cei doi îşi dăruiesc inconştient energie şi se simt copleşiţi. Dar atunci când unul dintre cei doi se aşteaptă ca acest sentiment să vină numai de la celălalt, el se desprinde de energia universului, de energia divină şi depinde tot mai mult de energia celuilalt, care pare să nu îi ajungă niciodată.

James Redfield în A opta viziune
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

E un lucru tare misterios cu pasiunile omeneşti, iar în cazul copiilor totul se petrece la fel ca şi în cazul oamenilor maturi. Cei copleşiţi de o pasiune n-o pot explica, iar cei ce nu au trăit niciodată ceva asemănător nu pot înţelege. Există oameni care îşi pun în joc viaţa pentru a cuceri un pisc. Nimeni, nici chiar ei înşişi nu îşi pot explica limpede de ce. Alţii se câinează pentru a câştiga inima unei persoane care nici nu vrea să ştie de ei. Iar alţii se distrug, fiindcă nu pot rezista plăcerilor mâncării – sau ale băuturii. Unii îşi cheltuiesc întreaga avere pentru a câştiga la jocurile de noroc sau jertfesc totul de dragul unei idei fixe ce nu se poate realiza niciodată. Alţii cred că nu pot trăi fericiţi decât în altă parte de locul unde se află, şi călătoresc toată viaţa prin lume. Iar câţiva nu-şi găsesc liniştea până ce n-au devenit puternici. Într-un cuvânt există tot atâtea pasiuni, cât şi oameni.

Michael Ende în Povestea fără sfârşit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

O stea nu poate trăi fără lumină ca să înţeleagă limbajul universului. Spre deosebire de o stea, frecvenţa luminoasă a omului creşte odată cu sentimentul durabil că nu mai poate trăi nimic fără iubire. Iubirea este rezultatul unei consumări interne cu tendinţa de a fi exteriorizată printr-un fel specific al fiecăruia; privită ca stare sufletească este suma tuturor luminilor lăuntrice ale omului însufleţit de a cerşi continuitate şi existenţă; dragostea testează exclusiv tensiunea spirituală a sufletului omenesc.

Camelia Opriţa în Cerşetori de existenţă
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul este expresia marilor adâncimi ale universului; el se potriveşte cu iubirea pentru armonie şi perfecţie. Iubirea îi dă intensitatea şi strălucirea unei stele.

Camelia Opriţa în Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este un animal nefericit, abandonat în lume, silit să-şi găsească o modalitate proprie de viaţă, aşa cum natura n-a mai cunoscut înaintea lui. De pe urma aşa-zisei lui libertăţi suferă mai mult decât după cel mai mare prizonierat posibil în existenţa naturală.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate la fel de bine ca soarta omului să fie un joc al stelelor pe cer, nu pentru că Dumnezeu a văzut în el fiinţa măreaţă şi biruitoare asupra răului, ci pentru că sufletul lui este posibil să fie un component major al energiei universului.

Camelia Opriţa în Se poate la fel de bine ca soarta omului să fie un joc al stelelor pe cer (27 februarie 2019)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai puternici oameni sunt cei care continuă lupta vieţii după ce au pierdut un copil!

Elena Stan
Adăugat de Elena Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om îşi are sufletul lui, pe care nu poate să-l amestece cu altul. Doi oameni se pot îndrepta unul către celălalt, pot vorbi unul cu altul şi pot fi foarte apropiaţi. Dar sufletele lor sunt ca nişte flori, fiecare a prins rădăcini în locul lui şi nici unul nu poate veni la celălalt, altminteri ar trebui să-şi părăsească rădăcina şi asta nu poate s-o facă. Florile îşi împrăştie mireasma şi sămânţa pentru că doresc foarte mult să fie împreună; dar floarea nu poate face nimic pentru ca sămânţa să ajungă la locul potrivit, acest lucru îl face vântul, iar acesta vine şi pleacă mereu cum şi când îi e voia.

Hermann Hesse în Knulp
Adăugat de 107
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia dintre un bărbat şi o femeie care nu duce la o căsătorie sau către dorinţa unei căsătorii, poate fi experienţa de o viaţa a celor mai înalte valori ale celor doi, dar şi ale cercului lor de prieteni şi cunoştinţe, însă, într-o astfel de relaţie, sunt necesari un bărbat şi o femeie extrem de deosebiţi. Poate că ar trebui adăugat că fie bărbatul, fie femeia dintr-un astfel de cuplu de o viaţă trebuie să-şi găsească un partener foarte deosebit cu care să se căsătorească, pentru realizarea unei caramaderii în trei, plină de succes.

citat din Anna Garlin Spencer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu avem existenţă fară transcendenţă. Dacă omul se menţine înăuntrul destinului, dacă rezistă neclintit până la moarte, el nu poate să facă acest lucru doar prin sine. Ceea ce însă îl ajută aici este de altă natură decât orice ajutor venit din lume. Faptul că stă pe propriile lui picioare îl datoreaza unei mâini insesizabile, care poate fi simţită numai în libertatea sa, venind dinspre transcendenţă!

citat clasic din Karl Jaspers
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omule, fii ramură dreaptă la înfăţişare şi la port! Ea este după tine reîntregirea unei flori cu frunza crescută din urmele tale!... Floarea îşi găseşte odihna în această ramură, căutându-te în lumina ei prin spaţiile Universului să-ţi arate smerenia şi sinceritatea ca două roade de reper ale divinităţii.

Camelia Opriţa în Omul nu e mai presus de celălalt om, decât Dumnezeu
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

A schimba, pentru a schimba, e o formă a zădărniciei; a schimba, pentru a îmbunătăţi, e poate legea de aramă a unei existenţe ce tinde spre perfecţionare.

Aurel Baranga în Teze şi paranteze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

om (vezi şi fiinţă umană)

Omul este creaţie unică, spirit din suflarea Domnului pentru care a fost dat pământului ca omul la rândul lui să fie în armonie cu cerul şi pământul; să fie izvor de înţelepciune după voia Creatorului în relaţia cu viaţa.

definiţie de Camelia Opriţa în Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii - florile vieţii

Într-o zi până şi războiul
se va pleca în faţa poeziei,
iubirii de frumos,
plânsului nou-născutului.
Oamenii nu sunt doar florile vieţii,
ci şi rodul iubirii.

poezie de Camelia Opriţa din Ecce homo (martie 2022)
Adăugat de Marinescu Teodora - Redactor - Realitatea Plus
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În absenţa iubirii, sufletul rămâne fără suflare; bolnav şi neputincios.
Îşi continuă drumul cu tălpile pline de spini. Toate lucrurile în jurul său sunt străine şi ''ard''.
Iubirea este echilibru, discernământ măreţ şi scut împotriva tuturor greutăţilor.
Fără iubire, raiul nu poate aştepta.

poezie de Camelia Opriţa din Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu întotdeauna lucrurile se întâmplă după cum vrea omul să se întâmple. Nimeni nu poate muri în locul altuia şi nimeni nu poate trăi în locul altuia. Fiecare om îşi are viaţa lui şi, de asemenea, fiecare om îşi are moartea lui!

Zaharia Stancu în Şatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zgomotul este prezent pe meleagul sunetului, zgomotul fiind o formă distorsionată de sunet. Liniştea poate vindeca sunetul, deoarece îi oferă spaţiul necesar în care să se reaşeze şi în care să îşi capete poziţia iniţială. Unda sonoră revine la Iniţial când nu mai este înghesuită de alte intervenţii sonore ale lumii manifestate. Zgomotul, în profunzimea sa, este susţinut de Linişte, pentru că niciodată, nicio formă de existenţă nu poate fi separată cu adevărat de Liniştea din care provine. Zgomotul se poate răzvrăti, se poate împotrivi, însă, într-un final, va reveni la Linişte, va redeveni Linişte.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Liniştea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul se naşte fără voia lui şi moare împotriva voinţei sale, dar în ultima clipă a vieţii totdeauna îşi aduce aminte de locul unde s-a născut. Omul e ca rândunica: nu-şi uită niciodată vechiul cuib. Moartea îl mână pe om către locul său de baştină...

Marko Marcevski în Insula Tombuctu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericit e omul care în viaţa lui a strâns un potir de lacrimi. Acesta este darul cel mai de preţ pe care îl poate oferi omul lui Hristos în ziua cea mare a venirii Sale, când va judeca viii şi morţii. Omul îşi spală sufletul în lacrimile pocăinţei, căci lacrima este sângele iubirii. Lacrimile iubirii se prefac în stele pe bolta cerului.

citat din Ioan Selejan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericit e omul care în viaţa lui a strâns un potir de lacrimi. Acesta este darul cel mai de preţ pe care îl poate oferi omul lui Hristos în ziua cea mare a venirii Sale, când va judeca viii şi morţii. Omul îşi spală sufletul în lacrimile pocăinţei, căci lacrima este sângele iubirii. Lacrimile iubirii se prefac în stele pe bolta cerului.

citat din Ioan Selejan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!