De n-ar fi risc, nici bucuria vieții...
Constați că viața-i, zi de zi, un risc:
Urcuș ratat, plonjeu fatal, trădare.
Dar nu există, fără valuri, mare
Și nici, în munți, fără cădere, pisc.
Nu i-ai simți tot farmecul, de care
Rămâi vrăjit ca-n ochi de vasilisc,
În vis când ești purtat sub uranisc
Și odalisce-ți pică la picioare.
Când prinde-un monstru-n beznă-a chirăi
Ori din străfund când cască o genune,
Cu cât mai tari sunt simțurile imune,
Cu-atât mai mare-i șansa de-a trăi.
De n-ar fi risc, nici bucuria vieții
N-ar străluci ca roua dimineții.
poezie de Nicolae Mătcaș din Orfan de chipul meu (2014)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Dacă poezie...
Dacă Poezie n-ar fi,
Nici Doină n-ar fi,
Nici Surâs de copii,
Nici Flori, nici Câmpii,
Nici Soare pe zare,
Nici Marea cea Mare.
Am fi mai săraci -
De sorți lepădați,
Am fi robi pe veci,
Am fi lespezi reci,
Tăcute fântâne
Cu ape bătrâne,
Munți încărunțiți
Și Sori nenuntiți.
Dacă Poezie n-ar fi,
Nici Oameni n-ar fi,
Nici Vise pădure,
Nici Șoaptă, Vorbire,
Nici Glas de vioară,
Nici Dorul de țară.
Am fi toți orfani -
Cerșetori fără ani,
Am fi-n lanțuri uitați,
Am fi crinii pătați
Cu sânge jertfit
Și vis jefuit,
Ceruri seci, făr' de vânt
Lacrimi, făr' de cuvânt.
Dacă poezie n-ar fi,
Nici Moarte n-ar fi,
Nici îndrăgostiți,
Nici amurguri fierbinți,
Nici zori mai albaștri,
Nici zboruri spre aștri.
Dar, Poezie există -
De-i veselă, tristă,
De Poeți subjugată,
De doruri călcată,
În inimi curate-I
Senin și Dreptate!
poezie de Gheorghe A. Stroia (1 martie 2015)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
Singurătate, singurătate
Ești cea mai mare greutate
Pe care Omul, de când există, o are!
Dacă singurătatea ar fi fost firească
Dumnezeu n-ar fi creat-o pe Eva
Și l-ar fi lăsat singur pe Adam
Sa se plictisească colo-n Rai
Dacă singurătatea ar fi fost firească
N-ar fi existat nici Omenirea
Nici Iubirea, Fericirea
Frumusețea, Bucuria
Nici dorința, nici voința
Nici Credință, nici Speranța
N-ar fi existat nici Viața!
Singuratatea nu-i fireasca!
Uneori e ca o pedeapsa
În care Omul sa se regăsească
Apoi singurătatea s-o părăsească
Printre oameni sa trăiască
O pereche sa-si găsească
Domnului sa-i mulțumească
Pentru ca Singuratatea niciodată
Nu-i fireasca!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine?!
Cine despre sine toate știe,
Când îi pare viața-i veșnicie?!
Cine după insomnii stridente,
Gustă-n tihnă clipele prezente?!
Cine-adună roua din câmpie,
Fără sub tălpi goale spini să fie?!
Cine-n zile-ploi, sau nopți cu lună,
Din nori negri raze nu adună?!
Cine sufletul la trup de-mparte,
Poate scrie-n tihnă a lui carte?!
Cine-i gata pregătit de moarte,
Când să mori înseamnă-a fi departe?!
Cine copleșit de nostalgie,
N-ar mai vrea o zi tânăr să fie?!
Cine-n ceasul din amurgul vieții,
N-ar râvni sărutul dimineții?!
poezie de Mihaela Banu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-ar fi
De n-ar fi gând
ascuns în vis,
îl implorând
real-promis,
ar fi deșart,
farmec în lipsă,
final din start,
soare-n eclipsă,
ar fi doar noapte,
n-ar fi țel,
n-ar mai fi șoapte...
De n-ar fi el,
n-ar fi nici ea,
ar fi un leș
iubirea, ea,
totu-am da greș...
n-ar fi simțiri.
De n-ar fi, fire,
n-ar fi iubiri
nici omenire!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet pentru Rodica
În caz cā dragoste nu este,
În viațā, n-ar mai fi nimica,
N-ar exista, vai!, nici Rodica,
Nu s-ar mai scrie vreo poveste...
N-ar exista nici nopți celeste,
Nici cutezanța și nici frica,
N-ar mai cânta nici turturica,
Pentru iubite și neveste.
Nu ar mai fi nici cerbi în rut
Și nici izvoare cristaline,
Ah!, nici sfârșit, nici început
Și nici ochi verzi, nici coapse fine,
Nici relativ, nici absolut,
Ar fi doar inimi în ruine...
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul tău
dacă soarele n-ar fi
chipul tău n-ar străluci
fir de iarbă-n sol arid
sigur nu s-ar fi ivit
nici oceanul planetar
n-ar avea sepii și mal
nici apus nici răsărit
nici poet îndrăgostit
soarele-ntr-o bună zi
se va stinge, va muri
dar cât arde, ard și eu
tot privind la chipul tău.
poezie de Doina Bonescu din Cuvinte pictate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maitreyi
Frumoasă din vise, ce sorț dete-mi-se, o, Maitreyi!...
O lance de gând mă străpunge cu lama-i la osu-mi:
Eu nu pot cu tine, dar nici fără tine nu pot trăi.
Nec síne te, nec áutem técum vívere póssum.
Te-am vrut Galatee, nu doară femeie, o, Maitreyi,
Dar gândul fatal mi-a tot rosu-mi-a creierul, rosu-mi:
Eu nu pot cu tine, dar nici fără tine nu pot trăi.
Nec síne te, nec áutem técum vívere póssum.
Cum nu ți-am dat, însă, suflare nestinsă, o, Maitreyi,
Azi numai în vis îți sorb dulcele chipu-ți, frumosu-mi:
Eu nu pot cu tine, dar nici fără tine nu pot trăi.
Nec síne te, nec áutem técum vívere póssum.
Frumoasă din vise, vezi pletele-mi ninse, o, Maitreyi,
Îndură-te, dar, și-mi alină-acest dat dolorosum:
Eu nu pot cu tine, dar nici fără tine nu pot trăi.
Nec síne te, nec áutem técum vívere póssum.
poezie de Nicolae Mătcaș din Iar când cu miei va ninge prin ponoare..., Volumul I (2016)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc
Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc.
Câți temerari nu-ncearcă recordul să-l doboare
Măcar c-un pas, doar unul, mai sus, țintind spre soare
Și ignorând că-i doare entorsă, plex, menisc!
Chiar viața noastră însăși e-un câmp minat, pe care
Îl tot parcurgem zilnic, sfidându-i orice risc,
Până-ntr-o zi o cruce,-un menhir sau obelisc
Marchează-un pisc, râvnitul, sau ditamai eroare.
De ești, în lumea asta confuz-crepusculară,
Astronaut notoriu, năier sau alpinist,
Pe drumul ce te-nalță și care te coboară
Tu nu uita o clipă să fii și bun genist.
Un câmp minat e viața în drum spre Everest,
Dar ce măreață-i clipa trăită fără rest!
sonet de Nicolae Mătcaș din Un câmp minat, urcușul (2010)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe boltă când apare luna
Când noaptea-i cu lună
Iubita-ți jură-n fraze parfumate
Iubirea-i nebună
Dar minte cum mințiră toate celelalte
Minciună, minciună
De n-ai fi tu iubirea n-ar avea cuvânt
Tu ești durerea
Ești mângâierea
Tu farmeci totul pe pământ.
Pe boltă când apare luna
Printre șoapte, când e noapte
Atunci apare și minciuna
Cu cununa ei de vis.
Și-atunci zefir
Și trandafiri
De fermecatele iubiri
Viața fără de minciună
N-ar mai fi un paradis.
Minciună, minciună
Tu dai iluzii dulci ca și morfina
Minciună, minciună
Tu ești otrava, ești plăcerea, ești lumina
Minciună, minciună
Prin tine farmecul vieții îl simțim
Și tot prin tine,
În nopți senine
Visăm, iubim și suferim.
Pe boltă când apare luna
Printre șoapte, când e noapte
Atunci apare și minciuna
Cu cununa ei de vis.
Și-atunci zefir
Și trandafiri
De fermecatele iubiri
Viața fără de minciună
N-ar mai fi un paradis.
cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început de lume
Lumea-ntreagă goală ar fi
Goală de noi doi.
Dacă nu ne-am mai iubi noi
Ar fi numai ploi.
Aripi frânte de iubire
Nu s-ar înălța,
Pasările fără Cer
Nicicând n-ar mai zbura,
N-ar mai zbura.
REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic nu aș mai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.
REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic nu aș mai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.
Îmi acoperi sufletul
Când îi este frig
Tu-mi săruți și lacrimile
Atunci când eu plâng.
Îmi hrănești cu gura ta
Lungile tăceri
Și-mi vindeci cu inima ta
Multele dureri.
Ești ca un înger.
REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic nu aș mai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.
REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic nu aș mai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.
cântec interpretat de Simona Florescu și Ion Dichiseanu, muzica de Victor Solomon, versuri de Adrian Artene (2019)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din când în când...
Eu te-am iubit îmi pare-un veac, tu nici măcar din când în când,
Și nici ai vrut să alinezi al meu amar din când în când.
Erai frumoasă cum nu e nimic în cer și pe pământ;
Azi nu mai ești precum ai fost, frumoasă doar din când în când
Și ochii tăi ce străluceau mistuitor și înfocat
Sunt osteniți și se aprind cu mult mai rar din când în când.
O, spune-mi, suflet dulce, tu, pe care-atâta l-am iubit,
Dac-ai aflat în calea ta vrun solitar din când în când,
Care de-adâncul meu amor atâta de nemărginit
Măcar ca-n vis să-ți fi adus aminte iar din când în când.
Nu! Ai trecut din mâni în mâni prin toți acei oameni de rând,
Tu, trupul tău cel dulce plin le-ai dat în dar din când în când,
Cu al tău suflet așa cald ș-adormitor nu i-ai atins,
O, și nici unul n-a-nțeles atâta har din când în când.
Cu câtă inspirare eu, cu cât înalt ceresc avânt
Apropiam de gura mea acest păhar din când în când!
O, iubeam umbra ta și tot ce e în tine, tot ce ești
Și astăzi dacă mă gândesc, nebunesc iar din când în când.
Dar vai! pierdută astăzi ești, orice dorință a pierit;
Tot încă visu-l urmăresc și, în zădar din când în când,
Tot te mai văz naintea mea plutind ca-n vis, pierdută da,
Cu buze supte, c-un obraz ca și de var, din când în când.
Pasărea Phoenix, numai ea, răsare din cenușa ei,
Dar oameni ce se mistuiesc nu mai răsar din când în când.
Că a mea viaț-ai chinuit, iertai demult, ci-mi pare rău.
L-al tău trecut eu mă gândesc cu-atât amar din când în când.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Învingi cu adevărat doar atunci când poți lua locul învinsului fără nici un risc.
citat din Octav Bibere
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce ar fi lumea fără tine, Femeie...?!
Când spui femeie,
Ai spus mamă, ai spus soție sau fiica, soră sau amantă
Ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora,
Ai spus iubirea, căldura și frumusețea.
Fără de care ar fi ținutul inimii pustiu, pustiu si secetos...
Și-ar fi durere, ar fi tristețe... ar fi un haos fără ea!
E-adevărat că prin femeie a venit și întristarea...
Dar fără ea n-ar fi cântarea, poezia, nici sărutul,
Nici lacrima n-ar fi, nici începutul
Și nici binecuvantarea...
Cui aș mai dedica eu luna, stelele?! Ce ar fi viața fără ea?
Ce am mai fi noi?
Doar simpli aștrii pe cerul gol.
Și ce singuratate ar fi!. Nici măcar eu sau tu nu am mai fi pe pământ.
Tu nu ai mai fi femeie, ci stea,
Doar cu tine, viața mea dulce,
Chiar și suferința este plăcută!
Când spui femeie... tu spui viață!
Iar viața ești tu,
Mamă, soră, fiică, soție sau amantă.
Iubește și respectă-le pe toate
Căci far de ele tu nu pți trece prin lumea asta!
Chiar și cimitirul inimii ar fi gol.
Iubește-le pe toate așa cum poți!
Căci fără ele tu ești mort... și nici născut nu ești.
Îți multumesc femeie că exiști! Și că exist!
Îți mulțumesc mamă, soție, fiică, soră sau amantă!
Eși univers de flori, ești minunată!
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"În politică nu există onoare" (pamflet după un aforism al lui Benjamin Disraeli, șef al Partidului Conservator și premier al Angliei în sec. XIX)
Disrael' cândva spunea
Fără jenă sau perdea:
Nu există josnicie,
Faptă rea, vreo mârșăvie,
Politrucii să n-o facă
Dúșmanii când și-i atacă.
Ba nu este nici trădare
Să n-o facă-n ziua mare
Politrucii, ticăloși,
Lacomi, cruzi și odioși,
De le-aduce vrun folos,
De primesc un os de ros.
Gata veșnic de trădare,
N-au nici cinste, nici onoare.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (19 iunie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cred că cel mai mare risc al vieții este acela de a nu îndrăzni să îți asumi niciun risc.
citat din Oprah Winfrey
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada daruirii
N-ar mai fi nici fluturi
N-ar mai fi nici flori
Fara nebunia
De fiori...
Nu e nici o punte
Intre ieri si azi,
Unde-ti lasi cocorii?
Unde cazi?
N-ar mai fi nici ploaie
N-ar mai fi nici vant
Fara inceputul
Si sfarsitul de cuvant
Care-ti vine-n minte
Fara nici un rost
Cand dai iubirii
Tot ce-a fost...
Totul este frunza-n vant,
De la soapta la cuvant,
De la buze pan' la cer
Numai ger, numai ger...
Tu esti insa viata mea
Si nu-mi pot imagina
Daca nu ar exista
Ochii taï, umbra ta.
N-ar mai fi nici pietre
N-ar mai fi nici cai
Fara indrazneala
De-a fugi prin rai...
Cand te-apuca pofta
Sau mai bine zis
Cand ajungi
La fructul interzis...
N-ar mai fi nici ape
N-ar mai fi nici munti
Fara nerabdarea si mirarea
Altei nunti.
Totul ti se pare
A fi fost facut
Numai cat cuprinde
Un sarut...
cântec interpretat de Ștefan Hrușcă, muzica de Ștefan Hrușcă, versuri de Ștefan Hrușcă din Balade speciale
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără cuvinte
De n-am avea cuvântul,
N-ar mai fi scris, doar semne
De părți de trup sau sunet
Imperceptibil, tunet;
Limbaju-ar fi de lemne...
N-ar mai fi jurământul!
Cuvântul de n-ar fi,
N-ar fi nici oratorii,
N-ar exista minciună...
Lumea ar fi mai bună.
Doar mimi ar fi actorii...
Cântatul un "cri-cri"!
De n-am spune cuvinte,
N-ar fi cuvântători;
Spunând... fără să facă...
Iubire-ar fi săracă
În număr d-iubitori...
Nici cărți, nu ar fi... sfinte!
Cuvinte de n-am spune,
Ne-am da cu totul probe
Cu suflet, minte, trup...
Pământ am face stup,
Ura am arde-n sobe,
Calzi, dulci de-nțelepciune!
Cuvânt, parole, spuse
De n-ar fi, n-ar fi vers,
N-aș fi avut fantasme
În minte, nici orgasme...
Aș fi trecutul, șters!...
Nu m-ați citi... Iisuse!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Curajul este de neconceput fără frică, este amuleta ei. Nu există nici dispreț față de moarte și nici dragoste de risc.
citat din Reinhold Messner
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, femeie
Nicicând nu am fost autor de scenarii,
Așa că, direct, îți voi spune: Femeie:
Ești farul spre care tânjesc marinarii,
Big-bangul ce dă omenirii scânteie;
Poeții te-admiră și te-nalță în vers,
Fără tine, femeie, iubire n-ar fi,
Când apari în lumină tristețea s-a șters -
Ești minunea ce-aduce pe lume copii.
Pentru noi ești cetatea ce-ascunde comori,
Pentru noi, idealul pe lume, tu ești,
Trupul tău l-aș scălda într-o mare de flori,
Fără tine femeie, n-ar fi nici povești.
Ești alături de mine oriunde, oricând,
Amândoi împărțim bucurii și restriști,
Îmi dai zilnic putere și-n faptă și-n gând,
De-aceea, femeie, mulțumesc că exiști.
poezie de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești o soare
Ești atât de sclipitoare,
Încât mintea mea orbește
Când la tine se gândește,
Ca un ochi privind un soare.
Ești atât de orbitoare,
Încât, dacă n-ar fi soare,
I-ai fi înlocuitoare
Și n-ar fi nicio schimbare
Pentru lume. Pentru mine
Ar fi, soare, mult mai bine.
poezie de Marius Robu (10 mai 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!