Moment narativ
mă împrăștii în lume ca fumul de țigară
poezia înflorește sub cerul constructiv
cascada de gânduri e-o altă Niagară
fiecare val e torent cu un sens emotiv.
prin coșmarele nopții sunt o fugară
mă agăț de lumină cu valoros motiv
mă împrăștii în lume ca fumul de țigară
poezia înflorește sub cerul constructiv.
raiul îl ctitoresc ca o umilă slugară
în sufletul meu cu freamăt creativ
uneori sunt port alteori sunt gară
îngeri se opresc în mine- moment narativ.
mă împrăștii în lume ca fumul de țigară
poezia înflorește sun cerul constructiv.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Fumez o țigară
ticăloasă și fierbinte ce-mi ucide
viața foc cu foc
țigară cu țigară
este popasul intoxicării
pe care mi-l permit
impertinent cum am devenit
fumul îți sărută coapsa
peste cadavrul meu
scriu finalul cu ultima țigară
fumată pe ascuns
sunt un școlar fugit
care a dat de prima iubire
fumată la un picnic
cu erată pe pachetul mototolit
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin fumul de țigară
Aș vrea ca să aleg dar nu știu ce imi place
Femeia ce-i in tine si imi aduce pace
Sau vorba scrisă-n carte ce-n versuri mă stârnește
A-mi aduna trecutul și-a trece peste creste
Aș vrea ca să aleg să-nnot cu tine goală
Sau să disec eseuri de vicii si morală
Prin fumul de țigară si aburi de cafea
Eu vreau pe amândouă să pot a le avea
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina o ultimă scăpare
nu mi-au rămas prea multe din primăvara mea
amintiri prăfuite visele și poezia
o cale directă precisă spre o stea
scânteia care ține aprinsă fantezia
calea-mi pare îngustă prin fumul de țigară
cafeaua îndulcită cu lapte și miere
mă ține trează stingheră într-o gară
în care vine-un tren dar cu întârziere
luna mă privește cu mila ei divină
îmi așează pe creștet un vis luminos
toamna mă înconjoară n-are nici o vină
că viața se sfârșește treptat până la os
mai cer de la stele reflecții în lumină
să nu aștern în versuri abisul cavernos
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecologică antitabac
Socot că fumul de țigară,
Cuantificat în plan global,
Ajută oamenii să piară
Mai mult ca fumul de furnal!
epigramă de Mihai Cosma din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu și poezia mea
Mă tem că sunt singur cu poezia mea
cu o țigară în mână și-o cafea
mă tem de ea și ea de mine
și ne sucim
de rău și ne vedem de bine
undeva...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transportul în comun
Mă uit la fumul de țigară
Ce-n rotocoale se desface;
Dar sunt grăbit să merg la gară
Și văd că nu mai sunt mijloace.
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt alergic la fumul de țigară. Diavolul tutunului e cel mai negru drac.
Cornel Stelian Popa
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca un fir albastru fumul de țigară
în timp ce făceai dragoste cu mine
îți împleteam din părul tău blond
aripi de înger
amândoi ne doream să ne smulgem din noi
din lutul trupurilor noastre bătrâne
deși de multe ori zborul ne era scurt
din când în când reușeam să ne înălțăm
și acolo sus ne dezbrăcam de carne și sânge
ne desprindeam de grija zilei de mâine
de boli de nevoi
nici nu mai respiram
pășeam cumva în moarte ținându-ne de mână
două năluci străvezii abia pâlpâind
și totul ținea mai mult de o veșnicie
până când ne aprindeam țigările
iar fumul de țigară ca un fir albastru năuc
se furișa pe lângă noi
și se ridica tot mai înalt tot mai subțire
iar din noi în timp rămâneau
doar două mucuri de țigară
de multe ori mă visez că sunt
un mărfar uitat pierdut într-o gară pustie
unde nici măcar vântul nu vrea să mai adie
și unde timpul nu mai curge
e prins strivit de acele macazului
de pe calea ferată ce duce spre Calea Lactee
poezie de Petru Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă poezia
Dacă poezia este taina florii
înseamnă că prin ea trec albine;
fagurii sunt aproape.
Dacă poezia este sunet, secretă atingere,
înseamnă că prin ea trec veșniciile,
sub care nimeni nu este singur.
Dacă poezia este uimirea astrelor,
înseamnă că prin ea sună cornul
de aer înrourat al dimineților.
Dacă poezia e rânduiala lumii
înseamnă că și de la nașterea ei
se numără vârstele,
cu fiecare vers un alt an UNU
se-nscăunează
în lume...
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia - o minune
oare poezia nu-i una dintre minuni?
marea taină a inimii îndrăgostită
ne-apropie de oameni ne face mai buni
aduce-n viață o frumoasă ursită.
mărgăritar în suflet poezia este
apără dragostea de spini și ură
crează pe vecie uniuni celeste
înflorește ca surâsul pe gură.
trăiesc... dau tribut poeziei
ard cu cuvântul până târziu
ating cu ea aripa freneziei
umple cu magie întinsul pustiu.
speranța și visul puterea și viața
vin din poezie ea-mi este povața.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
la o țigară
să te trezești în fiecare dimineață
doar cu perna în brațe
cu toate visele nevisate
să-ți faci singur cafeaua
și să-ți aprinzi o țigară
să tragi adânc fumul în piept
ca pe o îmbrățișare
uitând să mai respiri
apoi alta și alta
până se umple scrumiera
abia atunci poți mormăi
scrâșnind printre dinți
mama ei de viață!
George Ionită în Leaganul toamnei
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi fumul...
Vezi fumul cum se stâlpuie în zări
și umbra lui pe vale nălucește?
ci viața, mi-ai vorbit prin înserări,
Nu-i fumul ce sub lună aburește,
E umbra lui fugară din cărări.
poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!
la revedere -
în fumul de țigară
cu lăcrămioare
haiku de Florina Vulpoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fii poezia inimii tale pururi iubire; înflorește continuu în inimile și sufletul celorlalți lumină, bunătate, bucurie!
aforism de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Plăcerea de a muri
Să mori din dragoste
A visa, a dormi, a iubi, a muri
Te simt în suflul meu, abia am curaj să te respir
Simt că mă frânge aburul tău, nu pot să-mi revin
De când trăiești în amintiri mi-e noaptea amară
Strig agonia mea și mă-nec în fumul de țigară.
A fi sau a nu fi, a muri, a dormi
Sunt mort de frica nopții și a morții, a chinului
Cuvintele lovesc în pleoapa deschisă a destinului
Aștept pe-o margine de timp în umbra scăzută
A formei tale tulburi, tristă și obosită
Strigătul meu spre viață și strigătul spre moarte
Se zbate-ntre pereți de singurătate
Se zbate-n contratimpi în nopțile grele
Bătute-n cuie ascunzând zilele mele rele
Te simt în lacrima picurând peste scrum
În fumul de țigară încă te mai respir
Și știu că n-ai să vii și știu că n-ai să știi
Și știu că n-ai să afli, nici dacă n-aș mai fi.
cântec interpretat de Michael Sardou, muzica de Michael Sardou, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia este ieri mână în mână cu azi. Poezia este azi în zâmbet cu mâine. Poezia este copac și frunze. Poezia este glas și cuvânt. Poezia este talpa piciorului călător prin lume. Poezia este glasul lui Dumnezeu în gura unor subiecți purtători de cuvânt.
Claudiu Ovidiu Tofeni în Pași pe nisip (20 octombrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri limpezite la izvor
primesc de la lumină doza de bucurie
plutesc pe cântec, pe aripi de dor
mai pun o speranță pe salba aurie
gânduri pângărite limpezesc la izvor.
savurez o ciocolată cu lapte și alune
să îndulcesc secundele răzlețe
nimic nu mă împiedică să am zile bune
trăiesc romantismul cu naturalețe.
mă agăț de rază cu sclipiri de safir
vreau să atrag cerul în sufletul meu
parfumul dulce de la trandafir
risipește în valuri tot aerul greu.
poezia inimii pe un rond o răsfir
sursă creatoare să mă simt mereu.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acarul de reportaj
poetu ia o pauză de țigară -
ca un marfar într-o gară, țigara ia o pauză de poet -
fumul e ocazia rară
când viața și moartea poetului
se transmit în direct
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fum, un foc, o țigară...
parfum și scrum de țigară
într-o cameră tristă și goală
lumina curge haotic
pe geamul spart de gânduri
o viață, un om, o țigară
stăteam de vorbă cu anii
trecuți, petrecuți
timpul se înghesuia în rucsacul nedesfăcut
aruncat aiurea într-un colț
fără sens, fără rost
uitase să plece departe
era tăcere într-o cameră închisă
doar scrum printre rânduri
plouă, într-o lume pierdută, uitată
aștept și îmi vine să plec
să dau de pereți cu viața, cu lumea, cu toate
pe tâmple curg gânduri ciudate
țigara arde pe masă
nu e nimeni acasă
decât un om și o țigară arsă pe o masă
înnod tristeți printre vise îngenuncheate
m-am rezemat de trupul ăsta un veac
a mai trecut un veac, și...
nu cer acum decât un foc și o țigară
un lucru firesc
în tulburătorul abis
al sufletelor rătăcite
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aleea confidentului
Ea gâfâia.
Tu mergi ca un incendiu prin pădure,
Puma, iubitul meu,
Cum aș putea să te urmez!
Îndată pietrele porniră să se umfle, gata să pleznească,
Crotinele fugiră,
Tufișurile luară foc,
În vârful unui cedru un far sălbatic se aprinse.
Și cerul leoarcă de sudoare izbi cu fumul său
În orzul ochilor cei mai extenuați din lume.
Se-mpletesc picioare vătămate,
Se zbat micuțe mâini.
Noroc.
Prin devotata șoaptă a iubirii
Iubitul auzi
Și drept se ridică.
O! fruntea lui sublimă de havană afumată.
O! sânul ei din forjă de zână fermecată.
Cerul nebun se trase înapoi
Și bala focului intră în vizuină.
Un abur de-oseminte se ivi, dansă cu niște barbă-coți.
O fructă de eucalipt se preschimbă în lună înmiresmată
Fetițe îndrăznețe,
E bine să nesocotiți prudența.
Dar din iubire pentru
Leopardul vostru,
De buze flacăra să o muiați
Când în imagine acolo înflorește.
poezie celebră de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!