Întroieniți
Ninge încetișor în tâmplele noastre,
Pe buclele mari se așează ani fulguiți,
Lucește în noi frigul din nopți albastre,
În nămeți de regrete stăm întroieniți.
Viscole suflă prin suflete degerate,
Priviri șuierânde scrutează troiene,
Ne spunem doar cuvinte înserate,
Veșnic întroieniți în trăiri tolstoiene.
Suntem ca niște copaci desfrunziți,
Cu crengile sterpe de vânt răvășite,
Viscoliți în destine și puțin putreziți,
Întroieniți în remușcări nesfârșite.
poezie de Paul Aelenei din Cristalele Iernii (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viscol
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre seară
- poezii despre noapte
- poezii despre ninsoare
- poezii despre căderea frunzelor
Citate similare
Munți întroieniți.
Alpiniști îmbujorați
Pe creasta albă.
haiku de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre munți, citate despre alpinism sau citate despre alb
Iarnă în doi
Ce viscol e afară - iar noi doi,
Întroieniți de ani și de rutină
Pașim înspre apusuri triști și goi
Acoperiți de-a timpului patină.
Ni se așază iarna grea în suflet
Cărările spre inimi nu găsim
Aprinde-o torță fă al nostru umblet
Să fie luminat de rătăcim!
Și viscolește-mi temerile toate,
Pune-mi pe umeri munții tăi de dor
Și stele de argint pe ale mele pleoape,
Hlamidă de speranță și fior.
Troiene fă, din sărutări de noapte
Și învelește-mi somnul când afară,
Zăpezile ne îngroapă disperate-
Noi să dormim până la primavară!
De ne-om trezi cu ghiocei în plete
Să nu ne pară rău căci am trăit
Făcând din bucurie minarete
Ca viforul din noi să ia sfârșit!
poezie de Angelina Nădejde (26 ianuarie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și poezii despre somn, poezii despre iarnă, poezii despre viață, poezii despre tristețe sau poezii despre sărut
A nins peste iubirea noastră
Din flori de gheață
Culese de pe Lună,
Ți-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.
Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Și voal miresei mele.
Din flori de gheață
Culese de pe Lună,
Ți-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.
Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Și voal miresei mele.
REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
Ne-a măcinat
prin viscole simțirea
Și secole
ne-ar mai răbda iubirea,
Colinde de regrete
Se aud surd în pustie
E frig la noi în suflet
E iarnă pe vecie.
REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
cântec interpretat de Fuego, muzica de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre gheață, poezii despre ger, poezii despre îngeri, poezii despre stele sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Colindul lacrimei
Printre nămeți murdari, ai unei lumi nătânge,
Plecat-am să colind cu lerui Doamne ler,
Am ferecat durerea în sufletul ce-mi plânge,
Ascuns pe-un colț de stea, un mag tăcut, stingher.
Voi colinda cu lacrimi părinții azi uitați
În case unde-n ziduri cresc griji și suferințe,
Întroieniți de ani, de dor crucificați,
Așteaptă-al lor sfârșit ca ultime dorințe.
Plecat-am să colind în închisori de suflet
Acolo unde-s îngeri pe viață condamnați
Să-și ducă viață singuri, al neiubirii zvârlet,
Copii fără de nimeni... de aripi retezați.
Voi colinda cu gândul pe cei plecați departe,
În lumea fără vise... făcută doar din lut,
Voi fi cu ei acolo, nimic nu ne desparte,
Doar clipe de trăire ce am cu împrumut.
Și la sfârșit... pe voi, să vă aduc speranțe
Că încă mai sunt șanse să devenim mai buni,
Că-n lumea asta mare și plină de nuanțe,
Mai ninge și cu alb... ninsoare cu minuni.
poezie de Angelina Nădejde (22 decembrie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre crucificare, poezii despre visare sau poezii despre tăcere
Ninge între noi
Și ninge si ninge, ca o poveste,
Troiene de nea umplute cu vise,
Se-așterne pe câmpuri și-n gânduri oprite
Cu fulgii ce zboară spre locuri ascunse.
Și ninge si ninge pe fețe pierdute
Culoare de alb se găsește pe frunte,
Mă chemi peste ani să te caut nebunește
Amintirea îngheață, ca mâinile ude.
Mă joc printre stele albastre, răzlețe
Și fulgii m-ascultă zâmbind printre aștri
Te strig în noapte să dormim omenește
Așa printre ghețuri cu ierni obosite.
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre mâini sau poezii despre jocuri
* * *
Mă pierd în tăceri!
Caut, și numai stiu ce!
Mă ninge prin gânduri,
Pe plete, pe umerii goi!
Mă-ncearcă un gând,
O lacrimă tristă arzând,
Un dor, și ce dor,
Tot mai nebun!
Să plec, să rămân,
Să las totul în urmă!
Pe urmele mele se-aștern
Zăpezi în troiene!
Vântul îmi suflă prin vene,
Timpul îmi cerne vise,
Și visele-s fără de tine.
Mă-neacă ceața și lacrima!
Lacrimi din timpuri pierdute,
Curg pe obraji fără nume,
Le-aș alunga, le-aș șterge,
Dar Eu cu ce aș rămâne!
Cu iarna și gheața,
Cu frigul și tremurul
Din inimile noastre,
Cu vremea, cu timpul!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri sau poezii despre păr
În albia din lacrimă ne dor cuvintele
Te chem să
înțelegi
cum cuvintele încep să se nască
încă din priviri
se așează ca pruncii cuminți
fiecare în legănul lui
și cresc câte puțin ceas cu ceas
ne însoțesc și ne amintesc că suntem
vinovați de nașterea lor
când suntem singuri
și cînd suntem bătrâni
adeseori încep să se nască
în privirile noastre
curgând prin albia din lacrimă
dinspre alte izvoare cuvinte
care au însoțit cândva un înaintaș
neînscris în ceaslov
atunci glasul tău
nu mă lasă să mă sting
mă strigă
îmi lucește în noapte
o stea în scorbura unui gând
deschide sub pleoape
începutul cuvintelor și vei simți
cum împrejmuiesc cu două brațe
ca un gard
cei ce au fost pe cei ce vor veni
mă chemi să gust
cuvintele coapte precum fructele
ce ocrotesc în miezul lor semințele
și se desprind de ram plutind
pe marea în care naufragiază uitările
așa cum mă ocrotești doar tu
când germinez în miezul vieții mele
atunci prin flacăra tăcerii
o mână scrie un poem
scrie cu păsări în mine și în tine
sub sălcii chiar și copacul tresare
și adoarme
cu flori galbene și cu flori purpurii...
poezie de Ioan Barb
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre protecție, poezii despre ocrotire, poezii despre naștere, poezii despre început sau poezii despre vinovăție
Tablou de iarnă
Am pictat iarna pe o pânză întinsă,
Cu troiene de sidef peste câmpii,
Pădurea-ntreagă este și ea ninsă,
Cu brazii îmbrăcați în dalbele ii.
Stelele, ca niște roiuri de licurici,
Strălucesc pe bolta ce geme de ger,
Viscolul rece pocnește din bici,
Zburând peste nea ca un gand pasager.
Lupi plumburii merg pe cărări,
Cu gurile mari și ochi de rubine,
Gândul meu zboară în patru zări,
Și oriunde ar pleca, ajunge la tine.
poezie de Paul Aelenei din Cristalele Iernii (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură, poezii despre lupi sau poezii despre licurici
Despărțire
Ne-ar trebui o mie de ani să reclădim
Ce-am sfărâmat aseară cu despărțirea noastră
Și nici atunci nu-i sigur c-am mai putea să fim
Eu creanga ta de aur, tu frunza mea albastră.
O umbră o să stee mereu între noi doi
(Noi care-am fost pe vremuri lipiți ca două palme
Pe pieptul unei moarte) și veșnic între noi
Vor crește neguri numai în aparență calme.
Cuvântul de-altădată nu-l vom mai folosi,
Tăcerea fără seamăn de-atunci n-o vom mai tace.
Vom sta mereu ca zeii deasupra și vom fi
Cu mâinile pe scuturi severi și plini de pace.
Triști, vom cunoaște ceasul nu după dezmierdări
Ci întrebând în stânga și-n dreapta trecătorii,
Mai morți ca morții, singuri și fără remușcări,
Ne vom ciocni în cosmos doar uneori ca norii.
Săruturile noastre cu flăcările lor
N-o să mai incendieze pădurile albastre
Iar sufletele noastre, zburând încetișor,
N-o să se mai înalțe căzând mereu spre astre.
Ca niște ghimpi vom scoate treptat din amândoi
Aducerile-aminte și vom privi la chipul
Iubirii care cade șovăitor în noi
Cum dintr-un țărm de stâncă-ntr-un golf adânc nisipul.
Dar liniștea de-atuncea n-o vom mai regăsi,
Și singuri vom petrece cele din urmă clipe
În timp ce pescărușul iubirii va muri
Bătând încă o dată din largile-i aripe...
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre albastru, poezii despre spațiul cosmic sau poezii despre păduri
Surprinde-mă printr-un nou cuvânt!
Stăm răstigniți în cuvinte albastre
Ne proiectăm pe cer ca niște ruine
Și suntem nemuritori prin iubirea scrisă,
Transmisă, creată și recreată
Tu ești o petală de crin, eu un stamin
Suntem raze în aura îngerilor și copiilor noștri
Ne strigăm reciproc
Până vom dezmierda și animalele sălbatice
Suntem petale de mărgăritare, flori de vis
Și vom lua spuma mării la apus
Crează-mi un colț de rai în care să ne îmbătăm
Prin cuvinte în fiecare zi
Greu îmi este să răspund de viața netrăită de până acum.
Surprinde-mă printr-un nou cuvânt!
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre religie, poezii despre reciprocitate sau poezii despre rai
Suntem aprinderi sau scântei de amor
Ninge cu povești, cu fiorii dragostei nebune
Ninge și focul arde-n sobă, liniștit
Copii strigă tare: "Hai să ne dăm pe derdeluș!"
Suntem atenți la lună... ea ne privește-adânc
Și salbe de lumină, ne proiectează-n rug
Suntem aripi de îngeri purtate printre nori
Suntem aprinderi sau scântei de amor
Sau poate sâmburi de migdale, atent degustați
Ne vor crea statuie comună,
Devenind bijuterii ale literaturii române.
Vom șlefui destine prin sfânt cuvântul nostru
Și vom atinge suflete, în zborul necuprins
Vom adia precum un vânt de toamnă,
Vom strânge emoțione și vom zâmbi atent.
Viața se scrie singură cu tot meritul ei...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre toamnă sau poezii despre sfinți
Cuvinte
Hai să ne spunem cuvinte,
e tot ce-mi doresc
de azi înainte.
Nu vreau să călcăm jurăminte,
ci doar să ne scoatem
din trup și din minte
Răul din noi,
deci hai să ne spunem cuvinte...
poezie de Alex Dospian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre prezent, citate de Alex Dospian despre prezent sau poezii despre dorințe
Ninge cu fulgi mari...
Iar ninge cu fulgi mari
pe strada noastră,
împodobind castani
necontenit,
dansează ilegal
prin urme îngeri,
și ceasul din odaie
a murit.
Încă un an
coboară peste mine,
mă pregătesc
de-un nou recensământ,
trăiri se scurg
necontrolat prin mână,
încetul cu încetul
spre pământ.
Și dezertez
spre alte anotimpuri,
cumplit de tristă-n
tragicul destin,
compun cuvinte
parcă la-ntâmplare,
îmbătrânind în golul
clandestin.
Azi ninge peste mine,
timpul strigă,
mă regăsesc
în visul de-mprumut,
trec ilegal
pe strada noastră îngeri,
valsând din nou la
modul absolut.
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tragedie, poezii despre dans sau poezii despre ceas
De Mărțișor
Printre nămeți și ghiocei,
Cu sufletele colorate de iubire,
În alb și roșu prinse-n motocei,
Să ne împletim ca două fire.
Să ai o primăvară ca o poezie,
Frumoasă ca florile de merișor,
Și îți urez cu multă gingășie,
La mulți ani de Mărțișor!
poezie de Paul Aelenei din Lacrima dragostei (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urări, poezii despre roșu, poezii despre primăvară, poezii despre poezie sau poezii despre ghiocei
Statuia de gheață
Ninge,
ninge de patruzeci de zile,
ninge de patruzeci de nopți,
timpul albit de vreme
s-a transformat în statuie de gheață.
Nu mă loviți cu hârlețul,
lăsați sculptorul
lăsați-l să-și definească opera
sub dalta minții,
din prea multă dragoste
înflorește ceva sălbatic
în mâinile muncite
ce dăltuiesc viața eternă.
Ninge și iar ninge,
cerul pare că a pogorât pe pământ,
într-un târziu artistul adoarme mulțumit
statuia ridicată pe soclu
să întindă arip de înger.
Din ochi pornesc să curgă
lacrimi
ce sclipesc ca niște stele de foc
înghețate în timp.
Ninge și ninge
peste tot și peste toate
nămeți de zăpadă
din înalt neștiut.
Și în visul neliniștit
din înalte constelații
se aude ca un ecou:
"Te întreb, maestre
sufletul, sufletul statuii
unde l-ai uitat?"
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură, poezii despre înălțime sau poezii despre zile
Sărutul toamnei
Mă îmbrățișează toamna cu negurile ei,
Și rece îmi așterne sărutul ei pe frunte,
Cu ramuri desfrunzite pe vechile alei,
Mă mângâie încet prin tâmplele cărunte.
Și șoapte la ureche, cu buzele de vânt,
Îmi rostește prin frunzele îngălbenite,
Din fiecare freamăt, din fiece cuvânt,
Tâlcuri încerc să-i prind cu mâinile pripite.
Parfumul ei de brumă și de crizanteme,
Își face cuib în mine și mă ispitește,
E vreme de iubire și-i vreme de poeme,
Sărutul toamnei mă inspiră și mă liniștește.
poezie de Paul Aelenei din Gingășii de Toamnă (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre păr cărunt sau poezii despre galben
Iarna poeților
Iarna va ninge tempestiv
Cu fulgi de cuvinte,
Va posta chiciură de idei
Și promoroacă de doruri,
Apoi nămeți de gânduri
Și troiene de versuri
În total peste orizonturi
Poeme de un alb strălucitor
Iată cum iarna dibace
Cu forță și vibrato
Produce opere de artă
În lungi convoaie.
poezie de David Boia (15 decembrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre chiciură, poezii despre versuri, poezii despre idei sau poezii despre forță
Colți
Ești cu mine-n pădurea cea mare
pe-o potecă aleasă de noi
să ne-ndrepte spre-al nostru zăvoi
unde lumea de-afară dispare.
Doar un râu, ca o graniță vie,
ne asigură liniștea-n doi
și își poartă pe undele moi
o poveste ce, singur, o știe.
A fost martorul luptelor noastre
cu stihii ale lumii de-afar',
cu dușmani ce apar și dispar,
dar și-al nopților noastre albastre.
Încă simt printre dinții puternici
niște resturi de suflete vechi
ce au vrut să își facă perechi
și-au crezut că au dat de nevrednici.
Suntem lupi cu iubirea în fire
și oricând pentru noi vom lupta
cu oricine vreodată ar vrea
să încerce-ntre noi despărțire.
Suntem lupi cu o singură viață,
într-o lume mai dură ca noi,
și trăim împreună-amândoi
în pădurea ce, azi, ne răsfață
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsfăț sau poezii despre râuri
Tablou
Cărări mătăsoase de umbre și stele,
Tăcere de sticlă și dulci frământări...
Atâta ninsoare din noi se ridică...
Troiene de alb și troiene de flori.
Un vânt ne aduce ninsori la fereastră,
Din ochiul de sticlă, gemând, ne-ntrupăm,
O dulce-amintire, ne-ntoarcem acasă,
Să fim iarăși prunci, la părinți, învățăm.
Se-aude în sobă cum focul trosnește
Butucii tăiați din pădurea de brazi
Și bradul, cu ramuri de vis strălucește
Poem de iubire în ochii mei calzi.
Se-aud colindând prin ger, prin troiene,
Copii în cojoace, cu biciuri brăzdând
Tăcerea și somnul vieții eterne,
Mustind fericire pe noul pământ.
Craiasa Zăpezii la geam se arată,
De geruri, cu părul ades despletit...
E iarnă și ninge... și vine Crăciunul,
Pământul cu haina de alb s-a-nnoit.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre brazi sau poezii despre învățătură
Pânze pe catarg
când inima în piept se zbate larg
și soarele pe cer e umbră lungă
ridic a tale pânze pe catarg
ca nici un vânt să nu ne mai ajungă
și să plutim în doi prin mari adânci
și hăul universurilor noastre
acolo unde nu-s ghețari și stânci
și unde plâng doar florile albastre...
să ancorăm în porturi de granit
în nopți cu claritate carnivoră
și iar să ne iubim la infinit
și valuri albe spumege la proră...
poezie de Iurie Osoianu (26 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre prăpăstii, poezii despre porturi, poezii despre plâns, poezii despre inimă sau poezii despre infinit