Dumnezeu la facerea lumii

Făcând bărbatul spre sfârşit
În toată-ntinderea aceea,
Văzu că-i foarte fericit
Şi-atuncea... îi făcu femeia.

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul este artist, femeia este Arta însăşi: bărbatul este sculptor, femeia este Sculptura; bărbatul este pictor, femeia este Pictura; bărbatul este istoric, femeia este Istoria; bărbatul este compozitor, femeia este Muzica; bărbatul este coregraf, femeia este Dansul; bărbatul este dramaturg, femeia este Comedia, Drama şi Tragedia; bărbatul este poet, femeia este însăşi Poezia.

George Budoi (1 martie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scroafa făcu ce făcu, se zvârcoli prin ăl noroi şi se tărbăci de nu o mai cunoşteai, scroafă e, ori ce dracu e. Scăpă din nomol şi se luă după voinic. Într-o clipă îl ajunse. Când văzu zorul, voinicul aruncă pieptenele. Şi unde se făcu un zid nalt, nalt, d-a curmezişul drumului ei, de nu fu cu putinţă să-l sară. Atunci scroafa se puse cu colţii săi şi sparse zidul, făcând o gaură numai cât putea ea să treacă. Şi să te ţii după dânsul. Daca văzu voinicul că scroafa iară s-a apropiat, aruncă şi peria. Deodată se făcu o pădure naltă şi deasă, de nu se putea strecura nici pui de pasăre. Cum văzu una ca asta, scroafa se puse şi roase, şi roase la copaci, până ce-şi făcu drum, şi după dânsul! până ce, când fu a-l ajunge, voinicul intrase în curte la zâna. Aceasta ieşi numaidecât.

Petre Ispirescu în Voinicul cel fără de tată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele Demnitar - unui fost coleg

Nu mă văzu pe stradă nici aseară
Şi asta mă făcu iar să constat
C-avem de-ajuns la noi în ţărişoară
Tot orbi şi orbi în posturi mari de stat!

epigramă de Gheorghe Bâlici din Pledoarie pentru epigramă (mai 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Scumpi!... Un foc interior mă mistuie! Ard toată! Parcă aş fi Biblioteca din Alexandria...
Bărbatul: Tu te aprinzi foarte uşor... Natura ta este inflamabilă... Eşti o fire incendiară...
Femeia (îşi duce, speriată, mâna stângă la sân): Doamne, ce febră m-a apucat!...
Bărbatul (sincer): Îmi pare atât de rău...
Femeia (tremură): Ard, Scumpi! Sunt toată numai o flacără!... Nici nu mai ştiu, dacă sunt eu, sau cenaclul "Flacăra"...
Bărbatul (cu pasiune): Mami!...
Femeia: Te rog să mă ajuţi, dragul meu!
Bărbatul: Ce să fac?... Să chem salvarea sau pompierii?...
Femeia (tandră):... Nu, Scumpi... Vino mai aproape... Aşează-te aici, pe genunchii mei, dragule...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Nu are porţi, nici ziduri ferecate
Sub cer aromitor, curgând spre rai,
Dar este totuşi unica cetate
Pe care-o cucereşti şi... te predai.

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Nu are porţi, nici ziduri ferecate
Sub cer aromitor, curgând spre rai,
Dar este, totuşi, singura cetate
Pe care-o cucereşti şi... te predai!

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de N Gârleanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul fusese al zânei. Ea îl dedese în dar voinicului când fu a se duce la mărul roşu. El acum, dacă se văzu gonit, alergă drept la stăpână-sa. Ea, cum îl văzu viind fără stăpânu-său, pricepu că trebuie să fie vreo drăcie la mijloc. Se dete jos, şi ce văzu se spăimântă. Luă deci desagii, îi aduse în casă la ea şi luă bucăţică cu bucăţică, os cu os, şi le aşeză una lângă alta, fiecare la locşorul lor. După aceea turnă apă moartă peste dânsele. Ele se închegă, lipindu-se una de alta; pielea se făcu la piftia, întrupându-se. Îl stropi şi cu apă vie şi se însufleţi; dară mut şi surd. Atunci îi dete să mănânce un măr de care adusese el şi îi veni grai. Luă şi purcelul scroafei de pe sub pământ şi îl făcu să-i guiţe la urechi şi îi veni auz.

Petre Ispirescu în Voinicul cel fără de tată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Văzu ţiganca că de astă dată nu i se prinde vorba, o întoarse la viclenie. Se făcu bolnavă. O săptămână încheiată îşi chinui bărbatul cu gemetele ei.

citat celebru din povestea Înşir-te mărgăritari de Petre Ispirescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum ar putea bărbatul şi femeia să se înţeleagă? În fond, amândoi doresc lucruri diferite: bărbatul, femeia şi femeia, bărbatul.

citat din Frigyes Karinthy
Adăugat de Magia Feminina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Redactorului-şef

Cum ziarul mai sucombă,
Mă-ntrebă când mă văzu:
- Mi-ai adus o ştire bombă?
- Bomba da, dar ştirea, nu.

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abstinenţă

Nu beau defel, că-i scumpă viaţa,
Iar doctorul mi-a spus că-i grav
Şi-mi place cum îmi spune soaţa:
Ce bine-arăţi când eşti bolnav...

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce am devenit fericit, m-am descurcat cum am putut...

aforism de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş compara femeia cu lumina,
Aş compara bărbatul cu retina.
Bărbatul e un ochi, femeia e un soare,
Bărbatul e un orb, femeia... orbitoare.

catren de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

J. D.: Eu... eu... sunt doctorul.
Bărbatul: Câţi ani ai, 16?
Femeia: o, asta e inacceptabil.
Bărbatul: Aveai cumva cupoane la spitalul ăsta, mamă?
Femeia: Trebuia să merg la doctorul meu.
Dna. Tanner: Gata, e de ajuns! Da, sigur, e tânăr, dar probabil e un doctor foarte bun. Eşti un doctor bun?
J. D.: E cam prea devreme de ştiut.

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Femeia ce moare de multă iubire
Trăieşte cu altul în fericire...

distih de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şedinţă de spiritism

Când mediul, făcând pe loc turnura,
Cu soacra mea îmi face legătura,
Ea mi se plânge: Greu e-n veşnicie,
Să vii măcar c-o sticlă de rachie!...

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânărul ginere învăţat

Modest, lucrând cinstit la stat,
Făcând profundă cercetare,
La cină, soacra l-a-ntrebat
Ce alte neajunsuri are...

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia sau bărbatul

Cine comandă-acum în casă,
Femeia oare, sau bărbatul?
Cine? Bărbatul?! Ei, pe dracuʼ!
Când ţipă ea, te-ascuzi sub masă!

epigramă de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem antagonic

Bărbatul calcă peste cuvinte
purtând bocanci înţintaţi.
Scrâşnind din gânduri
ciopleşte cu barda
crucea metaforelor
condamnate la povara agoniei lui.
Bărbatul iubeşte Femeia
precum iubeşte Hristos biserica
fiindu-i călăuzitor
şi mântuitor în toate,
îmbrăţişând-o cu paşii lipiţi de ai săi.

Femeia păşeşte alin printre simţuri.
Frivolă,
posedată estetic,
filigranează tandru,
dureros de încet,
fiecare nufăr aşezat în neant.
Femeia iubeşte Bărbatul
cu patima apei,
îi intră în sânge
şi îl întregeşte în tăcere,
lăsându-l pe El
să culeagă stelele
dăruite-I din iubirea cu iz misogin.

Bărbatul urăşte femeia poet.
Femeia iubeşte bărbatul poet.
şi Copiii
Sunt sfâşiaţi de idei.

poezie de Dara Blu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Guvidi, deşi foarte tânără, sub înfăţişarea şi manierele ei copilăroase, ascundea mai mult tact diplomatic. În adevăr, bărbatul socotise cuminte: ceea ce omul "tare şi aspru", cum se ştia el, ar fi putut compromite, femeia a scos-o cu blândeţe la un fericit capăt.

Ion Luca Caragiale în Om cu noroc (1890)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!