Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pentru că nu știm cine suntem vrem să ducem hoitul ăsta la cer. Credem că suntem doar o celulă, adică un ovul și un spermatozoid ce ni le-au dat părinții, plus tone de hrană. Nu vedem că suntem Viața liberă de corp care doar temporar animă acest vis ce te crezi tu. Ce e corpul cu care te identifici? Doar o mașină de făcut rahat, care face alte mașini de făcut și mai mult rahat. Și care, culmea la un moment dat nu va mai funcționa și se va înfunda cu rahat. Și atunci de ce am vrea să ducem un astfel de hoit în cer? În afara fricii, cine vrea să-și păstreze sau să distrugă corpul/visul? Căci umbră și vis este lumea aceasta, deșertăciune a tuturor deșertăciunilor.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Corpul nu este decât o mașină de făcut rahat. Poți pui cea mai bună mâncare în el, iar el doar o transformă în rahat. Corpul este astfel numai o mașină de produs rahat. Marea minune a acestuia este că același corp este util ca instrument pentru realizarea lui Brahman/Sinelui/Dumnezeu.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu, draga mea! Ceea ce spui este fals din temelii! Așadar, nimeni din cei menționați de tine, "nu-ți poate salva viața" și nici nu poate "salva vieți". Nici cel care te salvează de la înec, nici cel mai vestit doctor. Tot ceea ce salvează aceștia este pârlitul de corp. Dar viața pe care o ești și e liberă de corp, cine o salvează? Doar Guru îți poate salva viața, făcându-te să vezi niciodată nu ai fost corpul, ci viața veșnică care-l animă. De mici credem șopârla care ne-o vinde gândul și anume că suntem posesori de viață și deci implicit gândul e deasupra ei, nu? Dar noi suntem viața, iar gândul e un veșnic nevoiaș care apare în ea, și te invită la efemeritatea și frica lui de extincție. De aia crezi că "ți-a salvat viața"!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă ai continui pui pe primul loc familia, corpul, copiii, faima, venitul, adică lumea aceasta de vis și nu pe Dumnezeu, nu doar că nu ai înțelegi NICIODATĂ vorbele mele, dar dracul de ego se va simți teribil de ofensat de ele! Rumegă asta! "Căci umbră și vis este lumea aceasta, deșertăciune a tuturor deșertăciunilor!"

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Libertatea începe cu tine, deci fii tu primul care o recunoaște dizolvându-se în ea. A. M: E tragic și până ce mulțimile nu realizează drama, tragedia continuă. I: Mă rog să le dea înțelepciune! A. M: E prea multă frică la mijloc și exact din acest punct începe legiferarea absurdului. I: Cum și cine le va anula frica? Doar un Moș, Ion Roata... A. M: Gândul și frica sunt una; gândim, presupunem pentru ne frică de infinitul necunoscut sau viața veșnică pe care o suntem. Credem gândul care poate existe doar prin corp și de aici frica, înțelegi? Dacă am putea vedea că suntem viața și nu corpul de vis pe care gândul ne spune îl suntem și care frica lui ar vrea să-l salveze, atunci legile acestei lumi ar fi de prisos. A. M: Până ajungă oamenii vadă așa... Iar acum chiar -s orbi bine! A. M: Asta e capcana pe care ne-o întinde mereu și mereu gândul: "Devenirea"! Dar de ce "până", căci viața veșnică pe care o suntem este chiar aici. Dacă nu atingi nici un gând chiar acum, chiar aici, viața pe care o ești rămâne liberă de persoana care pare că o ești. Acum tu unde ești, nu ești Aici? Toți suntem Aici, iar Dumnezeul nostru gândul ne trimite "acolo", în fricile lui, înțelegi?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Culoarea e doar "corpul-minte în care crezi că ești", e forma, dar poate o formă de sare reziste apei? AȘADAR, CUM E DESPRINSĂ O PICĂTURĂ DE OCEAN? CUM DECELEZI ASTA? Credem fals existăm noi în afara oceanului și oceanul, dar nu vedem că Dumnezeu, Sinele este deja TOTUL DIN ÎNTREG și picătura pe care crezi că o ești nu poate exista în afara oceanului. Credem că suntem noi și Oceanul. Nu vedem că picătura nu poate fi altundeva decât în ocean. În fapt, noi suntem oceanul. Mintea ne-a schilodit și ne-a făcut imaginea unei picături și credem condiționarea asta. DACĂ PICĂTURA E DEJA ÎN OCEAN CUM ar putea sa fie decelată? MAI PUTEM VORBI DE DUALITATEA PICĂTURĂ-OCEAN? Sau de faptul că în esență nu există nici o picătură, doar Sinele, Oceanul. Dumnezeu este real, picătura era doar în imaginația ta. Tu nu ai un trup. Acest vis este doar visat în tine, cel infinit. Până nu ai învățat "eu"-l de cine ai fost tu desprinsă? Doar gândul se crede separat, dar în ocean separarea apei nu există.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce persoană va recunoaște că atunci când spune "eu" - arătând spre corp - în fapt, acesta e doar un sac de mâncare/șuncă presată. asta ca să nu spun o mașină de făcut rahat turcesc și caramelizat? Persoana este obsedată de atenție pentru că vrea să i se ofere atenție, astfel își va valida ego-ul în continuare falsa-i existență. Dorința ta de a primi atenție se va mula foarte ușor pe prostia tâmpă cu atenția la prezent, pentru că o astfel de născocire e ca o mântuire pentru ego.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Materia și corpul sunt una. deci e clar că nu putem fi astea deoarece ele sunt temporare, vin și pleacă. Și asta nu e valabil doar pentru materia corpului nostru care în esență e doar o altă materie/formă consumată. Materia sau corpul nostru a luat naștere dintr-o bucată de muci - un ovul și un spermatozoid - care și acel muci, flegmă a fost rezultatul inevitabil al hranei. Așadar corpul este doar un produs al hranei, nu ești tu. Dar după cum am spus, tot ceea ce vine și pleacă, se naște și moare, apare și dispare este efemer și deci nu suntem noi, cel Unicul Etern.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

TU EȘTI NENĂSCUT! Tu nu ești corpul-minte, aceasta este doar fantoma de zi care pâlpâie în tine. Tu nu exiști, doar Dumnezeu este real. Nu, nu, faci o confuzie; corpul nu ți l-a dat părinții. Părinții ți-au dat doar o bucată de muci, adică un ovul și un spermatozoid. Corpul ți l-a dat supermarketul din colț. Ce altceva e corpul decât pastramă, cașcaval și ceva bulion? Iar mintea nu cumva e reamintire, deci memorie? Fără memorie poți vorbi de o minte? Mintea înseamnă un tomberon de gânduri a cărui fermentație putridă se numește "eu"-l. Așadar, revenim: de ce ești așa de mândră de frumusețea corpului și de sclipirea inteligenței, pentru că nu sunt chiar deloc tu și implicit nu sunt ale tale. Tot ceea ce crezi că ești sunt roluri pe care alții le-au scris în scurgerea timpului. Dar la 80 ani frumusețea ta fizică se va nărui, sclipirea inteligenței va piei înlocuită de Alzheimer. Așadar, nu mai bine te afli pe tine aici și acum? Tu nu ești corpul-minte, aceasta este doar fantoma de zi care pâlpâie în tine. Doar credința ta ești o formă, te-a rătăcit de întreg și te-a izolat dureros într-o micuță și neputincioasă parte. TU EȘTI NENĂSCUT!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă nu visezi viața de ce mori? Dacă tu "ai viață" cum moare viața când doar corpul moare în ea? Dacă nu ești într-un vis de ce nu durezi veșnic? Este viața trecătoare sau doar corpurile ce se nasc și pier în ea? Tot ceea ce vine și pleacă are natura unui vis chiar de ar dura un miliard de ani. Credem că suntem reali ca "și corp" și de aceea nu vedem cât sunt de temporare Toate formele? Doar umbra și vis este lumea acesta, tu nu ești născut.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

I: Chiar vreau -l descopăr pe Dumnezeu, dar îmi fac mari griji cu părinții. Sunt totuși copilul lor. A: M: Tu nu ești copilul nimănui, părinții ți-au dat doar rahatul-corpul, dar viața ți-a dat-o Viața sau Dumnezeu. Așadar, cât de corect este să spui "Părinții ți-au dat viața", când de fapt, Dumnezeu ți-a dat Viață - asta ca să nu spun că tu ești Viața - iar părinții te-au făcut prizonier într-un corp. Chiar și a spune că părinții ti-au dat corpul, este fals, pentru , fără hrană, corpul tău nu ar fi fost. Deci, pământul ți-a dat corpul. În concluzie, poți pune părinții pe primul loc sau îl poți pune pe Dumnezeu.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când recunoaștem în noi starea de martor și o transcendem, noi vedem că suntem eterni nenăscuți și atunci, cui îi e frică, cine moare? Așa cum în coșmarul din noaptea trecută nu te-ai îndoit deloc ai murit și totuși tu te-ai trezit Tot în patul tău, ca în fiecare dimineață, exact la fel, când credem că am "murit" în veghe, noi ne trezim ca Dumnezeu cel viu, care este Viața din tot și din toate. TU nu te naști și nu mori, DOAR VISEZI ASTA. ȘI ATUNCI, CINE EXPERIMENTEAZĂ FRICA, CINE SE NAȘTE, CINE MOARE?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orice gând despre Dumnezeu indiferent cât de evlavios ar suna, doar hrănește separarea de Dumnezeu! Iată de ce pustnicul, călugărul, etc., continuă să se simtă un veșnic păcătos, pentru el se i-a în continuare gândul Efemer care doar îl desparte de Dumnezeu! Adevărata smerenie, adevărata evlavie apare doar atunci când tu dispari topit in inima lui Dumnezeu, dar într-un astfel de caz tu nu mai poți vorbi despre "tine" nici ca păcătos, nici ca virtuos, nici ca om, nici ca Dumnezeu, înțelegi?
Noi nu suntem născuți, doar gândul din zi visează că e corpul care face, și de aici iluzia păcatului sau a virtuții, care nu-i nimic altceva decât deșertăciune.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alegere, Ai?! Da, chiar așa, și ce anume e alegerea decât situația în care gândul din stânga numit "eu" îl alege pe dracu de gând din dreapta. numit "viața". Ce parodie e asta, pe cine încercăm prostim? Noi credem alegem viața și de fapt tot ceea ce poate alege gândul sunt alte gânduri care ca orișice gând doar apare în viață, nu are nici o tangență cu viața. Nu ai observat asta? Mintea a scris mii de cărți și a făcut mii de filme despre puterea "alegerii", dar viața chiar acelor oameni care vorbesc sau scriu despre asta continuă fie de rahat. Pentru că ei sunt naivi și dau crezare nenorocitului de gând în loc fie viața. E tipul acela, Dale Caragiale care a scris și a ținut mii de seminarii despre cum îți faci prieteni, era unul din cei mai amabili oamenii din SUA dar a murit singur. Pe cine dracu încearcă prostească gândul? Că viața nu se lasă chiar deloc prostită de ea.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu ar trebui fii prea mândru/mândră de acest corp. Ceea ce gândul fals numește "corpul meu" e doar viitorul îngrășământ agricol, așa află-l pe cel care vede corpul, EL nu se află în corp.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cred cea mai simplă urare de "La mulți ani!" este să recunoști în tine Viața veșnică pe care inima ta deja o este și doar gândul o poate pierde pentru n-a putut-o Niciodată câștiga. Noi toți suntem "Viața Veșnică" condamnate de "Dumnezeul" nostru Gândul în biete făpturi muritoare. TU ești Viața care are "un corp", Niciodată corpul care are viața. Îți urez vezi Asta de ziua ta căci nu cunosc nici o altă urare sau fericire mai mare!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ego-ul crede are un corp ce ar putea, la rândul lui, "își piardă viața". Cineva chiar m-a întrebat de curând: "Unde se duce viața după ce murim?" Întrebarea pentru identitatea născută corp-minte pare foarte validă, dar de fapt ea este complet invalidă, și iată de ce! Așadar la întrebarea: "Unde se duce viața după ce murim?" eu, la rândul meu, am întrebat: "Dar de unde a venit? " Credem că viața vine de undeva și se aciuiază în pârlitul de butoi cu rahat numit corp-formă și că el deja avea maladia devastatoare numită "gândire". De aceea, întrebarea: "Unde se duce viața după ce murim?" pare foarte pertinentă, dar dacă în fapt nu e deloc așa? Oare unde se duce spațiul după ce copacul a putrezit demult? Oare a venit spațiul de undeva sau spațiul era Aici dintotdeauna și forma doar l-a invadat? Analogic vorbind, Viața pe care o ești este dintotdeauna și pentru totdeauna, ea nu vine și nu pleacă nicăieri, doar identificarea cu ego-ul te face să crezi și să spui trăsnaia: "corpul ăsta sunt eu!" în fapt, toate corpurile sunt ale Tale și se scaldă în Tine, Tu cel care ești Viața, și nu "ai viața", exact cum peștii se scaldă în ocean.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acest moment "acum-ul", nu este al minții pentru "A face" ci al Conștiinței pentru "A fi"! Când grația apasă butonul mintea sau ceea ce te numești ca fiind "tu" ai dispărut. Noi suntem viața eternă plecată în călătoria propriei recunoașteri dar credem că suntem un simplu om rupt de întreg care caută viata eternă. Când adevărul nostru lăuntric este mai presus decât atașamentul unei persoane atașamentul nu apare. Noi suntem deja Sinele, suntem Acela care îl caută pe Acela...

în De unde știi că nu ești deja Sinele?, Partea 2
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

I: Dar noi chiar suntem: minte, trup și spirit. A. M: Ești sigură că nu ai uitat sufletul, energia, informația, voința, dorința etc.? I: Da, suntem toate acestea și mult mai mult. A. M: Draga mea filozoafă spiritualistă, spune-mi, te rog, daca aș amesteca prăjitura ta preferată cu nisip, ciment și rahat, ai mai fi la fel de convinsă că mai dorești să o mănânci? Exact la fel se întâmplă când lași mintea ta amestece spiritul cu rahatul=trupul și cu multe alte gaze psihologic-spirituale. Ceea ce ești TU, Suntem Noi Toți, nu se Vede, după cum, tot ceea ce se vede, nu ești tu. TU EȘTI APERCEPTIVĂ ȘI IMPLICIT INCOGNOSCIBILĂ și atunci, cum te va descrie mintea ta? TOT CEEA CE VREA MINTEA SĂ FII, NU EȘTI!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce este condiționarea? Credem că suntem noi și Oceanul. Nu vedem că picătura nu poate fi altundeva decât în ocean. În fapt, noi suntem oceanul. Mintea ne-a schilodit și ne-a făcut imaginea unei picături și credem asta. Condiționarea e cea mai puternică iluzie. iar în această direcție mă refer la condiționarea că suntem costumul acesta de carne visată numit corp-minte. Deși credem că suntem Spiritul infinit, Sinele, Libertatea, Dumnezeu, etc, etc. de fapt continuăm ne raportăm la noi ca la închisoarea de carne corp-minte. Deseori expresiile condiționării de genul: "Am venit Aici cu un scop!" sau "Încă ne aflăm în acest corp!" sau "Sunt doar o picătură din ocean. Nu sunt oceanul!" etc, etc. Sunt în fapt foarte ușor de decondiționat, de spulberat.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"Dacă ești Dumnezeu, te rog, fă pace pe pământ!" Păi de ce? De ce suntem atât de naivi încât credem Dumnezeu se ocupă cu astfel de copilării inutile? A făcut până acum Dumnezeu pace pe pământ? Nu, pentru că o astfel de utopie nici măcar în minte nu există. Mintea care cere "pace", vorbește despre pace este ea însăși infernul războiului și al neliniștii. Această logică e la fel de infantilă ca cea în care afirmăm : "Dacă tu ești Dumnezeu atunci și mintea ta este perfectă!" Dar Dumnezeu este dincolo de astfel de etichete sterile: "Perfect, imperfect - creație, disoluție", etc. Fiind Totul din Întreg, cum și unde ar mai putea fi "Dumnezeu, tu și mai ales mintea ta" care coace astfel de șopârle? Mintea prin hipnoza ei sterilă chiar te face să crezi că există o astfel de utopie precum "tu, creația/lumea, creatorul", dar asta, dragul meu, e doar pentru dormi și nu vrei să te trezești încă din visul numit "mintea mea".

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook