1 Martie - Mărţişor

Niciunde-n lume nu se sărbătoreşte
întâia zi de primăvară, în mod unic, româneşte.
E Dochia ce toarce firul anului
punând în el două culori simbol al lerului,
alb şi roşu contrariile reprezentând
lumină-întuneric, iarnă-vară în cupa vieţii adunând.
E Mărţişorul bată-l fericirea şi norocul
ce-aduce-n suflet bucuria vieţii şi jocul.
Îl poartă femeile legat de-ncheietura mâinii,
în stânga pieptului îl pun codanele alungând erinii
şi prins de el cu semeţie,
la loc de cinste stă o monedă argintie
ca soarele să strălucească,
lumina şi focul purificator se le-nsoţească.
Departe sunt de a mea glie
şi doar în gând pot asculta cântul suav de ciocârlie.
Aici nu sunt ca şi la noi fire arb-roşu- n magazine
dar nu e bai căci azi, cu îngeri alături şi pronie,
eu am făcut un mărţişor ce nu doar mie-mi aparţine...
E-un fir ce leagă a mea glie de cea care m-a adoptat
sub unul şi acelaşi cer, de soare ori de stele luminat.
Pe el dansez, las sufletu-mi în fericire suspendat
peste voi arunc ghiocei răsăriţi în gerul de iubire înmuiat.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişorul, bată-l fericirea şi norocul

În drumul său cu oile la munte,
printre raze firave şi stele amurgite,
cu gând înţelept aşezat pe frunte,
baba Dochia toarce cu mâinile-i bătătorite,
funia anului, din două fire răsucite.
Contrastele a pus în ele
luând din viaţă albe şi roşii fărâmele
înşirate ca mărgele.
Frigul gândului de frică
se transformă în furnică,
alb şi roşu-n caligramă,
valori pitite-n criptogramă
ne transmit în versul dulce
căldura iubirii din cruce
şi deschide-n plină iarnă
poarta către primăvară.
E Mărţişorul, bată-l fericirea şi norocul
ce-aduce-n suflet bucuria strălucirii din crepuscul.
Îl poartă femeile legat de-ncheietura mâinii,
în stânga pieptului îl pun codanele alungând erinii
şi prins de el, la loc de cinste,
stă o monedă aurie
ca soarele să strălucească,
lumina purificatoare să le însoţească.
Departe sunt de draga Românie
şi doar în gând pot asculta cântul suav de ciocârlie
c'aici nu sunt ca şi la noi fire alb-roşii în magazine
dar nu e bai căci azi, cu îngerii alături şi pronie,
eu am făcut un mărţişor ce nu doar mie-mi aparţine...
E-un şnur ce leagă a mea glie
de cea care ma-nfiat
sub unul şi acelaşi cer,
de soare, lună şi stele luminat.
L-am pus la uşă,
să-mi intre primăvara cu-o brânduşă,
l-am cuibărit în inimă,
pentru cuget şi simţire să-mi fie azimă.
E prima zi de an agrar, motiv de bucurie,
urma paşilor de dans să-mi fie mărturie.
Las sufletu-mi în fericire suspendat
şi lumii dăruiesc liant pentru contraste,
cu mărţişorul românesc s-alung napaste,
iubirea din noi să dea rod mai bogat.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişorul

Pe buze, un sărut, cu dor,
Eu îţi dau azi drept mărţişor,
Şi multe altele, cu drag,
Şi le unesc, le fac şirag.

Eu firul roşu sunt, văpaie,
Tu firul alb eşti ‒ o bălaie,
Iar noi îmbrăţişaţi, mă jur,
Ca două fire într-un şnur.

poezie de George Budoi din Mărţişorul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 martie 1996)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Mărţişor

Printre nămeţi şi ghiocei,
Cu sufletele colorate de iubire,
În alb şi roşu prinse-n motocei,
Să ne împletim ca două fire.

Să ai o primăvară ca o poezie,
Frumoasă ca florile de merişor,
Şi îţi urez cu multă gingăşie,
La mulţi ani de Mărţişor!

poezie de Paul Aelenei din Lacrima dragostei (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Giordano Bruno cântă balada permanenţei

E acelaşi, nu-s aceleaşi.
E acelaşi unic soare
răsărit din munte, gând.
Să se întrupeze-n vale
alte umbre sunt la rând.

E acelaşi, nu-s aceleaşi.
E acelaşi unic soare
albul inului sorbind.
Să întindă pânza-n iarbă
fete, alte sunt la rând.

E acelaşi, nu-s aceiaşi.
E acelaşi unic soare
tâlc suav învederând.
Ca să coloreze ceasul
fluturi - alţii sunt la rând.

E acelaşi, nu-s aceleaşi.
E acelaşi unic soare
ce-nfierbântă roua, vânt.
Sa îndure moartea-n vară
alte spice sunt la rând.

E acelaşi, nu-s aceleaşi.
E acelaşi unic soare
inima prin lumi bătând.
Să îngâne-n vreme rugul
alte-amurguri sunt la rând.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghiocei de primăvară

Vise vechi, cu fin parfum,
Peste gânduri îmi coboară,
Într-un început de drum-
Ghiocei de primăvară!

Peste câmpuri cu zăpezi
Un parfum mă înfioară,
Ca şi muzici de aezi-
Ghiocei de primăvară!

Urcă gândul înapoi
Pe a vieţii mele scară
Şi mă văd copil vioi –
Ghiocel de primăvară!

Îi culegeam de pe deal
Şi-aveam inima uşoară,
Viaţa fără nici un val-
Ghiocel de primăvară!

Chiar de anii au trecut
Şi s-au dus pe-a vieţii scară,
Încă mai culeg în gând-
Ghiocei de primăvară!

Ieri, plimbându-mă-n grădină,
Am zărit doi ghiocei,
Două raze de lumină-
Parcă sunt copiii mei!

poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişorul prietenilor

MĂRŢIŞORUL PRIETENILOR

Ofer amicilor mei:
un buchet de ghiocei
cu privirea mea pe ei
şi dragostea din condei.

Pe gânduri am zugrăvit
urări din sufle smerit
şi cu drag le-am dăruit
celor care le-au primit.

În roua din ochişori
le-am scăldat din seară-n zori
şi le-am aşezat pe flori
de narcise şi bujori.

Buchetul urărilor
l-am legat cu fir de dor
să-l trimit, de Mărţişor
în dar, prietenilor.

Primăvară frumoasă
în suflet călduroasă
şi-n bucurii mănoasă,
mulţi ani s-aveţi în casă!

1 Martie, la mulţi ani!
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu (martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişorul păcii

Soarele îmi dă bineţe
cu un zâmbet special
îmbrăcat în frumuseţe
scrisă-n gând aspaţial.

În pieptul cerului am prins
un mărţişor al păcii,
acest război să fie stins
de-amorul rândunicii.

Trimis-am albii porumbei
s-alunge fum de bombe,
să crească iarăşi brebenei
pe străzile din urbe.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara noastră

E primăvară în privirea noastră
Şi în cais se simte pulsul vieţii,
Iar soarele îmi bate în fereastră
Ecou-ncântător al dimineţii.

E primăvară sus, în deal, la vie
Şi, în păduri, izvorul se trezeşte
S-a săturat de ger şi astenie
Şi-, n murmur, simfonia-i înfloreşte.

E primăvară şi la mine-n suflet,
În gândul meu port dorul pentru tine
Şi simt vibrato calm în orice sunet
Purtat de vântul cald peste coline.

E primăvară, este mărţişorul,
Un câmp de flori îţi dau în dar, iubire,
Iar colţul de pădure-i foişorul,
Unde urzim sclipiri de fericire.

E primăvară în grădina noastră,
Înmuguresc magnolii în simţire,
Ne zboară tot ce-i trist în zare-albastră
Şi se zideşte dragostea-n iubire.

E primăvară în îmbrăţişare,
În tâmplă-au răsărit toţi ghioceii,
Dar focul viu din inimă e-n floare
Şi mulţumim din suflet la toţi zeii!

poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zori de Mărţişor

E ziua când exultă amor
Răsfrânt în raze noi de soare
De-un ghiocel, sărut în floare
La piept de inimi... Mărţişor!

E întâi, din nou nebunul dor
Când lumea iar perechi se împarte
Să-şi jure că nimic desparte
Gând pus pe-un vis... De Mărţişor!

E martie, el, sfredelitor
Trezit din gheţ, sol revenirii
La caldul pârg, dând rod iubirii
Prinsă-ntr-un fir... De Mărţişor!

E, în aer parcă doar fior
Ce zboară între bărbaţi, femei.
Cu precădere e ziua Ei
Căci lumea... Ei, e-un mărţişor!

E-un simbol EA... Ce toţi o vor,
E EA, renaşterea la mor,
E-un feminin, răscolitor...
Şi eu, m-anin pe-un piept... O ador!

EA, ne-a dat lumea... Mărţişor!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 martie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, creştine, la cişmea

De pietre arunci peste mine,
durere nu simt, ci iubire.
Nici zgomotul cetăţii nu se-aude
doar dangătul suav din turla bisericii
aşază cununa de summa cum laude,
sufletul liniştit savurând laptele stâncii.
Timpul, păşeşte şi el în vârful piciorelor
să nu rupă tăcerea ce-a creat
albe şi roşii hotare ale stelelor.
Sunt stele ale Crăciunului adorat
ce apă-au băut din lingura -zânelor
şi zarea în culori au îmbrăcat.
Steaua călăuză mă poartă la locul sfinţit şi cu dor,
pe braţe de suflet să primesc
Copilul născut, nu făcut... Salvator.
E pace celestă în inima mea,
din ea îţi ofer necondiţionat...
Vino, creştine, la cişmea,
apa mântuirii şi-a iubirii bea, emoţionat!

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai patru?

- Eşti tu apă? 'ntreabă grâul.
- Du-te, vezi ce-ar zice râul!
Seara-l mint, furiş, cu pleoapa
că aş fi din neam cu apa.
Străiniu şi-atât de crudă
nu ai vrea ca să-mi fii rudă?
- În comun n-avem nimic;
doar singurătatea-n spic.
*
- Eşti tu aer, ca zefirul
care lunii leagă firul
prin umbrar de palmier?
- Doar de-mi suflu steaua-n cer
pentru semnul de mormânt.
*
- Nu cumva eşti de pământ?
- Tare-aş vrea somnul de glie
visurat de ciocârlie!
*
Toate mi-s, dar fără loc,
nici măcar propriul meu foc.
Cerc? Dar centru mi-i afară.
Cântul nu-s, da-I sunt vioară!

poezie de Dumitru Ichim
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alături...doar de tine!

Respir iubire, respir amor
În fiecare clipă alături doar de tine!
Respir iubire, respir amor
Iar inima ce-mi bate doar ţie-ţi aparţine!

Părtaş mi-e cerul plin de infinit
Căci sufletu-mi străluce, hrănit de-a ta iubire
Din clipa fermecată când noi ne-am întălnit,
Călăuzindu-mi dragostea spre nemurire!
Alături... doar alături...
Alături... doar de tine!
Respir iubire, respir amor!

poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare, Nisip

Mare, Nisip, Mare
toate legate prin fulgul auriu
al vieţii!
Nisipul legat de mare
prin firul nevăzut al algei
Marea legată de Nisip
prin şnurul de aur al iubirii
pentru Ninfă,
Soarele legat de Nisip
prin firul puterii energiilor
Soarele legat de Mare
prin firul puterii vieţii,
toate legate de-un fir invizibil
ce pluteşte-n pântecul Universului!
totul se repetă oriunde în lume
totul este legat de apă şi Soare, de viaţă.
omul alege Marea, Apa, Soarele
sau alege moartea, sau a ales moartea?
unii aşteaptă răsăritul
cu speranţa vie a destinului!
curg apele, nisipurile şi Soarele
peste noaptea tristă în infinit
şi peste viaţa omului
Constructorul, Universurilor a modelat Terra
după dorinţa sa
Respect şi preţuire Constructorului-Arhitect

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candelă aprinsă

dedicată lui Angelick

Sufletului tău lumină,
Căci lumina aparţine
Fiinţei ce, prin neodihnă,
Scrie versuri pentru tine...

Sufletului tău iubire,
Căci iubirea te înalţă
Un vulcan - roi de albine,
Dor de cântec şi de viaţă.

Sufletului tău doar pace,
Căci din ea răzbate dorul,
Dor de literă, ce-n arce
De lumini, veghează somnul.

Sufletului tău tăcere!
Viermii nopţii să n-atingă
Dulcea, blânda-ţi mângâiere...
Nu las candela să stingă!

Eşti etern lumina vieţii,
Dor de glie, tricolor,
Pentru tine-am scris poemul...
Ştiu de versu-mi, că-ţi e dor...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişor

Curge dimineaţa spre izvoare,
Ghiocei şi tămâioară... strâng,
Vântul cântă într-o legănare
Şi în iarbă, tălpile îmi plâng.

Pe sub piele, primăvara-i dor,
Blând lumina s-a topit în palmă,
Prinsă pe un şnur de mărţişor
Şi-ntr-o rază infinit de calmă.

Dragostea-i în boabele de rouă,
Fascinantă, tandră şi fierbinte,
Cerul peste noi cu stele plouă,
Dezvelind... aducerile-aminte.

Dinspre munte... norii emigrează,
Soarele îmbrăţişează clipa,
Când doar sărutările contează
Şi parfum de floare mi-e aripa.

Fericirea... bratele-mi întinde,
Îndemnând a crede în amor,
Sufletul şi inima-mi cuprinde,
Primăvara... dintr-un mărţişor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară prinsă-n turn

Curge apa pâlcuri, pâlcuri
Peste frunzele din toamnă,
Zbucium şiroind sub dâmburi
Susurând precum o doamnă.

Primăvara este prinsă
De alaiul de verdeaţă,
Cu miros de lume tristă
Îşi ascunde a sa faţă.

Haina adormită-n glie
A naturii la toţ mamă,
Se ridică parcă-i vie
Peste formele de stană.

Vietăţile pornite,
De la sud spre miază-noapte,
Fac cărări neobosite
Spre poienile cu şoapte.

Boboceii stau să crape
Adormiţi pe câte-un ram,
Au miros în două ape
Şi atârnă lângă geam.

Trilul păsărilor mici,
Ce se-aude de sub munte,
Ne destăinuie aici
Jocul frunzelor mărunte.

Focul macilor din câmp
A-nceput să se aprindă,
Peste galbenul din dâmb
Cu mireasma lui acidă.

Haina este în schimbare
Şi ne-a prins aşijderea,
Într-un turn lovit de mare
Construit de-o beizadea...

Roşu.... 20 aprilie 2020

poezie de Liviu Reti (20 aprilie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă de primavară

Din zăpadă, din pământul reavăn şi deodată cald,
Pete albe de lumină - lampion al vieţii, ard.
Printre ramuri se avântă păsărelele zglobii,
Vezi pe cerul de mătasă mii de stele argintii.
Lumea parcă prinde viaţă, chiar şi firul cel plăpând
Se înalţă... Îngeri, pace şi iubire pe pământ.
E renaşterea din suflet... Primăvară! Este cânt,
Este taina regăsirii şi lumina din cuvânt.

Din zăpadă, din pământul reavăn şi deodată cald
Îngenunche-n semn de pace, vestitor plăpând şi alb.
Vezi copiii într-o lume nouă. Necuvântătoare
Iarăşi se trezesc la viaţă din adânca lor visare.
Mugurii mustesc din ramuri... Lira ne aduce-n dar
Azi, o nouă primăvară... Prima zi din calendar,
Când cu soarele deodată au ieşit pe strada mare
Vânzători de pandative, ghiocei şi mărţişoare.

Pete albe de lumină - lampion al vieţii, ard...
Dor de flori şi dor de stele izvorăşte din înalt.
Taina îngerilor, care, pe pământ au coborât
Şi ne-au alintat privirea. Visul care s-a născut
Pe un petec de hârtie, sub un petec de zăpadă
Şi în suflet, ca o torţă, sângeriu a prins să ardă.
Primăvară, primăvară, treci în goană pe alei,
Val de vânt şi val de ceară, prins în ramuri de cercei.

Printre ramuri se avanta pasarelele zglobii...
Cu alaiul tau, frumoaso, vei pleca... si vei veni.
Roi de muguri, de albine, crisalide, flori si cant...
Lai pe trena-ti fosnitoare pasiune si avant.
Pe sub gene rimelate lasi si lacrimi si secunde...
Lasi si dulce amintire... Primavara, nu te-ascunde!
Da-mi si mie din lumina vie-a pietrelor de jad,
La altarul existentei sa-ngenunchi, sa plang, sa ard.

Vezi pe cerul de matasa mii de stele argintii...
Cad in par, din ochii mintii, inspre margine de zi.
Plang bujori cu rosu-sanger la altar de limpezi ape,
Primavara-n noi se naste, sa ne fie mai aproape.
Cerul se desparte-n ceruri: flori de cais si flori de mar.
In parfumul de lumina, timpul curge mai usor.
Clocotesc necunoscuturi... Iar miroase-a primavara
Si a tainice-nceputuri izvorand pe drum de seara.

Lumea parca prinde viata, chiar si firul cel plapand
Se inalta catre soare din prolificul pamant.
Ca un zambet este viata - un covor de violete
Si de liliac cununa prinsa iar in par la fete.
Tamaioare si narcise si-alte minunate flori,
Aducand nectar si miere in betie de culori.
Reverie, cantec, pace, dans de fluturi si lumina,
Toate-s ale primaverii printr-o facere divina.

Se înalţă... îngeri, pace şi iubire pe pământ...
M-am născut a doua oară prin picturi şi prin cuvânt
Fermecat sobor de raze peste trecătoare timpuri
Începând o viaţă nouă pentru patru anotimpuri.
Prunc, pruncia-mi dezvelită doarme-n verde crud. Târziu,
Printre păsări călătoare, viers şi clopot am să fiu.
Bate iarăşi în fereastră primăvara minunată,
Însă prinşi de ale vieţii, prea puţini o mai aşteaptă.

E renaşterea din suflet... Primăvară! Este cânt...
Clopote ne bat în gânduri... Oare câţi le mai aud?!
Ochiu-i trist şi-nlăcrimare este peste tot pământul,
Rug de foc în râu de gene, arde-n timpuri jurământul
De a crede în iubire... Ce blestem s-a infiltrat?!
Primăvara-i retrogradă?! Oare cine-i vinovat?!
Timpul trece, nu ia seama la măruntele-ntrebări,
Cade-n valuri şi buchete, peste noi, mereu, în zori.

Este taina regăsirii şi lumina din cuvânt...
Timpu-n noi se risipeşte, viaţa-n noi a început!
Cad pe câmp de lăcrămioare, râd şi plâng de fericire,
Pe alee, la plimbare, trec atâtea nopţi şi zile...
Luna, ca un ochi de sticlă spumuit, zâmbeşte tandru,
Trece iar un vânt năstruşnic printre frunzele de leandru.
Lumea în arome-şi scaldă adormitele poeme...
Poate doar în noaptea asta vom mai adormi devreme.

Este taina regăsirii şi lumina din cuvânt,
E renaşterea din suflet primăvară, este cânt!
Se înalţă îngeri - pace şi iubire pe pământ,
Lumea parcă prinde viaţă, chiar şi firul cel plăpând.
Vezi pe cerul de mătasă mii de stele argintii,
Printre ramuri se avântă păsărelele zglobii...
Pete albe de lumină - lampion al vieţii, ard,
Din zăpadă, prin pământul reavăn şi deodată cald.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început de drum

(ÎN LOC DE MĂRŢIŞOR)

De mi-ai fi fost un mărţişor
Te-aş fi visat odată-n an.
Mi-eşti soare-n primăveri ce vin
Mi-eşti roşu şi-albul laolalt'.

Mi-eşti primăvară de lumină
Cu zâmbete şi ghiocei
Mi-aduci din înălţimi iubirea
Şi-o înnozi să nu mai poţi s-o iei.

Cu tine-ncepe ceru'-albastru
La început de anotimp,
Şi tot seninul din iubire
Mi-l legi în roşu şi argint.

Mi-atârni de el o inimioară
Şi mi-o aşezi în palma mea.
E început de primăvară
Şi-aşa începe dragostea..

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletu-mi tresare

Când gândul meu este pierdut
Primesc sărutul răsăritului de soare
Mă trezesc când soarele a disparut
Rămân cu raza si sufletu-mi tresare

Sufletul meu iese din valuri de mare
Un ciclu de trăiri suflet soare apus
Mă-nalţă la răsărit intru iar în soare
În locuri unde doar noi doi am sjuns

Sunt un suflet dintr un val învolburat
Esti stâlpiul ce sufletul mi-l susţine
Cu dragoste în taină te-am înconjurat
Suflete pereche vesnică trăire de sine

Un vis frumos un gând mereu duios
Cu n suflet linistit privesc la răsărit
Culori de arămiu pictorul cel colos
Pictura valoroasă din soare răsplătit

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, dulce primăvară

- Zambile, ghiocei, narcise... toporaşi,
Şi parfum divin de flori de liliac,
În suflet mărtişoare candide ne laşi
O, dulce primăvară, ce mult ne eşti pe plac.

Din ce în ce iubire tot mai senin e cerul,
Şi razele de soare ne mângâie pe toţi,
A trecut şi iarna, a luat cu ea şi gerul,
O, dulce primăvară, a tale flori le scoţi.

Din florile frumoase îţi voi face cunună,
Căci tu eşti declarată regina primăverii,
Să străluceşti iubire sub clarul de lună,
Când se retrage ziua şi lasă locul serii.

Cu drag îţi dau a mea inimă, mărţişor
S-o ţii la pieptul tău, lângă a ta să bată,
Îţi împletesc cu ea cuvintele de-amor
Să mă iubeşti la fel, sau mai mult viaţa toată.

poezie de Răzvan Isac (1 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!