Fiindcă iubirea îi era întunecată, i se trezi virtutea.

Stendhal în Roşu şi negru
Adăugat de vave
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stropi de extaz

te abandonai într-un fel de cădere
noaptea
într-un câmp de maci
era o furişare de lună
iubirea
o tăcere incandescentă
tristeţea
o înfăşurare întunecată
iarba

sărutul frânt al zorilor
era ca o întârziere a aripilor
o alunecare în ocult
un strop de extaz
în uitare
o părere de rău
într-o mare

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plăcea priveliştea, dar interiorul casei mă deranja – nu fiindcă era urât, ci fiindcă era încărcat de vieţile proprietarilor săi.

Siri Hustvedt în O vară fără bărbaţi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomul cu poeme

poate că pomul edenic era plin
doar cu poeme...

pe mulţi nu-i bucură pacea
fiindcă nu ştiu ce-i războiul
pe mulţi nu-i bucură sănătatea
fiindcă nu ştiu ce-i boala
pe unii îi bucură un simplu salut
fiindcă aceştia ştiu
ce-i singurătatea
şi mai sunt cei care
niciodată nu obosesc dăruind fiindcă ei ştiu
ce-i iubirea

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea creează egalităţi şi nu le caută.

Stendhal în Roşu şi negru
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu caută egalitatea, ci o naşte.

Stendhal în Roşu şi negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virtutea

Virtutea e, pe cât se pare,
Ades o vorbă în doi peri -
Ne-o cere astăzi cu ardoare
Cel ce-a sfidat-o până ieri...

epigramă de Sorin Pavel din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virtutea

Nu toţi cei ce virtutea în slavă o ridică,
În viaţa personală virtuţii se dedică;
E de ajuns o târfă cu ochiul să le facă,
Că "virtuoşii" noştri virtutea o dezbracă.

pamflet de George Budoi din Viciul şi Virtutea (17 iulie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este singura pasiune care se plăteşte cu o monedă fabricată.

citat clasic din Stendhal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi oamenii trăiesc - conştient sau inconştient - în virtutea unui principiu, în virtutea unui ideal, adică în virtutea a ceea ce ei consideră adevăr, frumuseţe, bine.

citat clasic din Ivan Turgheniev
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea iscă umbre invizibile sufletului nepăsător, dar luminează în străluciri un suflet iubitor.

citat celebru din Stendhal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este mai mult decât dorinţa fizică de a te culca cu o femeie (această dorinţă este, înainte de toate, acel instinct pe care ţi-l poate trezi un număr neînsemnat de femei care-ţi traversează viaţa), iubirea adevărată însă, este dorinţa de a te trezi dimineaţa lângă cea care a adormit în braţele tale şi această dorinţă nu ţi-o trezeşte decât o singură femeie.

Eugenia Johrend în Pas în doi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde este iubire, este şi fiinţa

problema ultimă a cunoaşterii este fiinţa...
fiinţa nu este cea desăvârşită!
numai iubirea ei e desăvărşită...
fiindcă, unde este iubire este şi fiinţa!
când iubeşti... nu te-ntrebi pe cine iubeşti
îi iubeşti părinţii, zâmbetul lui mefistofelic
îi iubeşti leagănul copilăriei, îi iubeşti esenţa gândirii
zborul de aripă răsfrânt... spre marginile firii...
iubirea este pentru un text,
nu pentru un context!
el era tot idee...
şi eu mă-ntrupam în carnea crezului lui
mă rezideam perpetuu... trecând în alt timp
doar de iubirea lui nu mă săturăm niciodată,
doar ea era azima sfântă pe care vream să mi-o înmulţească
Domnul, doar izvorul ei era veşnic nesecat!

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este ca febra, ea se naşte şi se stinge fără ca voinţa să aibă cea mai mică contribuţie.

Stendhal în Despre iubire
Adăugat de Georgiu Roxanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e o minunată floare, dar trebuie să avem curajul să o culegem de pe cea mai abruptă stâncă.

citat celebru din Stendhal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există cu adevărat o parte întunecată a lunii. De fapt, este întru totul întunecată.

citat din Pink Floyd
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este virtutea. Vorbesc despre virtutea publică care a produs atât de multe miracole în Grecia şi Roma şi care trebuie să producă chiar mai multe lucruri uimitoare în Franţa Republicană - acea virtute care nu reprezintă altceva decât iubirea faţă de naţiune şi legile sale.

Maximilien Robespierre în Despre moralitatea politică (5 februarie 1794)
Adăugat de ludwig5bn
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un drum e oare mai puţin frumos fiindcă sunt spini în tufişurile de pe margini? Călătorul trece mai departe şi lasă spinii urâcioşi să rebegească în drum.

Stendhal în Roşu şi negru
Adăugat de vave
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virtutea superioară este asemenea apei. Apa şi virtutea dăruiesc detaşate binefacerile lor tuturor fiinţelor şi lucrează fără luptă. Ambele se menţin în locurile pe care omul ignorant le dispreţuieşte: locuri joase, ranguri modeste. Când virtutea există iubeşte tot Pământul. În inima omului virtutea este vidul beatific. În binefacere, virtutea este fermecătoarea omenie. În vorbă este sinceritate. În administraţie este conducerea bună. În activitate este puterea realizatoare. În acţiune este timpul, stăruinţa, clipa cea mai prielnică. Singură virtutea lucrează fără luptă, astfel nu-şi face duşmani.

Lao Tse în Tao Te King, 8
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată un băieţaş care a răcit; se jucase pe afară şi se udase pe picioare, dar nimeni nu pricepea cum şi unde, fiindcă pe jos era uscat şi nu ploua. Mamă-sa l-a dezbrăcat, l-a pus în pat şi a prins samovarul, ca să-i facă o ceaşcă de ceai din soc, fiindcă ceaiul încălzeşte.

începutul de la Fata din soc de Hans Christian Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În dulcele stil matematic

Aproape de linia orizontului,
încerc să nu o ating...
nu fiidcă nu pot, cum ar spune omul,
ci findcă e o limită, ca oricare alta,
şi dulcele stil matematic păstrează distanţa.

Aprope de învelişul Terrei,
încerc să nu-mi imaginez o sferă...
nu fiindcă nu ar fi exact,
ci pentru că poate fi şi un cub,
într-un spaţiu metric.

Aprope de matematică, caut să nu văd ştiinţă...
nu fiindcă e abstractă,
ci fiindcă o-nţeleg
şi o iubesc...
şi ştiu: Iubirea nu e ştiinţă,
iubirea e credinţă!

poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!