Ăsta a fost
era înainte ca pașii lui
să ur
ce încet urcau (!?)
până la mijlocul scării
flacăra lămpii era încă mare
prea mare
ploaia tropotea afară
ochii lui în ochii ei
și ea stătea sur
prinsă în mrejele lui
ea-și amintea de acea parte a nopții
de energia vorbelor lui
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Privirea
Mai
înainte
ca
buzele
să
fi
spus
taina
inimii,
ochii
au
vorbit
Mai
înainte
ca
mângâierile
să
fi
venit
să
îndulcească
dragostea,
ochii
au
mângâiat
Și
mai
înainte
ca
mâna
ageră
să
scrie
scrisoarea
de
dragoste,
ochii
au
avut
darul
vorbirii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fugi la gară
să ajungi în altă gară
unde te dai jos încolțit
de îndoială că nu ai ajuns
în aceeași gară mică ocolită
de atâtea ori vântul zboară
înainte o cauți din ochi
și ai impresia că clipa începe
să te prindă în mrejele ei
toarse fugind din gară
în gară trandafirii plâng
la peron sub ochii iubirii
de ieri și de alaltăieri încet
auzi un acord de chitară
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tremura violent
în cămășuța lui prea strâmtă
pentru un poet așa de mare
nenorocit de prea mult geniu
stătea de veghe în jurul ultimului
volum de versuri ce avea să se scrie
era în chinurile facerii de poezii
cu lumina care-i venea direct în cap
se temea puțin să nu sfârșească
în focul creator ce a început
să-i încălzească la început pașii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia asta
e mult prea specială
are mirosul tău
curge ca sărutul
din fiecare noapte
înainte de culcare
ploaia asta trece ca o amintire
după ce plec în visare
te scriu cu aburi
ești un poem de dragoste
o ploaie aromată
cu esențe de pin și ghimbir
îmi vine să te sorb
de la gât până la coapse
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă stingi în ochii tăi
Mă stingi în ochii tăi
bulgăr de iubire
rostogolit sub pașii
pe care au nins
cuvintele ce nu s-au spus
te rostogoleai
lacrimă albastră
sub pleoape te cuibăreai
în ochii mei ca într-o ciutură
sorbeam și mă îmbătam
până dimineața
simt cum mă stingi în ochii tăi
chiar dacă lumânarea
pâlpâie încă
mă stingi în ochii tăi
lumina stinsă
își va risipi cenușa
nu va mai fi timp
nici o mână
să o adune în urnă.
poezie de Ioan Barb
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stau în fața
focului zglobiu și frig frunze
coc plânsul unei amante
torn gaz din ochii tăi furioși
mi-e dor de tine de-mi vine
să fug în brațele tale
foșnește sângele la tâmple
sub părul alb prezentul a trecut
și-mi pare rău că umblu bântuit
de dragoste prin pădurea de aramă
stau la foc și ucid o melancolie
cu ochii aruncați în carul mare
pe cer se pierd între norii-caracatiță
nici nu mai simt irișii tăi cum străpung
epiderma trasă pe dinți și oase
smulg încet luna de pe cer și pornesc
cu ea în mâinile astea blânde
vreau să ajung la tine și s-o depun
la picioarele tale lungi până la cer
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfat
Dormeam dus...
Deodată apari tu, mamă,
și, cu amândouă mâinile,
ochii mei
îi deschizi...
Apoi pleci,
ești tare grăbită...
și somnul vine din nou
ca ploaia
după o caniculă mare.
Stai treaz îmi șoptești
încă o secundă treaz,
încă o zi,
încă un an,
încă o veșnicie...
poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii oblici jucăuși
prepară pentru mine: tang
tsu yu - un pește dulce
acrișor -
plânge la tăiatul cepei, ochii
oblici drăguți de chinezoai
că e mică cât un bob de orez
crescut mai mare
vezi ispita dinainte
și știi că asta
e ispita ta
cu ochii mici cât frunza
cea mai mică frunză
oblici ochi
și peștele e marinat
cu oțet și zahăr
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
în ochii mamei -
ploaia spală câteva
frunze de salcâm
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă uit
cum se uită cu ochii
umezi de căprioară
care clipesc admirând
vântul care stă de pază
în timp ce frâng razele de soare
încercând să ajung la ea cu pielea
muiată-n sare de mare
prefăcută în norii care plâng
pot să mă aplec în ochii ei
să-i văd deșertul din suflet
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toc
ochii din perete
ochii din tavan
ochii din iarbă
ochii
ochii din hârtie
ochii din cuvânt
ochii din poezie
ochii
ochii din sticlă
ochii din roșu
ochii din pahar
ochii
mă dezbrac și alerg
în mijlocul mării unde
nimeni nu dă doi bani pe singurătate
poezia nu mai e
doar apă
liniște
tu
pe suprafața apei
ochii
o mare de globi oculari
înot prin ochi de orbi
se face întuneric
apa moale ca o basma de englezoaică sofisticată
singurătatea nu dă doi bani pe tine
fața mea
un desen cu ochii albi
cerul aruncă ochi de înger peste ochi de orb
vezi?
sunt doar abstractul acestei foi
pe care scriu un vis de noapte
ochii din perete, din tavan, din iarbă, din hârtie, din cuvânt, din poezie, din sticlă, din roșu, din pahar, ochii
mă privesc și... nu dau doi bani pe singurătate
viață strânsă în cămașa de forță a pielii
orbitor e doar soarele
ce ne încălzește nebunia în ibricul lui dumnezeu
o
c
h
i
i
m e i
e
ș
tu
i
poezie de Erika Bloj
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stătea abătut
omul de grotă cu ochii undeva
la marginea timpului
relaxat pe o piatră neșlefuită
se gândea să-și cumpere
un fierăstrău electric
și-un ciocan din epoca fierului
stătea gânditor cu ochii la tehnologia 5G
în peștera unde s-a retras
după evacuarea forțată
din grota centrală
a plâns aceeași lacrimă
după ce și-a prins gândurile
într-o capcană a timpului
recapitula tristețea de moarte
la marginea spațiului
în frigul cavernei întunecate
trezit de dimineață simțea
cum intră în peștera lui
mirosul de christian dior
stătea abătut omul de grotă
în grota lui fără îmbunătățiri
și golul din sufletul lui
era încărcat cu opțiunea
viața pe datorie de 5 parale
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre Epoca Fierului
Până și înțelepciunea este prinsă în mrejele poftei de câștig.
citat din Pindar
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
O privire...
Cand am ridicat ochii, am zarit:
O Mare de priviri intetosate,
O Mare de Soare,
O Mare de priviri calatoare,
Ce ma-mbia la ganduri nesperate,
Uitand de suferintele toate.
Patrunsul spre adanc a fost greu,
Dar eu am incercat tot mereu.
Vifor, vant, aer liber in gand,
Dorinta spulberata, vis frant.
As da orice sa revin macar o data.
Dar, totusi... ora asta e-ncurcata.
Cand voi ridica ochii, voi zari:
O Mare de priviri mirate,
O Mare de Soare,
O Mare de ploi,
O Mare de ape,
O Mare de vise spulberate.
poezie de Claudiu Stratulat
Adăugat de Augustina Gorgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un pom stătea lângă mine
un pom
stătea lângă mine
și mă
privea
prin ochii mei
ochii lui
fugeau
și-mi căutau amintirile
c-un pom lângă drum
ce mă
privea
rezâmându-și privirea
de
propria mea privire
și m-a țesut
în idei
și-n priviri
o floare frumoasă de pom
ce încă
mai sătătea lângă mine
și mă privea
06-05-2016 cluj
poezie de Ioan Daniel Bălan din Antologie-Poetica
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renășteam iubire iară
La lumina lămpii sfinte
Eu chemam iubirea noastră.
Lampa slobozea suspine,
Mă priveau florile-n glastră.
La lumina lămpii blânde
Ocolea iubirea noastră,
Tremurau în val de unde
Toate zorile albastre.
La lumina lămpii surde
Cuprindeam iubirea noastră,
Ploaia o făcea să plângă
Prin lucirile de astre.
La lumina lămpii pale
Tăinuiam iubirea noastră.
Unde-i dorul să m-audă?
Unde-i floarea din fereastră?
În lumina lunii clare
Oglindea iubirea mare,
Prin ecourile sale
Renășteam iubire iară!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elaine: Vorbeam cu tipul ăsta, știi, și s-a întâmplat să îmi arunc poșeta pe canapea, și ce crezi? Îmi zboară diafragma! Pur și simplu am înghețat, ahhh, cu ochii la diafragmă. Pur și simplu, stătea acolo. Și atunci, o femeie care mi-a vândut o soluție de păr, o ia înainte ca tipul s-o observe, adică, ce mare fâs, nu? Îmi port diafragma cu mine, cine nu o face? Da, de parcă este vreun mare secret că femeile poartă diafragma la ele. Niciodată nu știi când ai nevoie de ea, nu?
replică din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie neterminată
Va trece vremea și va fi să mor
Dar, zău, că nu am niciun pic de teamă,
Căci simt în piept un mare, mare dor,
Acela de a fi cu tine, mamă.
Și-acolo, printre îngeri luminoși,
Să fim din nou la fel ca înainte,
Eu să mă pierd în ochii tăi frumoși,
Tu să îmi spui aceleași dulci cuvinte...
Aș vrea să scriu mai mult, dar nu mai pot
Că mi-aș dori, cu inima ușoară,
Să râdem veseli, să uităm de tot
Și mă opresc, că ochii mei plâng iară.
poezie de Octavian Cocoș (24 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina din ochii tăi
Lumina, dincolo de ochii tăi
Tot așa ne-a găsit dimineața
Când demult verile ne urcau în rai
Înghețasem atunci în iubire,
Câmpul ni se vedea în gheara ochilor noștri
Adunând Lumina într-o căpiță,
Ochii tăi erau Miraculoși
Ca un dans dintr-un cântec păgân
Și atunci ți-am șoptit la ureche
Cuvinte dintr-un alb-albastru curcubeu,
Tu m-ai prins de mână
Cu o parte din umărul tău, sclipind
Și-am adormit, visând.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua cu ochii ei mari
În ploaia
Ce-mi bate la geam
mi-am ascuns privirea
și-not
pe geana aceasta de ploaie
până
în dosul ochilor tăi
uimită ziua
mă privește cu ochii ei mari
înfășurându-mi degetele
în surâsul apei
ce-ți umple
și ochii
și umbra
mers pe hârtie
până în marginea serii
26-09-2019 cluj
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!