* * *
Umbra lumii se așază
Pe un cap de munte sus
Și de-acolo scânteiază
Zilele care s-au scurs.
Noi veșminte de crăiasă
Își alege luna-n zbor,
Sărutând bolta firească
Stelele își fac răcori!
Zorii plini de-ngândurare
Tind zăbavă să-i apuc,
Se uimea în zăpăceală
Jinduitul cânt de cuc.
Izvorând mărgăritare,
Ochi de rouă-n cristalin
Potolește setea-soare,
Nalță sufletul senin!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Dorul meu
Din nou frunza lasă pe copac
Și mă ispitește: ce mai fac?!
De-mi revarsă gând ce mă apasă,
Cum să-i spun: mi-e tare dor de casă!..
Clampa ușii stă rămasă-n veghe,
Ochiul de fereastră-i tot mai verde,
Treptele de scări mă urcă-n prag,
Cuibul meu, știu, mă aștepți cu drag!
Mult prea largă-i bolta ta senină...
Amintirile mă iau tiptil de mână,
Porumbei își trec aripi albastre
Și în zbor mă duc la casa noastră!
Nucule, măi nucule, tu nuc,
Încotro acuma să apuc?!
Dorul și mireasma ta umbroasă,
Mă tot cheamă, mă îndeamnă acasă!
Greu e rodul de pe ramul tău,
Doldora de dor mă simt, ah, eu!
Al meu glas nestins e cam durut,
Se revarsă în cântări de cuc!...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visele s-au scurs...
Nu mai e nici o speranță
Către mine, pentru noi,
Timpul nu e o balanță,
Să se-ntoarcă înapoi.
Clipa căuta simțire!
A fost vie și cerea
Sentimente de iubire
Între vremea mea și ta.
Spui: cum aș putea vreodată?..
Zic: demult eu nu mai sunt!..
În zadar sunt astea toate,
Dorul tău a fost prea mut.
Da, iubeai cărări străine!
Da, eu moartă te-așteptam!
Se usca inima-n mine,
Tu nimic nu observai.
Nu căta dovezi deșarte,
Prea târziu să faci bilanț,
Vremea nu se mai întoarce,
Visele s-au scurs în lanț.
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu, omul
Eu, Omul,
Căutătorul,
Rătăcitul...
Amărâtul,
Chinuitul,
Încântătorul,
Păgubitul,
Neprețuitul,
Adoratul,
Dezmierdatul,
Răsfățatul,
Visătorul,
Condamnatul,
Jinduitul,
Atacatul,
Nehotărâtul,
Încurajatul,
Salvatorul,
Înecatul,
Nevăzutul,
Inculpatul,
Renăscutul
Și plecatul...
Viețuitorul,
Născutul
Și nerecunoscutul!
Eu sunt
Creatorul
Luminii!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mi-ai furat inima mea
Și-a căzut din cer o stea.
Cerul e plin de lumine,
Steaua mea varsă suspine!
Mi-a furat inima mie,
Zarea toată-i sinistrie.
Zorile îi dau năvală
Și tristețele îmi spală...
Verdele mă tot veghează,
Șoaptele îmi scânteiază,
Gândul meu curat e mut,
Ape stau la sfat mai mult...
Fulgeri noi vin, se strecoară,
De-mi dau aripi să zbor iară!
sonet de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi ochi negri
Mai străini ca niciodată,
Mai pierduți ca nicioricând,
Se privesc doi ochi de fată
În privirea lor cătând.
Nu-nțelegem ce mai este
Nici e rost de întrebat,
Stau pe margine de lacrimi
Doi ochi negri, destrămați.
Poate cer vre-o evadare
Ori răspunsul inserat?..
Din adânc, odinioară
Zorii m-au cutremurat.
Plâng uimite mărgărite,
Roua spală umbre noi,
Ce se-alege din speranțe
Când sunt arse de cei doi?!
Urlă vântul a turbare,
Ceața dă năvală iar...
E prea mică dimineața,
Valul vine după val.
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra ta flămândă îmi gustă până la capăt tristețea
se așază
încet
pe gambe
pe coapse
își plimbă neînțelesul cuvintelor
intră în vis
răscolește o lume întreagă
născută în sângele meu
trăită de două mâini
pline de strigăt
umbra ta flămândă pare o gură imensă
făcută pentru a gusta
o rătăcire a lumii ce s-a deșteptat în mine
o ieșire a sinelui despre care mâinile
au tot povestit
și nimic nu mai e cum a fost
nici visul
nici sângele
care s-a tot amestecat
cu fiecare iluzie
ce s-a cuibărit în sufletul meu
umbra ta
fără vârstă
se așază
pe gambe
pe coapse
ca o gură flămândă
mestecă încet
primele semne
ale ruperii mele de trecut
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Condorul
Mă înalț ca un condor,
Spre tine, spre tine...
Și zbor, și zbor
Alături de sufletul tău!
M-agăț de Soare,
De poala lacrimii,
Ce curge din stele!
Și zbor, și zbor
Sub bolta cerului în valuri,
Prinsă-n nori...
Suflu, suflu
Peste zarea întinsă.
Și-n gând, și-n suflet
Lacrimă și lacrimă!
Și zbor, și zbor
Prin lacurile luminii,
Prinsă de lanțul iubirii,
Printre stelele abisului,
Purtând sufletul bucuriei!
Zbor și iar zbor,
În albia verde-albastră,
Să te-ntâlnesc, copilă dragă,
La poarta Raiului!
Ca un condor
Străbat viața...
Și zbor, și zbor
Alături de aripile condorului,
Ce mi le împrumută
Din când în când,
Să ajung la tine, Liana!
Să ajung la tine, Soare!
Și la Dumnezeu!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am văzut cerul sărutând pământul
Am văzut cerul sărutând pământul
și pământul visând...
Roua de azi noapte prima rouă
i-a spălat obrajii verde buratec...
rădăcinile, arămii sunt grele
de focul ce le străbate venele...
Am văzut primăvara râzând!
desculță, floarea de păpădie întrecându-se
cu lumina de aur a grâușorului
ispitește ochiul, scăldându-se
în baia aceasta virgină
răcorindu-se...
Am văzut cerul sărutând pământul!
cristalele albe căzute discret
s-au așezat pe noile veșminte țesute
în taină cu florile de safir...
diamantele de rouă ofranda unei iubiri tainice
de noapte...
am văzut cerul sărutând pământul!
poezie de Elena Olariu din din vol."Șoapte înscrise pe frunze" (2010)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Furnică pașii
Cu oamenii,
Șuvoiul în zbor.
Se nasc,
Se ridică,
Coboară,
Înoată,
Lucesc...
Până..... mor!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub bolta unde ruginesc
Prin geamul nopții trece luna,
O amintire pe perete
Rămâne umbra care crește,
Cum crește zborul la erete.
Mă înfășor în gheara vieții
Și strâng în piept semne hazlii,
Aud cum umblă prin biserici
Trecute morți cu oameni vii.
Văpăi albastre încunună
Un ochi rotund, un ochi domnesc,
Rămâne luna amintire
Sub bolta unde ruginesc.
Se duc așa ca frunza anii,
Visez cu ochii puf în zbor,
Rămân credință-a ta lumină
Când moartea bate din picior!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Încântare
În viață iubirea mai îngenunchează,
Se ofilește-n inima care o păstrează,
Ar vrea să aibă diamante și virtute,
În ochi să-i crească stelele din munte.
Ar vrea sensul înnoirilor senine,
În cerul vieții să se simtă bine,
Albastră să-i fie sclipirea din zare,
Inima să-adune razele de soare.
Dorul să-i răscolească trupul,
Să fie căprioara ce-o aleargă lupul
În dragostea fierbinte, cu tumult
Toamna să-i aducă rodii pe pământ.
Rodia cea mare să fie încântarea,
Zvâcnirea să fie zborul, asaltarea,
Inima cât pumnul diamant-virtute,
Nestemată-n ciocul condorului din munte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nunta de aur
În bruma vieții iubirea revigorează,
Se reînoiește în inima care visează,
Vrea să aibă diamante și virtute,
În ochi să-i crească stelele din munte.
Vrea să fie iubirea, iubirilor senine,
Scrutează cerul vieții să se simtă bine,
Uimitoare să-i fie sclipirea din albastra zare,
Săgețile din inimă să-i fie razele de soare.
Dorul prelung să-i răscolească trupul,
Să fie căprioara ce-o aleargă lupul
În dragostea fierbinte și nimic mai mult,
Toamna să-i aducă roade pe pământ.
Rodul cel mai mare să fie dătătoarea
Nunții de aur cu toată încântarea,
Inima să fie diamant-virtute,
Să fim împreună condor în vârf de munte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tropot anonim
mă simt liber în neînsemnătatea mea
pe pământ
mă bucur de zorii de zi
ca un cal sălbatic
ca și cum aș putea cuprinde
marginile lumii
cu niște copite încă
neatinse de zbor
zgomotul aripilor mele în galop
sărutând iarba
pe sub umbrele largi de nuci
și întunericul care mă cuprinde
pe străzi anoste
în pânza lui de păianjen
gemând de închipuiri
mă simt puternic stând
la celălalt capăt de vuietul lumii
privind identitatea profundă
a orizontului
de unde aștept să apari
ca o enigmă
în tropotul anonim al cailor
liberi
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste de scrum
Moș Martin, rege-n Carpați,
Falnic se plimba pe creste
Printre brazii cei înalți,
Despre el se duse veste...
Purta stelele în brațe,
Le rotea frumos pe frunte
Și în urme punea stanțe
Însemnând munte cu munte.
Smulgea fulger din tabloul
Cerului străpuns de nori,
Peste tot era eroul
Celor slabi și visători.
El avea un duh cu semne
Și-n fața lui Dumnezeu,
Îi plăcea să se îndemne
A învinge rău și greu.
Acum însă-al nostru rege
N-are sânge-n mădulare,
Se simte stingher și rece,
Nu mai are căutare...
Doar la el, pe munte, sus
Mai privește stelele
Și visează că e urs
Cât îl mai țin zilele.
Mormăie, umbra își tunde,
Vrea să iasă iar pe drum,
De el viața se ascunde
Într-o dragoste de scrum!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am înviat o clipă
Am înviat o clipă-n al meu zbor,
Columnă de Lumină se zorea,
Fulgerător se despica un nor
Și raza ei eternă mă urma!
O mângâiam cu mână de fior,
Trezeam șoptiri în așteptări târzii,
O desenai în vis de mii de ori,
Mă regăsi acum, o clipă, cea de-ntâi!
Și am simțit seninul meu ușor,
Aura mi-a zâmbit cu ochi de stea!
Lăsați-mă, să mă topesc în dor,
S-o dăruiesc cuminte altcuiva!...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două vieți eu am
Două vieți eu am în mine:
Una pleacă, alta vine!
Și doi poli în mine bat:
Unul cântă, altul-tac!
Între valuri prinse-n iele
Sunt doi poli care mă cere:
Unul visul mi-l cuprinde,
Altul tremură, surâde...
Două poluri nu mă lasă:
Unu-i bolta, altu-i casa!
Pe o strună de vioară,
Cei doi poli se arată iară:
Unu-i zbor prin zări albastre,
Altul cântă la fereastră.
Două ruguri ard în mine,
Unu-i Eu și altu-s Liră;
Unu-i lumea ce o am,
Altul eu oglindă-n geam!
Curcubeie colorate,
Legăminte între toate,
Rog, așterneți puntea mea,
Între o viața și o stea!
Două poluri nu mă lasă:
Una-i bolta, altu-i casa!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, lumină
Între lume și cuvânt
Doar culori și curcubeie,
Râde soare, bate vânt,
Noapte, izvorăsc scânteie...
În vâslirea sferei line
Cearcă-ți pasul îndrăzneț
Și pornește barca lumii
Și vei trece de nămeți!
Între lume și-ntre tine
Zorii nasc, tu lasă urme,
Iar pe urma cea lumească
Vin culori să le citească.
Totu-i viață pământeasca:
Cerul, clipa cea măiastră...
Tu lumină! Fă să nască
A ta Cupolă Albastră!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urmare firească
După urma unei rochii
(Mare i-a fost gafa!)
Mai întâi i s-au scurs ochii,
Iar pe urmă... leafa!
epigramă de Viorel Martin din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ah, stelele
Toate isi lasa umbra in lume:
o frunza, iubitul, un flutur, un nume,
si toate gusta lumina pamantului,
pana si urmele vantului.
Numai stelele, stelele n-au caldaram,
nu lasa umbra pe nici un taram
Ah, stelele, stelele!...
poezie celebră de Veronica Porumbacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și stelele cad? Nu-i adevărat: nicio stea care cade nu e dintre acelea care strălucesc și s-au văzut vreodată pe bolta cerească.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veselin Corina Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!