Vino, civilizaţie!

Aud ropote de melci, de undeva departe,
Purtând pe-a lor umeri, sute de pancarte,
Cu îcrisuri multe, despre civilizaţie şi cultură,
Multe dintre ele, pe lângă noi, tangenţial trecură.
Pe unii dintre noi, am vrut să nu ne atingă,
Crezând ca-s lucruri rele, şi vor ca să ne înfrângă.
Sunt scrise pe pancarte, îndemnuri de folos:
,, Nu aruncaţi! hârtii, chiştoacele pe jos,,
,, Nu scuipaţi! seminţe, în tren, autobuz, pe stradă,
Dacă vreţi ca lumea, să nu vă repadă,,.
,, Daţi locul în tramvai, unui bătrân beteag,
Vezi că şi tu mâine, vei fi un bet moşneag,,.
,, Pe-o bancă într-un parc, aşeazăte normal,
Pe blat, nu pune piciorul, te rog fii cerebral,,.
,, Fii bine crescut, de vrei să te remarc,
Nu fi provocator, pe stradă sau în parc,,.
Vino civilizaţie!, mi-e tare dor de tine,
Fă şi tu cumva, să ştiu şi de ruşine.
,, Învaţa-mă să spun, mulţumesc sau cu plăcere,
Cînd mi-se face un serviuciu, în semn de apreciere,,.
,, Nu căuta gâlceavă, aproape din orice,
Nu lăsa pe nimeni, la tin'să se burice,,.
,, Nu te săruta pe stradă!, tramvai sau în tren,
Ăsta-i un gest intim, nu-l face obscen,,.
Îmvaţă-mă cultură!, să nu scuip pe stradă,
Când mă vede lumea, ce o să mai creadă.
,, Fii îngaduitor, cu semenii tăi,
Evită-i cât mai mult, pe ăia ce-s mai răi,,.
,, Asează-te la coadă, când cumperi ceva,
Nu intra în faţă şi nu enerva,
Pe cei ce stau la rând, cu multă răbdare,
Ca să nu primeşti, vorbe mai murdare,,.
,, Când vrei să treci pe zebră, fii sigur că poţi,
Nu te lăsa în grijă, la şoferii toţi.
Ei pot greşi, te lasă fără viaţă,
Fii foarte atent, păstrează o distanţă,,.
,, Încearcă, nu bârfii şi nu vorbi de rău,
Pe-apropiaţii tăi, nu da din clănţău,,.
,, Fii prietenos, iubeşte-i pe toţi,
Chiar de nu îţi plac, acceptă-i, de poţi,,.
,, Când îţi plimbi căţelul, pe-alei sau spaţiu verde,
Strănge după el, locul curat, de tine depinde,,.
,, Când eşti la volan, fii puţin clement,
Şi tu poţi greşii, într-un alt moment,,.
,, Când conduci maşina, nu fi vitezoman,
Te poate costa, eşti propriul tău duşman,,.
,, Nu păcali pe alţii, roata se învârte,
Poţi păţii la fel, îţi spun din auzite,,.
,, Respectă-i pe cei, cu care ai a face,
Să fii respectat, cred şi ţie îţi place,,.
,, Nu apostrofa si nu înjura pe nimeni,
Nu uita deloc!, cu toţii suntem oameni,,.
,, Respectă-ţi părinţii, respectă-ţi şi fraţii,
Fă lucruri bune, respectă-i pe alţii,,.
Dragă civilizaţie, vino, te aştept,
Ce mult întârzii, asta cred nu-i drept.
,, Să nu uiţi mereu, fii vesel şi zâmbeşte,
Multor dintre noi, asta ne lipseşte,,.
,, De te îmbeţi la birt şi când vii acasă,
Nu-ţi bate nevasta, gest de speţă joasă,,.
,, De ai muşchi tari, şi vrei să te baţi,
Vino tu în ring, s-ai pomeţi umflaţi,,.
Sunt şi alte îndemnuri, scrise pe pancarte,
De ele, ţine aprope, respectăle pe toate.

Angelin Leru
21,02,2019

poezie de Angelin Leru (20 februarie 2019)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino civilizaţie!

Vino, civilizaţie!

Aud tropote de melci, de undeva departe,
Purtând pe-a lor umeri, sute de pancarte,
Cu înscrisuri multe, despre civilizaţie şi cultură,
Multe dintre ele, pe lângă noi, tangenţial trecură.

Pe unii dintre noi, am vrut să nu ne atingă,
Crezând ca-s lucruri rele, şi vor ca să ne înfrângă.
Sunt scrise pe pancarte, îndemnuri de folos:
,, Nu aruncaţi! hârtii, chiştoacele pe jos,,

,, Nu scuipaţi! seminţe, în tren, autobuz, pe stradă,
Dacă vreţi ca lumea, să nu vă repadă,,.
,, Daţi locul în tramvai, unui bătrân beteag,
Vezi că şi tu mâine, vei fi un bet moşneag,,.

,, Pe-o bancă într-un parc, aşeazăte normal,
Pe blat, nu pune piciorul, te rog fii cerebral,,.
,, Fii bine crescut, de vrei să te remarc,
Nu fi provocator, pe stradă sau în parc,,.

Vino civilizaţie!, mi-e tare dor de tine,
Fă şi tu cumva, să ştiu şi de ruşine.
,, Învaţa-mă să spun, mulţumesc sau cu plăcere,
Când mi-se face un serviciu, în semn de apreciere,,.

,, Nu căuta gâlceavă, aproape din orice,
Nu lăsa pe nimeni, la tin'să se burice,,.
,, Nu te săruta pe stradă!, tramvai sau în tren,
Ăsta-i un gest intim, nu-l face obscen,,.

Îmvaţă-mă cultură!, să nu scuip pe stradă,
Când mă vede lumea, ce o să mai creadă.
,, Fii îngaduitor, cu semenii tăi,
Evită-i cât mai mult, pe ăia ce-s mai răi,,.

,, Asează-te la coadă, când cumperi ceva,
Nu intra în faţă şi nu enerva,
Pe cei ce stau la rând, cu multă răbdare,
Ca să nu primeşti, vorbe mai murdare,,.

,, Când vrei să treci pe zebră, asigura-te că poţi,
Nu te lăsa în grijă, la şoferii toţi.
Ei pot greşi, te lasă fără viaţă,
Fii foarte atent, păstrează o distanţă,,.

,, Încearcă, nu bârfii şi nu vorbi de rău,
Pe-apropiaţii tăi, nu da din clănţău,,.
,, Fii prietenos, iubeşte-i pe toţi,
Chiar de nu îţi plac, acceptă-i, de poţi,,.

,, Când îţi plimbi căţelul, pe-alei sau spaţiu verde,
Strănge după el, locul curat, de tine depinde,,.
,, Când eşti la volan, fii puţin clement,
Şi tu poţi greşii, într-un alt moment,,.

,, Când conduci maşina, nu fi vitezoman,
Te poate costa, eşti propriul tău duşman,,.
,, Nu păcali pe alţii, roata se învârte,
Poţi păţii la fel, îţi spun din auzite,,.

,, Respectă-i pe cei, cu care ai a face,
Să fii respectat, cred şi ţie îţi place,,.
,, Nu apostrofa si nu înjura pe nimeni,
Nu uita deloc!, cu toţii suntem oameni,,.

,, Respectă-ţi părinţii, respectă-ţi şi fraţii,
Fă lucruri bune, respectă-i pe alţii,,.
Dragă civilizaţie, vino, te aştept,
Ce mult întârzii, asta cred nu-i drept.

,, Să nu uiţi mereu, fii vesel şi zâmbeşte,
Multor dintre noi, asta ne lipseşte,,.
,, De te îmbeţi la birt şi când vii acasă,
Nu-ţi bate nevasta, gest de speţă joasă,,.

,, De ai muşchi tari, şi vrei să te baţi,
Vino tu în ring, s-ai pomeţi umflaţi,,.
Sunt şi alte îndemnuri, scrise pe pancarte,
De ele, ţine aprope, respectăle pe toate.

poezie de Angelin Leru

poezie de Angelin Leru din compoziţie proprie (2018)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi doresc mai mult

Vreau să trăiesc în ţară, în multă armonie,
Să ne iubim cu toţii, fără de mânie.
Uniţi să fim şi să trăim în pace,
Fără duşmănie, la toţi cred, ne-ar place.
În ţărişoara mea, nu vreau manipulare,
Nici jocuri meschine, care mai murdare.
Cu toţii ar trebui, să ne iubim ţara,
Să n-o ponegrim, din zori şi până seara.
Nu vreau indiferenţă şi nici dezimformare,
Vreau loialitate, vreau lucruri normale.
Nu vreau să fiu credul, la ştirile postate,
Ce multe dintre ele, nu-s bine prezentate.
Vreau o analiză, apoi mă pronunţ,
Dacă nu-s în stare, mai bine renunţ.
Nu vreau să am păreri, de nu mă pricep,
Să arat lumii, ce mult sunt deştept.
Sunt speriat, când văd trădători,
Cum îsi ponegresc, chiar şi ţara lor.
Vreau să mă exprim şi vreau să votez,
Nu la întamplare, momentul să-l marchez,
Să fiu documentat, după, pun ştampila,
Atunci cînd votez, să măresc pupila.
Vreau să fiu condus de oameni loiali,
De la A la Z, să fie geniali.
Vreau mult adevar şi multă dreptate,
Nu vreau minciuni, vreau demnitate.
Am să trăiesc eu oare, să văd pe astea toate?,
Poate în altă viaţă, poate, poate, poate!!!.

Angelin Leru
14,02,2019

poezie de Angelin Leru (14 februarie 2019)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binele vine la tine

Când pe stradă întâlneşti, un om tare supărat,
e de-ajuns să îi zâmbeşti. De necazuri l-ai scăpat.
Dacă ştii că cineva locuieşte singur,
e bună vizita ta. De asta fii sigur.
Dacă vântul bate fără rost şi copaci îndoaie,
tu oferă adăpost, omului aflat în ploaie.
Unui om care nu vede, este bine să-i citeşti,
că atunci va înţelege, cât de mult tu îl iubeşti.
Pe cel rătăcit pe stradă, către casă să-l îndrepţi
Nu-l lăsa în drum să cadă. Răsplată să nu aştepţi.
Când un bătrân nu mai poate să se ridice de jos,
stai un pic şi te socoate, cum poţi să-i fii de folos.
Chiar dacă-s lucruri mărunte, au însemnătate mare,
dau iubire cât un munte şi oferă alinare.
Important este să crezi că ceea ce faci e bine.
Într-un târziu ai să vezi; Binele vine la tine.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e în tine. A fost tot timpul acolo şi e singurul loc unde va fi. Şi atunci când nu simţi iubire e pentru că ţi-ai acoperit iubirea din tine cu gunoaiele existenţei de zi cu zi şi doar de tine depinde să îţi mişti fundul şi să începi să faci curat printre gunoaie până când vei face iubirea din tine să strălucească din nou. Iubirea e în tine atunci când citeşti o carte care îţi place, când te uiţi la filmul sau serialul preferat, când mergi în excursie şi eşti în mijlocul naturii trăgând pe nas aerul oxigenat al pădurii sau cel sărat al mării şi toate problemele de acasă par departe. Când asculţi muzica preferată, când eşti cu prietenii din copilărie şi râdeti de toate amintirile. Iubirea e în tine atunci când îţi spune: "Devino maxim din ceea ce poţi să devii." Iubirea e când alergi pe bandă sau pe stradă sau tragi de fiare la sală sau faci orice sport, pentru că iubirea îţi spune: "Iubeşte-te! Vreau să ai un corp frumos şi sănătos." Iubirea e în tine când te duci să mângâi un câine sau o pisică. Iubirea e în tine atunci când ştii că meriţi tot ce e mai bun în viaţa asta şi iubirea e în tine când faci ceva cu pasiune şi uiţi cum trece timpul. Iubirea e în tine când îţi îmbrăţişezi părinţii şi bunicii şi îi ierţi pentru toate greşelile pe care le-au făcut faţă de tine, pentru că atât au ştiut la vremea lor. Iubirea e în tine când te uiţi în ochii persoanei pe care o iubeşti şi îi spui: "Te iubesc" fără să îţi pese de reacţia ei şi fără să ai nevoie de ceva în schimb.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt Elena...

Eu sunt Elena! Sunt apă, sunt şi foc
Nu pot să tac, când am ceva de spus
Poate în viaţă n-am avut noroc
Dar eu mereu am fost cu capul sus!

Nu vreau să-mi îngrădeşti cuvântul
Să spun ce cred, chiar de greşesc
Caci vorba chiar de-o duce vântul
Să spui ce crezi, e omenesc.

Suntem veniţi pe-această lume
Să ne-acceptăm, să ne iubim
Cu calităţi, rele şi bune
Oameni suntem, şi toţi greşim!

Elena sunt! Iubesc iubirea
Şi oamenii mult îi iubesc,
Pentru că aşa îmi este firea
Şi recunosc când eu greşesc!

Nu poţi să spui că eşti perfect
Când tu nu poţi să înţelegi
Că de eşti om, eşti şi defect
Şi e ceva ce nu alegi!

Eu sunt Elena! Mai sunt şi zăpăcită.
De mă cunoşti, pe loc mă îndrăgeşti,
Chiar dacă uneori sunt aiurită,
Pot să te-ajut, când drumul rătăceşti!

poezie de Elena Bulancea (19 mai 2018)
Adăugat de AČ›unel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când suntem necăjiţi, ne-a părăsit gagica sau gagicul, avem datorii, suntem graşi sau bolnavi, stresaţi şi parcă totul e împotriva noastră, toate acestea nu sunt decât simptomele unei singure probleme reale. Ai belit atât de mult ochii la lucrurile din afara ta încât ai uitat să te uiţi în tine şi să vezi ce fiinţă umană extraordinară eşti şi cât de multe ai de oferit lumii. Ai uitat cât de multe poţi face într-o singură zi când ai entuziasm, cât de mici par problemele când îţi aduci aminte să fii recunoscător că eşti viu şi că atâta timp cât poţi vedea zorile unei zile, speranţa că poţi cuceri întreaga lume şi poţi atinge împlinirea şi fericirea maximă rămâne intactă. Toată psihologia, dezvoltarea personală şi spirituală, la asta se rezumă: fii tu tare prima oară ca să nu mai fie nevoie să îi împovărezi pe alţii. Apoi ajută-i şi pe ceilalţi să fie tari. asta e tot. Dragostea de sine- să îţi placă de tine şi de cât de fain ai putea să fii, chiar dacă nu eşti în clipa asta - acesta este începutul poveştii tale de succes.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce să fii deprimat? Eşti deprimat atunci când vrei mai mult decât poţi. Şi când vrei fără să faci nimic pentru chestia asta. Şi atunci sigur te apucă depresia. Cred foarte tare în Cel de Sus, nu cred că El te lasă vreodată, că n-am cum să nu fiu optimist.

Marius Manole în Ziarul Metropolis (aprilie 2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile

femeile sunt interesante
până în 20 şi peste 30 - ei, da
cam 5 înainte şi 5 după
ce puşti nu-şi doreşte, când nici nu ştie cu ce seamănă "obectu"-ăla,
o muiere de 30 de ani?
ce chelios la 35-40 nu vrea o fâşneaţă?
când ai grasă, vrei slabă - căci femeile sunt interesante
puţin sub siluetă şi puţin peste -
când ai avut o lascivă, parc-ai vrea, nu ştiu cum,
o ruşinoasă, care să-ţi spună să stingi lumina...

Mareş şi Dinu (Dumnezeu să-l ierte)
la Dinu, într-o noapte de chef generaţionist
în bucătărie, cu păhăruţele: "Dom'le,
cel mai mişto lucru din lume e să regulezi o femeie, să aşa şi pe dincolo
şi aşa, şi altfel" - şi două ore au vorbit doar de asta, cu detalii,
motanii...

femeile sunt de fapt la fel ca noi
sunt şi ele curioase ca noi
ştii, te uiţi la una pe stradă sau în tramvai
şi te gândeşti: dom'le, cum ar fi?
aşa se gândesc şi ele.
Şi cum găseşti bărbaţi sfioşi ca nişte fetiţe
aşa găseşti şi fete care gata la fermoar
când rămân singure cu un tip.

Radu (la Rahova, într-o seară rece
la o bere la halbă, şi mai rece):
"24? Tu vorbeşti serios? Păi eu la 24
mă săturasem de gagici, avusesem căcălău..."
şi-apoi, jucându-se cu bricheta: "Uite care-i treaba:
poţi să fii cine-ai fi, o muiere nu stă cu tine
dacă nu simte c-o stăpâneşti
poţi să fii cel mai mare mahăr sau geniu,
facu-le şi dregu-le..."

femeile nu sunt oameni
nu te poţi înţelege cu ele
asta afli mai ales după-nsurătoare
să vezi porumbiţa ce vânt îşi ia
ce strigă la tine
ce program face cu tine...
e drept că atunci
nu mai e acelaşi lucru.
după cinci ani de convieţuire când îi pui mâna
pe fund, parc-ai pune pe-al tău.

Dom' Nichi, la Berlin (eu şi Traian
ascultându-l cu votcile-n faţă):
"Ãsta e ca şi cu femeile: când vezi pe stradă una
cu dunga ciorapului puţin într-o parte
îţi dai seama că e acolo ceva în neregulă,
ca e abordabilă.
Corectitudinea perfecta inhibă, şi la femei
şi într-o operă."
Şi noi: "Excelent,
excelent, dom' profesor!"

femeile splendide şi femeile urâte
sunt O. K.
fereşte-te-n schimb
de fata obişnuită, care, în blugi şi tricou
stă, nici urâtă şi nici frumoasă
în staţia de tramvai.
Ea-i ca şi tine şi te aşteaptă.

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dificilul

DIFICILUL

Deseori el te întreabă,

Ai făcut cutare treaba?,

Desi nu ţi-a spus s-o faci,

Uita ca zis, de te baga iute-n draci.

Zice, hai să facem treaba aia,

Nestabilind clar linia,

Spune una, face alta,

Pleacă iute ca săgeată.

Mereu zice, stai un pic nu te grăbi,

Asta mereu mă scârbi,

Las', c-o facem altădată,

Şi o lasă suspendata.

Zice, de ce n-ai făcut aşa?,

Te lasă şi-n închide uşa,

Nu-n înţelegi ce vrea să spună,

Parca are prune-n gura.

Greu e să lucrezi cu el,

Nu-l poţi avea de model,

De fapt este un ciufut,

Fară pic de conţinut.

Daca-i ceri o lămurire,

Începe să gangure,

Şi îi suna telefonul,

Vorbeşte un ceas, pan' se strica microfonul.

La el, nu-ţi vine să te duci,

Mai bine-ţi faci zece cruci,

Laşi pe mai tărziu când poţi,

O lămurire să-i scoţi.

Meticulos, de nu se poate,

Vrea să fie ca la carte,

De fapt e delăsător,

Şi deloc încântător.

Ce faci, nimic nu e bun,

Lasă!, nu-i acuma oportun,

Nu-şi asuma, ce greşeşte,

Dar pe altul îl pedepseşte.

Vrea ca totul să se facă,

Mai repede şi mai degrabă,

Trebuie să faci ca el,

Că se supară de-altfel.

Iniţiativă, nu poţi avea,

Tot ce faci, poate cădea,

De-ai făcut, de ce-ai făcut,

Te pune la desfăcut.

Ori ce faci, nimic nu-i place,

Caută să te provoace,

Tot ce face el e bine,

Să faci aşa, cum dispune.

Te lasă vorbind şi pleacă,

Lasă timpul ca să treacă,

Şi când intra în impas,

Atunci, cam avem de tras.

Greu, lucrezi cu dificiliul,

N-ai ce face asta-i stilul,

De vrei, îl abandonezi,

Dar cu cu cine mai lucrezi?.

Nu ştie a explica,

La el nu-n înţelegi nimica,

De vrei să-n înţelegi ce vrea,

Te-apuca nervii şi sudoarea.

Zice des, ai răbdare, stai un pic,

Pleacă şi nu zice nimic,

Ramai singur şi vorbeşti,

De ajungi, să te scârbeşti.

Oare la şapte luni s-a născut?,

De parca-i în spatiu pierdut,

Ori ce-ai zice, ori ce-ai face,

Toate faptele-i displace.

Mai bine-n viaţă, trage chilul,

Nu lucra cu dificilul,

El păru-n cap ţi-l albeşte,

Moartea încet, el ţi-o grăbeşte.

Angelin Leru

23.10 2018

poezie de Angelin Leru din compozitie proprie (23 octombrie 2018)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descurajările nu sunt altceva decât oglindirile mentale ale celui care le spune. Când cineva face o afirmaţie, o face ca raportare la propria persoană! Nu lăsa pe nimeni să-ţi spună ce poţi şi ce nu poţi face. E datoria ta să gândeşti pentru TINE şi să stabileşti singur ce vrei şi ce nu vrei. Analizează înainte să accepţi ceva ca adevăr pentru tine!

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacey: E vorba despre povestea dintre voi, nu mai suport. Cum pot eu să concurez când voi doi aveţi obiceiurile voastre comune la karaoke?
Joey: Pacey, nu trebuie să concurezi. Ar trebui să avem propria poveste... Nu asta am vrut să spun.
Pacey: Dar ce ai vrut să spui?
Joey: Nu mai ştiu, Pacey.
Pacey: Ştii mica noastră înţelegere?
Joey: Da.
Pacey: Păi e o porcărie! O porcărie! E ciudat, e stânjenitor şi urăsc fiecare clipă.
Joey: Pe bune?
Pacey: Da.
Joey: Atunci de ce ai venit aici?
Pacey: Ştii, uneori poţi fi chiar prostuţă. De ce crezi că am venit aici? Am venit ca să fiu cu tine! E foarte simplu. Când îţi place o persoană, e bine să fii îm apropierea ei indiferent de ce simte ea pentru tine sau nu simte. Cum e în cazul nostru.
Joey: Uite ce, am simţit!
Pacey: Ce?
Joey: Dimineaţă m-ai atins cu mâna când eram în pat şi am simţit.
Pacey: Şi ce ai simţit?
Joey (zâmbeşte): M-am simţit vie.
Pacey: Bine. Joey, o să te sărut.
Joey: Nu poţi.
Pacey: Jo, nu poţi spune aşa ceva şi apoi să te aştepţi să nu te sărut. Aşa că exact asta o să fac. O să te sărut în 10 secunde şi dacă nu vrei să mă săruţi... Dacă nu vrei, atunci presupun că va trebui să mă opreşti. Zece. (O sărută.)

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile

"femeile sunt interesante
până în 20 şi peste 30
cam 5 înainte şi 5 după
ce puşti nu-şi doreşte, când nici nu ştie cu ce seamănă obiectu-ăla
o muiere de 30 de ani?

ce chelios la 35-40 nu vrea o fâşneaţă?
când ai grasă, vrei slabă, căci femeile sunt interesante
puţin sub siluetă şi puţin peste –
când ai avut o lascivă, parc-ai vrea, nu ştiu cum,
o ruşinoasă, s-o faci cu lumina stinsă..."

doru şi dinu (Dumnezeu să-l ierte)
la dinu, într-o noapte de chef generaţionist
în bucătărie, cu păhărelele de cuba libre: dom-le,
ce-i mai mişto pe lume decât să te ****?
Ce drog e mai tare, ce poem te zgâlţâie mai rău?

"femeile sunt de fapt la fel ca noi
sunt şi ele curioase ca şi noi
ştii, vezi pe una pe stradă sau în tramvai
şi te gândeşti: dom-le, cum ar fi?
aşa se gândesc şi ele.
Şi cum găseşti bărbaţi sfioşi ca nişte fetiţe,
aşa sunt şi fete care-ţi trag fermoarul
imediat cum ţi-au intrat pe uşă.

radu, la rahova, într-o seară rece
la o bere la halbă, şi mai rece:
"24? tu vorbeşti serios? Păi eu la 24
Mă săturasem de gagici, avusesem căcălău..."
Şi-apoi, jucându-se cu bricheta: "uite care-i treaba,
o muiere nu stă cu tine
dacă nu simte c-o stăpâneşti,
poţi să fii cel mai mare mahăr sau geniu,
facu-le şi dregu-le..."

"femeile nu sunt oameni
nu te poţi înţelege cu ele
asta afli mai ales după-nsurătoare
să vezi porumbiţa ce vânt îşi ia
ce strigă la tine
ce program face cu tine...
e drept că atunci
nu mai e acelaşi lucru
după cinci ani, când îi pui mâna pe fund
parcă pui pe al tău."

dom'nichi, la berlin (eu şi traian
ascultându-l cu votcile-n faţă):
"asta e ca şi cu femeile: când vezi una pe stradă
cu dunga ciorapului puţin într-o parte
îţi dai seama că tipa e abordabillă.
corectitudinea perfectă inhibă, şi la femei
şi la operele de artă."
şi noi: "excelent,
excelent, dom'profesor!"

"femeile splendide şi femeile urâte
sunt ok.
fereşte-te-n schimb
de fata obişnuită, care, în blugi şi tricou,
stă, nici urâtă şi nici frumoasă,
în staţia de tramvai.
ea-i ca şi tine şi te aşteaptă."

poezie de Mircea Cărtărescu din Din Nimic. Poeme 1988-1992 (2010)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când

Când vrei să vezi prin timpul ce desparte
Şi nu mai poţi străbate de desiş,
Închide ochii şi-ai să vezi departe
Ce nu mai poţi vedea cu ei deschişi.

Când vrei să fii de depărtări aproape
Şi nu mai poţi, oricât ţi-ar fi de greu,
Te depărtează şi mai mult de toate,
Că depărtarea-apropie mereu.

poezie celebră de Virgil Carianopol din Inedite (1966)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-te după ea! La naiba, nu mai sta acolo aşteptând ca ea să te sune. Du-te după ea pentru că asta ar trebui să faci când iubeşti pe cineva, nu să aştepţi să-ţi dea ea un semn care ar putea să nu vină niciodată. Nu lăsa oamenii să fie o simplă întâmplare pentru tine. Ea nu este o nenorocită de emisiune TV sau o tornadă care ţi se întâmplă. Sunt oameni pe care poate i-aş fi iubit dacă s-ar fi urcat într-un avion sau ar fi alergat pe stradă după mine sau m-ar fi sunat beţi la 4 noaptea pentru că trebuia să-mi vorbească chiar atunci şi pentru că nu vroiau să regrete asta. Chiar dacă sunt poate singura persoană care face lucruri nebuneşti pentru alţii ce nu ar da doi bani pe asta sau nu s-ar comporta ca nişte idioţi sau să fie complet vulnerabili şi oneşti. Să faci pe cineva să se îndrăgostească de tine este uşor şi nu poţi să stai acolo speriat, respirând în telefon. Nu este idea tuturor despre ce este dragostea, dar este ceea ce cred eu că ar trebui să fie, pentru că eu aşa fac. Aşa că du-te strigă-i dragostea ta, şi fii cu ea în moduri în care contează pentru că asta este frumos şi este generos şi asta înseamnă să iubeşti pe cineva. Este nepoliticos şi nesigur, dar nu contează.

citat din Harvey Milk
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucureştiul îmi place că nu te presează nimeni aici, poţi să treci şi pe roşu dacă vrei şi e ok. Şi apoi, e frumos că oamenii se salută pe stradă, în fine sunt mărunţişuri. Ştiu că în România mulţi oameni trăiesc în lipsuri, dar cu toate astea văd în parc cupluri tinere şi în vârstă, stând pe bancă şi îmbrăţişându-se, îndrăgostiţi, şi oameni de 20 de ani, şi de 60. N-am mai văzut asta în Europa. Să vezi aşa ceva în Germania? Sau în Anglia, în Scoţia, Suedia ori Austria? Nici vorbă! În aceste ţări totul este atât de organizat, atât de predictibil! Or, în România totul pare intim, aerisit, neaglomerat - oamenii, ritmul vieţii. Aici totul curge mai lent decât în alte ţări, oamenii parcă nu se grăbesc, iar asta mi se pare încântător!

Eduard Kunz în Jurnalul Naţional (10 februarie 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aştept!...

Te aştept, grăbeşte-te, dă-i zor!
Te-aştept, că-s încă răbdător
Şi, stau cu-al meu calculator,
Ce-mi ţine până vii, de dor.

Te-aştept de-un an, dragul meu fiu.
Vino, încă nu-i prea tarziu.
Sunt încă om, încă sunt viu.
Te-aştept... că mă iubeşti! O ştiu!

Dar... n-ar fi ultima-amăgire!
De n-ai să poţi veni cumva.
Pentru mine e ceva,
Iubirea şi dragostea ta.

Copile, te-aşteaptă mama,
De-acum un an, te tot chema!
De cum zorile se ridică,
Pe tine, mereu te strigă!
Vino să-ţi mai vezi părinţii,
Te rog, vino cu nepoţii.
Nu ţi i-am văzut vreodată,
Vă aştept copii în poartă.
Iar, peste timpuri de-ai să vrei,
S-ajungi pe la părinţii tăi,
Poate că, nu-i vei mai găsi.
Rămâne-vor locuri pustii.
Tăicuţul meu şi, scumpă mamă,
Vă voi pierde cândva, mi-e teamă...
Astăzi, la voi, dragilor viu.
N-aş vrea să cred că-i prea târziu.

poezie de Georgeta Nedelcu din Cenuşa unui suflet! (5 martie 1998)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am o viaţă şi din câte am auzit de la unii, e scurtă, iar alţii spun că se poate termina în orice moment. Distracţia vine când îţi lărgeşti toate perspectivele şi ai acces la cât mai multe lucruri pe lumea asta. Măiestria apare când tu oferi aceste lucruri lumii, pe care alţii nu le pot oferi, dar se pot bucura de ele.

citat din Valentin Bărbulescu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi să te duci la toate piesele despre care ştii că sunt bune, poţi să te duci la Operă, la cinematograf, la filme cuviincioase, poţi să te uiţi la televizor la tot cei ziditor, la tot cei frumos. Noi nu suntem exclusivişti. Te poţi folosi de toate lucrurile bune şi frumoase pe care le-a dat Dumnezeu. Dacă nu vrei tu să te duci la teatru, poţi să nu te duci, nu te obligă nimeni, dar să ştii că ocoleşti o sursă de cultură şi nu numai de cultură, chiar de înnobilare.

citat din Teofil Părăian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când adevărul doare!

Eşti îndoctrinat şi nu poţi distinge,
O adevărată realitate ce te va învinge.
Începi să simţi că tot ce şti e o minciună,
Când adevărul doare, nu-i deloc o glumă!

Tot ceea ce ţi s-a spus când erai mic,
Acum descoperi că de fapt nu şti nimic.
Şi afli din ce în ce mai multe informaţii,
Descoperi adevărul care-i doare şi pe alţii!

Şi te mai întrebi de ce atât de multă ură,
De unde până unde atât de multă incultură.
Şi mai realizezi că realitatea este foarte dură,
Că adevărul doare foarte tare în lipsă de cultură!

Acum că ai crescut descoperi mult mai multe,
Şi înţelegi prea bine că viaţa-i un mare munte.
Ce inevitabil va trebui să-l escaladezi dacă vrei,
Ca adevărul să nu doară, recunoscând realitatea ei!

poezie de Ovidiu Kerekes (10 iunie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început, când eşti mic şi nu ştii nimic, şi vocaţia ta este mică. Există, dar e doar o sămânţă ce aşteaptă să încolţească. Pe măsură ce tu te dezvolţi ca persoană, îţi dezvolţi abilităţi, faci muncă de autocunoaştere, începi să devii din ce în ce mai bun în a fi tu însuţi şi a putea să oferi celor din jur ceea ce îţi face plăcere şi la ceea ce te pricepi din ce în ce mai bine. Vocaţia ta creşte odată cu tine. Nu te uita la oamenii de succes comparând ce faci tu cu ce fac ei acum. Dacă eşti la început, uită-te la ce făceau aceşti oameni când erau şi ei tot la început. Nimeni nu s-a născut învăţat, asta e o certitudine. Dacă unii oameni fac lucruri extraordinare în viaţă, e pentru că fac pas după pas, în fiecare zi, în timp ce alţii visează la cai verzi pe pereţi. Nu fi o găină speriată de calităţile vocaţia şi realizările altora. Când tu eşti mic şi vocaţia e mică. Când creşti tu, creşte şi ea. Socrate spune că educaţia nu este umplerea unui vas ci aprinderea unei flăcări şi ştiu că treaba mea nu este să îţi spun ce să faci, cum să faci şi când să faci. Treaba mea este să te trezesc din somnul conştiinţei. Dacă reuşesc asta, ştiu că eşti echipat perfect să faci orice îţi propui. Însă fără trezire, nu există acţiune şi rezultate. Tu determini ritmul în care vrei să evoluezi.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!