Minte
Din nou gândul mă-nfioară,
Vine clipa, vine iară,
Valuri de dureri coboară
Peste inimă, doboară...
Cum pot să mă-ntorc la tine,
Dacă totu-n jur mă minte:
Și în gesturi, și-n privire,
Și-n tăcere, și-n cuvinte...
Minte!
Tot s-ar rezolva, în fine,
Lasă-te doar de minciună!
Fii cu inima curată,
Viețuiești atât o dată!
Nu minți, că n-ai pe cine,
Dar privește atent la tine,
Spune-ți sincer tu, doar ție:
Cine ești? Dar nu te minte!
Bucuria de pribeag
Ți-au dat roade în vileag,
I-ai mințit pe toți, în fine,
Nu mă poți minți pe mine!
Tot s-ar rezolva, spre bine!..
Lasă-te, doar, de minciună!...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mintea
Minte, minte ce mă minte,
Jurăminte pe morminte,
Minte, minte ce mă minți,
Cu uitare de părinți.
Și mă plimbi prin cea stihie,
Pe cap fără pălărie,
Mereu faci câte-un ocol,
Te dă numele de gol.
Îmi tulburi simțirea toată,
Inima o faci uitată,
De mă duce cal în trap,
Fără căciulă pe cap.
Minte ești trebuincioasă,
Ochiul minții când te-apasă,
Să îmi duci pasul pe loc,
Cu izvor și cu noroc.
Altfel ești o tulburare
Și mereu amăgitoare,
Doar magia din descânt,
Mă coboară pe pământ.
Tu mă judeci că un jude,
Pe drum de duhuri zălude,
Minte, minte, hoață rea,
Ai gonit iubirea mea.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O viață renaște
O viață se naște, oricum,
Pe învățăminte!
Să nu greșești:
Trăiește-ți clipa în adevăr,
Dar nu în cuvinte!
Trecutul îți dăruie
Doar învățăminte
Și nu în el să trăiești,
Nu te minte!
Prezentul contează,
Acum cine ești?
Ce vorbe, ce fapte
Acum isprăvești?!
Ia seama,
Să nu greșești!
Căci omul,
De aceea e om, măi frate,
Cu gândul la viitor viețuiește,
E o șoaptă!
Nu lăsa nicicând pe mâine
Ocazia să faci un bine!
O viață se naște, oricum,
Pe învățăminte!
Să nu greșești:
Trăiește-ți clipa în adevăr!
Nu locui tu,
Doar în cuvinte!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecou de pași
Clampa ușii amorțită,
Doar ecou de pași târzii...
Noaptea vine cu ispită:
Cine ești? Te rog, să-mi spui!
Valuri de-ncercări coboară...
Frig. Revin de mii de ori,
Doar tăcerile-mi doboară
Umbra zilei fără zori...
Sfâșiată de-așteptare
Inima din cuib sărea,
Pașii-mi cer să meargă iară,
Să te întâlnească ar vrea!
Dau să plec, dar, spune unde?
Vreau să stau, dar nu știu cum?
Geana cerul îmi cuprinde,
Eu îi mângâi chipul viu!
Îmi displace, revin iară,
Vin, te chem cu dor: sunt eu!..
Stă planeta din mișcare...
Gol sufletul trist al meu!
Umbre, umbre-n siluete
Vin pe rând, în rând plecând,
Tristă-i viața pe-ndelete,
Când iubești plângând!...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alege-ți nu minute, ci câteva secunde pe zi dacă tu consideri că nu ai timp, așează-te pe un pat sau la volanul mașinii și Oferă-ți spațiu și lasă-te îmbrățișat de existență. Privește fără să atingi nimic. Doar permite-ți să ființezi. Atunci Infinitul îmbrățișează Infinitul! Această delicioasă simplitate de A Fi este cea mai mare bucurie! Tu ești acest simț al prezenței "EU SUNT" care sfințește întreaga viață și toată existența! Toată suferința acestei lumi preaslăvește și vine din minte. Dincolo de minte, ești doar Tu Infinitul! Ești doar la o secundă, fără timp sau la un gând distanță, fără spațiu de a te reîntoarce Acasă!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet stingher
Suflet stingher,
Deschide-ți inima.
Privește spre cer,
Nu toate stelele în zori pier.
Privește spre cer,
Într-un colț voi fi eu.
Martor la ceea ce ești tu,
Acolo jos pe pământ.
Chiar de pământu-i uneori mut.
Chiar de încă la tine n-ajung.
Încă te port în inimă, în gând.
Prin gând tot la tine ajung.
Prin vis te-nsoțesc,
Și-n noapte sângele-ți fierb.
Si-ți alerg prin vene,
Prin anotimpuri și vrere.
Sunt parte din tine,
Din timpul ce vine.
Din clipa ce fierbe cu tine,
În foc și-n scrieri în rime.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise dorite
E toamnă afară, e toamnă și-n inima mea
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Căci e-nnorat și nu văd nici măcar o stea,
Iar tu nu vii să-mi trezești simțurile adormite.
E toamnă afară, e toamnă și-n ochii mei
Și mi-e dor, atât de dor de vocea-ți blândă,
Căci doar tu tristețea din inimă poți să o iei,
Doar lângă tine sufletu-mi știe să surâdă.
E toamnă afară, e toamnă și-n sufletul meu
Și mi-e dor, atât de dor de șoapte de iubire,
Căci fără tine mi-e greu, te vreau alături mereu,
Să-mi cânte sufletul, să dansez de fericire.
E toamnă afară, e toamnă și-n trupu-mi rece
Și mi-e dor, atât de dor de-a ta mângâiere,
Căci fără tine dorul e crunt, nu-mi mai trece,
Iar de tristețe simt că sufletu-mi plâns piere.
E toamnă afară, e toamnă și-n gândul meu
Și mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Să-ți ating inima și sufletul... azi și mereu,
Sperând să-mi îndeplinești visele dorite...
poezie de Daciana Lazăr (10 octombrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, copile drag
De ziua ta, Copilul Meu,
Mă rog la Bunul Dumnezeu,
Să-ți dea tot binele din lume
Și-n minte numai gânduri bune.
Noroc, iubire, sănătate,
În viață tu să ai de toate.
Să ai în suflet numai soare
Și-n viață veșnic sărbătoare.
S-ai parte doar de fericire,
Și multă, multă implinire.
Chiar dacă nu sunt lângă tine
Aș vrea să știu că-ți este bine
Și când ți-i greu sau nu ți-i bine,
Să știi că-s mereu lângă tine
Cu gândul și cu inima
Te rog să crezi, copila mea.
Iar dacă ți-am greșit vreodată,
Te rog mă iartă, dragă fată.
C-așa-i în viață, toți greșim
Când nici nu ne închipuim.
Dar trebuie să avem răbdare
Cu toți cei ce ne ies în cale.
Și trebuie s-avem puterea,
Să trecem multe cu vederea...
Că a greși e omenește,
Dar oare cine nu greșește?!
poezie de Mariana Simionescu (1 iunie 2009)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciunile
Dar, hai, să ne spunem minciuni importante,
Dar, hai, să ne spunem minciuni și mai mici,
Așa cum amanții le mint pe amante
Și ele îi mint pe pământ pe aici.
Dar, hai, să ne spunem cu patos brașoave,
Dar, hai, să vedem cine minte mai mult,
Ascultă delirul consoanelor grave,
Cum și eu minciunile tale le-ascult.
E foarte frumoasă, e foarte frumoasă
Minciuna aceasta pe care mi-o spui,
Așa că, te rog, și pe mine mă lasă
Să palavrăgesc doar ce nu-i, doar ce nu-i.
Concurs de minciuni la echipe și solo
Și ies campioni mincinoșii cei mari,
Dar, dragă Păcală, tu ce faci acolo?
În campionate de ce nu apari?
Se minte cum nu s-a mințit niciodată,
E multă minciună la noi pe pământ,
Sunt false recursuri și nu-i judecată,
Balanța cea veche-a dreptății s-a frânt.
Dar, hai, să mințim fără nicio rușine,
Dar, hai, să mințim în direct și-n răspăr,
Că poate prin rău vom ajunge la bine,
Minciuna supremă va fi adevăr.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar * * *
Pe pământ, toloacă pline
Bucurie și suspine,
Zâmbet dulce ori tristețe,
Prunc, bătrân ori tinerețe...
De e ziuă, de e noapte,
Răbufnit ori spus în șoapte
Fiecare, fiecare
Cere doar ajutorare!
Prinsă-i inima-n scânteie,
Mici speranțe devin zee
Și-n priviri ori spații cată:
Ajutor! care cum poate.
Cineva este-n impas!
Tu, oprește al tău pas,
O chemare tu alină!
Mare-i facerea de bine
Când ea vine de la tine!
Nu te lăsa în durerea ta purtată!
Privește-n jur,
O bucurie și pe tine
Te așteaptă!
Salvat ești tu, doar tu, prin tine!
Dăruiește și altora
Această facere de bine!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot să uit!
Nu pot să uit... să nu spun cuvinte
căci spinii sunt sensuri
care înțeapă durere
durere care picură-n sănge
și ele au ajuns cuvinte schilodite
în cuie bătute și-n nedreaptă
și-n a dreaptă și stângă cruce
și-n balanță,
căci ei nu vor să judece!
Nu... nu mai vreau să fie răul și urâtul
încă rămas în lume, umanizat
și pus pe odăjdii în față!
Să uităm coșciuge, cranii, oseminte
morminte-n noapte
inchiziție, sânge, schilodire
și suflete moarte-n ochii vieții
Nu mai vreau oase boante-n minți închise
neguri încinse ce-aduc autoflagelare
catalige-n cuvinte și răsturnate sensuri
vedere întunecată
resturi umane, organe puse-n...
ochi de copil. - Doamne cât încă de pur
este lutul plămădit de tine!
Nu mai vreau din cotloane de întuneric
să venim, iar din minți nebune să urlăm
în începuturi iară!
Nu vreau să puneți și să duc în mine
gunoiul de dincolo de porți, din întuneric
strigând spre iad, vreau nemurire!
Să luăm aminte, căci niciun cerșetor
nu va trece poarta, în zdrențe de cuvinte
murdar și fără de minte!
poezie de Viorel Muha (iulie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
În haită
Când valurile mi-au lovit picioarele
Mi-am amintit de tine,
Doar tu aveai un dar să mă obții
Să-mi tragi spre ape tălpile,
Prin ploile furioase
Cu patimi strangulând torente
Doar tu în minte mă găseai
Cu florile din iriși
Ce-și arătau culori mai lente.
Dar m-am rănit când m-am întins
Prin trestia de lungi cuvinte,
Mi-ai amintit cum mă priveai
Rostind doar vorbe calde
De te fereai să-mi stai în minte.
Cu cine vreau să mă împac!?
În spate să îi țin nisipul
E doar un coș cu lupi de mare
Flămânzi de apă mai fierbinte,
Și-i duc lupoaicei din oraș
Să mă imbrace-n sur
Și-n haită să m-alinte.
Autor: MiliD.
copyright
poezieînrampă
#poezie #sacitim #carti
poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă, Poezieînrampă (2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ține minte
De ai un pumn de aur
Nu vezi decât palate
Ce-ți pasă ție moarte
Că tu le iei pe toate.
Eu, de am o pâine
O împart și la săraci
Tu lacomule te uiți la mine
Și mă trimiți la draci.
Uiți că binele făcut de mine
E milă și o faptă bună
Pe când zgârcenia din tine
E ură și minciună.
De ce voi suflete prihănite
Împingeți omul spre pierzare
Alungați răul din a voastră minte
Și să rămână doar uitare.
poezie de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.Cum să pun doru-n cuvinte
Cum să pun doru-n cuvinte,
Dacă totu-n jur mă minte?
Cum să spun dorului dor,
Dac-a fost prea călător?!
Cum să spun: dor de iubire,
De-ai dat bici în fericire?!
Cum să spun: mi-e dor de viață...
Dacă n-a fost decât piață?!
Cum să spun: mi-e dor de tine,
Dacă n-ai fost lângă mine?
Cum să spun că doru-i bun,
Când sădeai numai venin?!
Cum să spun: amor curat,
Pe când tu erai plecat?!.
Cum să spun: dor împlinit,
Când iubirea n-a rodit?!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orgolii (iubirea mea... ești tu!)
Să poți să dai strop de iubire,
Și tot mereu să îți contrezi
A ta soartă de împlinire...
Ori ești tu prost... sau doar visezi?!
Să îți faci fapte prin iubire...
Să-nveți să strălucește în doi,
N-ai să mai guști dezamăgire,
Care să ducă în noroi!
Să îți dai drumul la iubire,
Să nu mai lupți atât cu ea...
Prezintă-te ca pe un mire,
Venind, furând mireasa ta!
Dar ai orgolii ancorate,
În inimă, și-n gând și-n dor...
Speranțe poate nesperate
Vor să se-așeze-n viitor...!
Renunță la lupta cu tine!
Ce simți mereu, te va învinge...
Și rațiunea despre mine,
Inima ta... te va convinge!...
Hai să renaștem din cenușă...!
Hai să iubim... unde va duce?...
Hai să deschidem doar o ușă...
Destinul să îl păstrăm dulce...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.* * *
Renaștem iară noi în dimineață,
Cu o vorbă caldă ori cu o povață,
Se-ndreaptă pașii cătinel spre viață,
Speranțe noi ne luminează-n fața.
Singurătate, cât ești de haină,
Dar cât e de blajină, clipa care vine?!
Opresc a mea privire spre a cerului lumină,
În vraja lui aleasă oglindă pentru mine!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
I: Cine cu cine vorbește în capul tău? Apare un gând. Tu îl vezi, așadar NU ești gândul. Dacă tu nu ești gândul, cine discută în capul tău? A. M: Iubita ta, Maya! I: Discută, separă, contrazice, se supără, râde... un întreg spectacol! A. M: Dacă gândul vine și pleacă, tu rămâi, nu-i așa? Deci nu ești gândul. Gândul discută cu el însuși, nu cu tine. Niciodată zgomotul nu a vorbit cu tăcerea. Doar s-a stins în ea. Are sens? I: DA!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măi copile, ține minte
Măi copile ține minte
ale mele dragi cuvinte!
Viața care vine, nu e pentru mine.
Viața care vine, vine pentru tine.
Dacă nu ești pregătit, ca să intri în ea,
repede vei fi înghițit, fiindcă este grea.
Ea va fi o viață, la nivel înalt,
unde nu faci față, printr-un singur salt.
Pășind treaptă cu treaptă, scara vei urca,
ajuns pe cea mai înaltă, te vei bucura.
Dacă totuși ai învins, nu uita cum ai putut
ca să fii de neatins! Nu uita de început!
Nu-l privi de sus, pe cel care a rămas,
Tu la el coboară și-l scote din impas!
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Ispita
Să nu te lași pradă cercării mișele!
E doar ispitire! Fii demn! Fugi de rele!
Privește altarul, alt pas îți prepară:
Mai rumen obrazul, mai clar îți e harul!
Trezește-ți privirea și văzul din hău,
Și poartă- înainte frumos chipul tău!
Dă vlagă-n suflare spre clipa frumoasă,
O nouă lucire spre tine se lasă!
Îți cere prezența, te cheamă-n hazard,
Aleargă, primește-o! E scumpul tău dar!
De ce să te țină grea clipă în loc?
Vezi, alta curată renaște cu foc!
Ridică privirea, la tine privește!
Pe tine te caută! Spre ea, tu, pornește!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine ne-a zămislit
Nu știu cine am fost
Nici cine voi ajunge?!
Știu, doar, că vreau să fiu eu
Stăpânul meu, fără a mă minte!
Nu înțeleg, de ce cineva a glumit
Și gluma lui prins-a rădăcină:
Că dinozaurii ne-au plodit!
Probabil pe el, dar nu și pe mine!
Maimuțele toate supărate-s cumplit,
Priviți-le văzul pe față:
Cum de nimeni nu a priceput,
Că ele sunt de o altă rasă?!
Dar lebedele? Lebedele albe în zbor
Unite fiind pentru vecie,
Semeț li e zborul în dragostea lor,
Venit-au din neam de la cine?!
Vezi, vântul rău bate în nori
Cu ape spre munți în menire!
Lor cine le-a dat acest dor,
Tot niște monștri, ca mine?!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu Tine, Isuse
Ma porti prin pustie, ma porti peste dealuri
Ma urci pe naltimi, ma scoti dintre valuri...
M-ai parasit o clipa si Fata Ti-ai ascuns de mine
Apoi de min' Te-ai indurat in dragostea-Ti divina!
Imi esti Prieten, Frate si-al meu Salvator
Cu Tine, Isuse, eu sunt biruitor!
Doar Tu-mi dai putere sa merg inainte
Esti Apa ce tasneste din suflete-morminte!
Te laud Isuse, in bucurii si-n dureri...
Sa cresc in iubirea-Ti mai mult decat ieri.
O lacrima-n zambet doar Tu poti s-o schimbi
Si-un suflet zdrobit doar Tu il alini!
La Tine vin, Isuse, eu doar in Tine sper
Pe cine afar' de Tine am altul eu in Cer?
Asa cum Tu o faci, oh, cine ma primeste?
Mielul jertfit pe Golgota ma iubeste, ma iubeste!...
poezie de Andreea Giosanu (15 mai 2011)
Adăugat de Andreea Giosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!