Variantă la un poem

Am terminat
berea
care era
în frigider

şi pe care
probabil
o păstrai
pentru weekend.

Iartă-mă
a apărut fata asta
atât de dulce
şi-atât fierbinte.

poezie de Brian McGackin, după William Carlos Williams, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta, ca să fie spus

Am mâncat
prunele
care erau
în frigider

şi pe care
probabil
le păstrai
pentru micul dejun.

Iartă-mă
erau delicioase
atât de reci
şi atât de dulci.

poezie de William Carlos Williams (1934), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impact

Brian McGackin (1985 – )

Mă duc să beau bere,
multă bere –
şi să mănânc
crochete de pui,
şi foarte probabil
caşcaval pe băţ,
şi poate aripioare,
dacă şi alţii
doresc aripioare;
mă duc să cheltui bani –
pentru că
este Duminică,
este bal,
este fotbal.

poezie de Brian McGackin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce miroase urât în autobuze?

Fetiţa-şi întreabă mama.
Trag cu urechea, pentru că
şi eu vreau, de asemenea, să ştiu.

poezie de Brian McGackin,, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea a spus că plângea de obicei cel puţin o dată pe zi nu pentru că era tristă, ci pentru că lumea era atât de frumoasă, iar viaţa atât de scurtă.

citat din Brian Andreas
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mă...

Iartă-mă că m-am crezut stăpână,
Iartă-mă, c-am fost atât de rea
Iartă-mă, despovărează-mi mâna
Ca să pot să Te adun în ea.
Iartă-mă, despovărează-mi mintea
Să Te-adun acolo în cuvânt
Să mă plec umilă înaintea
Celui care-a fost şi este sfânt.

Iartă-mă, despovărează-mi gura
Să Te-adun în cântece mereu
Sufletul mi-l iartă şi făptura
Iart-o, Doamne, Dumnezeul meu.

Iartă-mă acum, despovărează
Inima şi tot ce azi însemn
Golgota e-n mine şi veghează...
Iartă-mă că Te-am ucis pe lemn...

Iartă-mă, am pus să Te omoare
Şi despovărează-mi mâna mea...
Te-am lovit, Isuse şi mă doare...
Iartă-mă c-am fost atât de rea...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Era seară.
O seară dulce, dulce,
de martie.
În jurul meu sunt umbre,
de tot felul,
nedesluşite.
Paşii mei sunt neînsemnaţi,
în marea asta de nisip,
fierbinte, fierbinte..
O umbră frenetică se apropie de mine,
are o respiraţie la fel de arzătoare,
arzătoare & dulce.
Mirosul de vanilie se împleteşte
cu mirosul puternic de trandafir.
Iar... fire de nisip îmi străpung ochii!
Ce vis!

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarta-ma

Iartă-mă
se zbat aripi în mine
ca într-o colivie.
Iartă-mă
se prăbuşesc trepte în mine
ca într-o mină.
Iartă-mă
mi-e irisul transparent
ca o lentilă.
Iartă-mă
mi-e surd ecoul
ca pe o stradă aglomerată.
Iartă-mă
e plină de riduri
foaia pe care scriu,
de ele se împiedică griful
şi se rupe.
Iartă-mă
mi-e pustie colivia...

poezie de Otilia Biriuc
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mă

Iartă-mă, te rog, tu, Cea-care-zâmbeşti.
Ştiu că-mi atârnă iertarea
În corniţele zâmbetului tău.

Tu, Dulce-împlinită, iartă-mă.
Iertarea mea e-n boiul tău de farmec,
În ondularea mijlocului tău subţire,
În graţia cu care te mişti,
O, mlădios punct de-ntrebare.

Iartă-mă pentru suferinţele mele,
Iartă-mă că-mi eşti prea dragă,
Că mor când te duci
Şi-nviu când apari.

Iartă-mă, Domniţă-a-inimii-mele!
Cuprinde-mă de după grumaz,
Apleacă-ţi spre mine
Faţa de soare, gene de ceaţă.

Gura ta, gura ta să-mi dea iertare
Pentru toate cele ştiute şi neştiute,
Pentru nebuniile abia trecute
Şi pentru cele imediat viitoare.

poezie celebră de Mihail Sadoveanu din Daim (22 martie 1944)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea unui frigider

Săracul frigider,
Era mare, alb, din fier.
De vroiai să bei ceva
Imediat iţi oferea.
Nimic cald, numai rece,
Ce să-ţi fac? Las' că-ţi trece.
De vrei cald şi n-ai de unde
Ia-ţi cuptor cu microunde.
Dar tot mai mult găseşti în el
Ca aşa e cu un frigider.
Dar când el s-a învechit
Imediat a ruginit.
Ce poţi face acum cu el?
Ce poţi face cu un frigider?

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar esti tu?

Esti asa de dulce
Esti asa de frumoasa
Acum esti genul de fata care vrea devreme sa se culce
De prostii nu-i mai pasa...
Dar... e prea mare zambetul
Se intreaba sufletu'
Fata asta chiar esti tu?

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iertările

(Nici ieri, nici mâine, ziua cea de azi!
şi totuşi, azi, ivit prin rădăcinile-mi piezişe,
se rătăceşte-n aşteptările mereu prea crucişe!)

Iartă-mă, mamă! Mă iartă pentru
prea duioasele tale îmbrăţişări
dăruite mie, din care aiurea
s-a croit aripa-mi asta stângă
mereu prea verde chibzuită.
Iartă-mă, tată! Mă iartă pentru
prea lungile tale voiajuri din care
anapoda mi-a crescut ochiul ăsta
lăuntric luminat doar prin
văzul celorlalţi.
Iertaţi-mă, părinţi! Mă iertaţi pentru
toate visările neadeverite
prin mine - doar fata
(ne-băiatul) ce n-a spălat cu
truditele-i ridicări
neizbânzile voastre.
Iartă-mă, sine! Mă iartă pentru
cum te-am abandonat
în paragina gândului deşănţat
de singurătate, gelozii,
pe trotuarul ăsta înfundat
de contrasensurile egoului.
Mă iert deci, mă iert,
întruna curgând pe
deasupra aripilor mamei
nedezvăluite de coaste,
peste lacrimile albastre ale
ochilor tatălui,
şi-adorm, adorm
sub cortul şuierător al trunchiului meu
visând la
iertarea din veci.

poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era atât de frigidă încât nu mai avea nevoie de frigider.

calambur de David Boia (14 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi

Că te iubesc, tu ştii, dar îţi voi spune
ce simt când chipul tău mi-apare-n gând,
sau când apari chiar tu şi, surâzând,
îmi spui că pentru tine-s o minune.

Iubita mea, tu eşti minunea care
mi se întâmplă, care-a apărut
şi mi-a intrat în sânge cum a vrut,
tu eşti balsamul meu şi încântare.

Te port în suflet ca pe o comoară,
te strâng în braţe tandru ca şi cum
de mâine aş pleca pe lungul drum
din care-am apărut, odinioară.

Noi ne iubim şi suntem împreună
şi-atunci când între noi e-un spaţiu gol
în care gândul meu devine sol
ce-ţi aminteşte dragostea-mi nebună.

Te-nvălui într-o dulce alintare
a trupului frumos şi-atât de cald
ce mă primeşte ca pe propriul fald
şi-i dă iubirii mele alinare.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru Ilariana

În ochii tăi, iubito... de smarald,
era atât de frig şi-atât de cald
şi-n trupu-ţi de parfum, unduitor,
era atâta dor, atâta dor...
încât, mă fâstâceam îndeajuns,
pierdusem orice urmă de răspuns
şi aşteptam, cumva, să-mi dai un semn,
să pot ieşi din limba mea de lemn,
ca să-ţi recit şi-apoi să-ţi scriu pe sâni
poeme despre zeii cei păgâni
care, pierzându-şi rostul printre stele,
coboară, lin, la fetele rebele,
intrându-le în carne şi în gânduri
şi, graţie atâtora intrânduri,
în coapse, sfârcuri, dar şi pe sub gene,
apar pe lume-atâtea cosânzene,
cu trupuri de parfum şi-ochi de smarald,
unde-i atât de frig şi-atât de cald...

Aşteaptă-mă, căci vin, Ilariana,
să învăţăm, prin vis, italiana...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişu: Ştirea nu mai e fierbinte, dragă! Faza a fost deja filmată de poliţie!
Nina: Mişule! Eşti mai frigid ca un frigider! Un viol rămâne totdeauna o scenă fierbinte...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Farfuria

când nevasta-ţi găteşte
să mănânci
cu plăcere
şi mut ca un peşte
e important
să taci la masă
pentru o atmosferă
frumoasă
eu am vorbit
şi pe ea a cuprins-o
furia
şi mi-a spart în cap
farfuria
care nu era una
zburătoare
nu era un ozeneu
dar toate cioburile
s-au împrăştiat
în corpul meu
probabil că am cobit
sau am ciobit
că tocmai asta
spusesem şi eu
vorbă cu vorbă
ce farfuria trupului meu
asta e ciorbă?

poezie de Alexandru Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi şi cu volumul absurd de bagaje pe care l-ai adus-o în relaţia noastră fac trei (extras)

Periuţa de dinţi bifat. Deodorant: bifat.
Paşaport: bifat. Trusa de călătorie
cu tampoane: bifat. Mini-tub pastă de dinţi: bifat.
Periuţă de dinţi normală: bifat. Carte
de citit în avion: bifat. Carte de citit
la piscină: bifat. Carte de citit în

camera de hotel în cazul în care-am terminat de citit
celelalte cărţi şi plouă, aşa că înotul
şi bronzatul ies din discuţie: bifat.
Carte de citit în avion la întoarcere: bifat.
......

încărcătorul pentru telefon: bifat. Laptop: bifat.
Încărcătorul laptop-ului: bifat. Consola Nintendo DS
şi încărcătorul: bifat. Ipod: bifat.
... Amintiri din vremea când ai fost,
exact aceeaşi vacanţă cu ultimul tău

prieten: bifat. Argumente că nu
te mai gândeşti la el, că nu-l mai iubeşti absolut deloc
şi că nimic din toate astea n-au de ce şi cum
să ne facă să nu ne simţim minunat: bifat.
Să mă comport obligatoriu ca şi cum greşelile lui
nu mă afectează: bifat. Nu ai uitat nimic?

Bifat.

poezie de Brian McGackin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zach: Mamă, ca lumea.
Dave: Am terminat toţi în acelaşi timp.
Lane: Asta nu s-a mai întâmplat niciodată.
Brian: Bucata de mijloc a cantecului parcă nici n-am cântat-o noi.
Dave: Da, a sunat bine.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte-pilot era bună în măsura în care fusese bun pilotul care o scrisese, copistul care o copiase, tipograful, atât de rar, care o tipărise, sau învăţatul care o tălmăcise. O carte-pilot putea, deci, conţine erori. Chiar unele voite. Un pilot n-aveacum să fie sigur de asta până nu trecea el însuşi pe acolo. Măcar o dată. Pe mare pilotul era conducătorul, singura călăuză, arbitrul suprem pentru navă şi echipajul ei. El singur comanda de pe dunetă.

James Clavell în Shogun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tata a fost din Vlaşca, îl chema Vasile, era băiatul lui Iorgu, iar pe mama o chema Olga Tempinski şi era fata unui polonez care a cunoscut o cehoaică în Ungaria şi cu care s-a însurat şi a făcut-o pe maică-mea în România, la Dumbrăveni. Asta e povestea! Merg destul de des la biserica catolică. Pentru că familia mea a fost majoritar ortodoxă îmi fac semnul crucii dupa ritul ortodox. Amin-ul îl intorc înapoi catoliceşte cu toată palma. Fac aşa pentru mama. Şi se cheamă că m-am închinat şi pentru dânsa!

Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!