Tu
(pentru Grigore Vieru)
Tu, măreț poet al neamului român,
Ma faci sa imi doresc aicea să rămân.
M-ai învățat să iubesc in lume ce-i frumos
Graiul, plaiul si sfatul mamei luminos
Si a rămas în urmă ta
Nemuritoare slova veche
Când dau in floare liliecii,
Apari pe cer, o Alba stea.
Acel Luceafăr des cântat
Ce seri întregi îl tot privesc,
Si un gând răsună neîncetat:
Tu frate ești cu Eminescu.
Privesc sus, in serile târzii
Si parca as vrea la cer puternic să mai strig
De ce ne-ai părăsit pe toți în frig?
Si oare când o sa revii?
Dar cartea ta o să rămână
Sa cucerească universul
La fel ca limba cea română
Si ca mărețul Eminescu.
Si visul tău născut din soare
Triumfător, far' de hotare
Cu dragoste umpluta-i cerul
Așa ai si rămas, Vieru.
poezie de Catalin Sibireac (2019)
Adăugat de Catalin Sibireac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre seară
- poezii despre iubire
- poezii despre România
- poezii despre învățătură
- poezii despre visare
- poezii despre sfaturi
- poezii despre poezie
- poezii despre naștere
- poezii despre muzică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Așa ai și rămas
O umbră albă din izvoare
Se nalță lin, tremurător...
Și-un gând îmi vine-ncet în zbor
Un gând cu lacrimi de iertare.
Și zile mor în ori târzii,
Și zile nasc din vis de veci...
Cum ai putut așa să pleci?!
Cum ai putut să nu mai vii?!
Dar a rămas în urma ta
Nemuritoare pe toți vecii,
Când dau în floare liliecii
Nuanțe magice de stea.
Acel Luceafăr răsărit
Ce seri întegi îl tot privescu,
Și-un gând, răsună-n infinit:
Că frate ești cu Eminescu.
Privesc la cer în seri târzii
Și parc-aș vrea măreț să strig:
Unde te-ai dus atunci, nea Grig,
Și oare când o să revii!?
Și visul tău născut din soare
Cu dragoste umplut-a cerul.
Așa ai și rămas Vieru,
Triumfător, făr' de hotare.
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre zile, poezii despre timp, poezii despre moarte sau poezii despre infinit
În tragica noapte
E noapte-adâncă-nspre ecouri.
Satul zace singur, mut...
Când din cer, de printre nouri
O stea aprinsă a căzut.
Fierbea în depărtare cerul
Înfășurat cu-n val de ceață.
Maestrul îndrăgit Vieru
Neștiind s-a stins din viață.
În viața sa de înainte
A meditat un gând ce nu-i.
Descria în dulci cuvinte
Lumea cea din jurul lui.
Și nimeni nu ar fi crezut
Că anume-n astă noapte
O lume ce a cunoscut
A-nchis pe veci sub pleoape.
Vin astăzi mii de cititori
Care-i cunosc bine scrisul
Și sufletu-i urcat în nori
Le ascunde tainic plânsul.
Va traversa mai mari granițe
Visu-i după moarte,
Multe școli și grădinițe
Numele-o să-i poarte,
Dar cartea sa o să rămână
Să cucerească universul
Ca și limba cea română
Ca și Eminescu!
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre școală
- poezii despre tragedie
- poezii despre sat
- poezii despre prezent
- poezii despre plâns
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
În Limba Română
În limba română a sculptat Brâncuși,
Și și-a vărsat tot dorul Eminescu,
A plans pe corzile viorii, a lui Enescu arcuș,
În limba română a pus viață-n pânze, Grigorescu.
În limba română cântă așa duios privighetoarea,
Și tot în limba noastră toți stejarii povestesc,
În limba română strălucește-n razele de soare marea,
În limba română toate florile iubesc.
În limba română lumea este mai frumoasă,
Și tot în limba noastră rugile se înalță către stele,
Limba română pentru mine e "Acasă"
Limba română, limba visurilor mele.
poezie de Marius Alexandru (9 august 2021)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vioară, poezii despre stele, poezii despre stejari, poezii despre sculptură, poezii despre privighetori, poezii despre limba română sau poezii despre limba maternă
Când Eminescu...
Când Eminescu se năștea
Pe plaiul tău, Moldovă,
O stea pe cer se aprindea:
Era o... supernovă!
madrigal de David Boia (17 februarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe epigrame despre supernove sau epigrame despre Mihai Eminescu
Limba lui Dumnezeu
Precum Eminescu ești
frate Grigore Vieru
stâlp al slovei românești
loc pe unde vine cerul
Frate Grigore Vieru
limba-i mult mai dulce
dacă spune adevărul
neamul ni-i pe cruce
Limba-i mult mai dulce
stâlp al lacrimei cerești
loc de unde moartea fuge
precum Eminescu ești
Frate Grigore Vieru
mama naște adevărul
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (21 ianuarie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre mamă, poezii despre crucificare, poezii despre cruce, poezii despre adevăr sau poezii despre Mihai Eminescu
Floare-albastră (de Eminescu)
- Floare-albastr-a mea de sus, cufundată-n stele,
La ce iarăși ai apus, suflet fin al vieții mele?
O să mor de al tău dor, mai răsari te rog odată
Alină-mă puișor, puișor prea scump de fată...
- Răsar eu, dar este soare, și sunt mititică,
Eu sunt mica stea de mare, și sunt o nimică.
Așteaptă-mă pe-nserat, și-am să strălucesc,
Luminez suflet curat, pe care-l iubesc.
- Ba eu vreau chiar și pe soare, vreau să te zăresc!
Apari te rog, că mă doare, știi că te doresc;
Stau și tot mă uit pe cer, soarele e-n nori
Tu esti floare și mister, doresc să nu mori!
- Ridică-te dacă poți, vino pân' la mine
Ai mașină, patru roți, drept te rog o ține,
Demarează cât mai tare, greș ca să nu dai
Ești și tu albastră floare, dac-ajungi în rai!
- Eu aș vrea să mai trăiesc, moartea-i despărțire,
Mult la tine mă gândesc, ești a mea iubire,
Iubirea dac-a murit, nu mai este soare
Nu mai sunt al tău iubit, lucru, ce mă doare.
Eu te-am pus la încercare, să văd ce-mi gândești
Să devii albastră floare, trebuie să crești;
Crești și te înalți spre stele, dureri și suspine
Unde, vei uita de ele, când, destinu-ți vine.
poezie de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense..., după Mihai Eminescu (18 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre înălțime, poezii despre suflet sau poezii despre rai
Praf de stele
De sus, de pe un mănunchi de stele,
Ce strălucesc în miez de noapte,
Zăresc o lucitoare stea,
Cu raza ei, ce îmi zâmbea...
Să fie oare mama mea?!
Mă întrebam în gândul meu,
Cu inima zdrobită de durere,
Să fie oare ochii mamei mele,
Ce mă privesc duios și cu căldură,
Ferindu-mă de lumea rea, dușmani și ură?
Și stând îngândurată pe prispa casei,
Priveam îndurerată către cer...
Sunt multe stele care pier
Și oameni dragi, ce ne privesc de sus,
Ca vremea bună ce-a apus...
De ne privesc cu drag, din cer, de sus.
Atunci steaua lumina mai tare
Și umbra ei mă urmărea tăcut;
Îngenunchind în fața ei, să-mi cer iertare,
Dar dispăru în depărtare,
S-a dus pe boltă, lângă Carul Mare.
În fiecare noapte luminează neîncetat
Și parcă ar vrea ceva să-mi spună...
Că viața-i praf de stele, sufletul furtună;
Pe acest Pământ suntem precum o lună,
Iar zilele noastre, toate un mister,
Ce-n zori, la fel ca steaua... pier!
poezie de Livia Mătușa din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre tăcere, poezii despre ochi sau poezii despre miezul nopții
Adevăratele comori
Ce-i oare mai frumos pe-această lume
Decât un cer senin un cer albastru?
O grădină cu flori, copaci, legume...
Ce-i mai frumos decât să știi ce-i Sacru?
Ce-i oare mai frumos decât să poți
Simți cu sufletul tot ce-i în jur?
Să fii altfel! Să-i poți iubi pe toți:
Dușmani, nepoți, necunoscuți, netoți...
Ce-i oare mai frumos decât să poți,
Cu sufletul, cuprinde-ntreaga lume?!
Să poți trezi pe oricine din "morți",
Să fii tu însuți o minune.
Ce-i oare mai frumos decât să vrei,
Întregul Univers, în brațe, să îl strângi?
Să-i faci să realizeze și pe ei:
Că nu doar de tristețe poți să plângi!
Ce-i oare mai frumos decât să simți
Pe pielea ta exact ce tu oferi?
Nicicând să n-ai puterea să te minți
Că nu meriți toate aceste averi!
poezie de Andrei Ș.L. Evelin (15 aprilie 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre promisiuni, poezii despre minciună, poezii despre legume sau poezii despre frumusețe
Replici
Poetul
Tu ești o undă, eu sunt o zare,
Eu sunt un țărmur, tu ești o mare,
Tu ești o noapte, eu sunt o stea
Iubita mea.
Iubita
Tu ești o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu ești o floare,
Eu sunt un templu, tu ești un zeu -
Iubitul meu.
Tu ești un rege, eu sunt regină,
Eu sunt un caos, to o lumină,
Eu sunt o arpă muiată-n vânt -
Tu ești un cânt.
Poetul
Tu ești o frunte, eu sunt o stemă,
Eu sunt un geniu, tu o problemă,
Privesc în ochii-ți să te ghicesc
Și te iubesc!
Iubita
Îti par o noapte, îti par o taină
Mutată-n pala a umbrei haină,
Iți par un cântec sublim încet
Iubit poet?
O, tot ce-i mistic, iubite barde,
În acest suflet ce ție-ți arde,
Nimica nu e, nimic al meu -
E tot al tău.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre vânt, poezii despre vestimentație sau poezii despre stemă
Dialog cu Eminescu...
Am venit aici să-ți spun,
Dumnezeu, azi nu-i român.
Dacă-ai știi cât îmi lipsești
În izvoare românești...
Lacul Tău a fost furat,
Teiul falnic s-a uscat.
Codrul Tău pe care-l știi,
A rămas în nostalgii.
Mă-nfior și simt cum tremuri
În vâltoarea ăstor vremuri,
Tu, luceafăr neînțeles,
La mijloc de codru des!...
**
aș vrea să plâng, să mă jelesc
dar jalea mea e-n tine
tu plângi - neputincios privesc -
de ce doar tu, străine?...
străin îmi ești și frate-ți sunt
eu sunt aici, neomenesc,
dar strig din amorțit mormânt,
să știe neamul românesc;
mărunți haini, ai mei ciocoi,
nu vor a ști ce-nseamnă sfânt...
au luat și pielea de pe voi
și sunteți jalnici pe pământ..
**
Eroii mei, uitați străbuni,
S-a stins și doina din români!...
Sara-i goală, sună-n în mine,
Mihai plânge la Rovine...
poezie de Ștefan Radu Mușat din Exercițiu de patriotism
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre tei, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre eroism
Nu loviți în Eminescu
Nu loviți în Eminescu, nu loviți în al meu neam,
C-am ajuns sărac pe lume și-acum doar pe el îl am!
Nu loviți în Eminescu și nu-l mai spurcați în glas,
Dintr-o țară prăduită doar el singur mi-a rămas!
Nu loviți în Eminescu, blestemați în veci veți fi,
Că-n el licăre speranța până-n cea din urmă zi!
Nu loviți în Eminescu, încercați să fiți mai buni,
De nu vă țineți cuvântul - jos, la casa de nebuni!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre nebunie sau poezii despre cuvinte
Adio
Pe un norișor tu, mamă dragă, te-ai înălțat
Spre un ținut necunoscut, îndepărtat,
La îngeri și la stele tu ești acum
Plecând din astă viață pe ultimul tău drum.
Mama mea, la mine-n suflet ai rămas
Chiar de nu-ți mai aud al tău glas,
Și nu-ți mai văd al tău chip frumos și luminos,
O amintire vie pentru mine vei rămâne și vei fi,
Cât și eu în astă lume voi trăi.
Rămas bun iubită mamă ți-ai luat,
De la a ta familie, de la casa ta și de la oamenii din sat,
Te rog însă să iei aminte și să știi,
Că ai avut dragoste de la nepoți, copii.
Te-am iubit, te-am respectat ca pe o regină,
Viața cu sentimente alese să-ți fie plină.
Drum bun în lumină, iubită mamă
Și de acolo de sus unde ești, eu voi ști,
Că tu vei fi cu mine și alături de-ai tăi copii,
Și de rude dragi, prieteni și cunoscuți
Și vei veghea neîncetat și vei păzi, feri
Pe toți pentru care aveai un cuvânt bun de spus.
De tine mă despart cu greu și-mi va fi tare dor
De a ta îmbrățișare caldă, iubitoare,
Și de cuvintele de îmbărbătare și binecuvântare,
Pe care pregătite le aveai tot timpul la plecare.
Voi aștepta semne neîncetat de la tine
Și-aș vrea să știu, că, acolo sus, îți este bine
Și-n acea lume străină în care te-ai dus
De noi, pământenii, de nepătruns,
Este ceva divin și cu totul mai presus,
Decât putem noi visa sau spera.
Adio, iubită mamă, și îți mai spun
Că-n grădinița cu flori de la tine eu voi sădi
Și un trandafir roșu ce l-am primit ca amintire
Și-mi doresc ca acestă minunată și catifelată floare
Să dăinuie, să-nflorească, niciodată să nu piară
Și să-mi amintească n fiece primăvară,
Că dragostea de mamă este nemuritoare.
O rugă voi înălța și un pios gând voi avea
Pentru memoria și veșnicia ta,
Sărut mâna încă odată îți spun acum
Când îți iei de la cei dragi rămas bun
Și pleci pentru totdeauna pe al tău lung drum.
poezie de Georgeta Ganea (16 martie 2021)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri sau poezii despre trandafiri
Sus pe cer lucește o stea
Sus pe cer lucește o stea,
O privesc și e a mea,
Este steaua vieții mele,
Ea lucește printre stele.
Oare cine mă-ngrijește,
Oare cine mă ferește,
Oare cine mă păzește
D cine mă necăjește?
Hoinar am fost printre muze,
Prilej ca oamenii să mă acuze,
Viața-mi este poezie,
Dar așa a fost să fie!
Iar când steaua-mi va apune,
De-am făcut rele sau bune,
Pe cine înteresează?
Și trec anii, se-nserează!
poezie de Toth Arpad din revista "Claviaturi" din Brașov (24 aprilie 2014)
Adăugat de Toth Arpad
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot ce-i mai de preț în lume
Tot ce-i mai de preț în lume,
Ești Tu, Doamne Dumnezeu,
Ne-ai creat și ne-ai dat viață,
Preamărim Numele Tău.
Ne-nchinăm smeriți doar Ție,
Îți slujim neîncetat,
Ești a noastră bucurie,
Fie-Ți Numele lăudat.
Tu, ești Dumnezeul care,
Prin Isus ne-ai dăruit,
Viață veșnică, iertare,
Doamne, fii în veci slăvit.
Ești puterea ce ne ține,
Călăuză pe pământ,
Doamne, ne-ai făcut mult bine,
Mare ești, puternic, sfânt.
Cu Tine avem biruință,
În această lume rea,
Doar cu Tine prin credință,
Vom putea înainta.
Amin
poezie de Ica Dragoi (7 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre smerenie, poezii despre laudă, poezii despre iertare, poezii despre creștinism sau poezii despre cadouri
Balada vechilor iubiți
Ca pomii înfloriți sub grindini
De douăzeci de ani luptăm
Ți-ai luat de zeci de ori bagajul
Tot așa des ne împăcăm
Obicectele din jur roiesc
Și mobilele poartă semne
Coșmarul vechilor scandaluri
Îmbrățișările de-apoi
Gustul floral al sfintei ploi
Din lacrima de-argint a vieții
Iubirea mea, cum au trecut anii prin viața ta,
Ce-a mai rămas din dimineți și seri,
Eu te iubesc mereu, la fel ca ieri,
Iubirea mea, gingașă, trecătoare floare
Dimineți fără nori, cu soare
Îmi străluceai pân' la apus, iubirea mea.
Trecuți prin vrăjile iubirii,
Înlănțuiți ca în trecut,
M-ai prins sau m-ai scăpat de lanțuri,
Din timp în timp, ne-am repierdut.
Există-n lume mulți amanți
Ce se obișnuiesc să cadă
În mări prozaice de ură.
Eu am tânjit la nesfârșit
Spre exaltarea ta de sfântă,
De-adolescentă imatură.
Iubirea mea, cum au trecut anii prin viața ta,
Ce-a mai rămas din dimineți și seri
Eu te iubesc mereu, la fel ca ieri,
Iubirea mea, gingașă, trecătoare floare
Dimineți fără nori, cu soare
Îmi străluceai pân' la apus, iubirea mea.
Dar timpul ce ne șterge urma
Chinuitor, din veac în veac,
Ne prinde-n menghini nevăzute
Dintr-un neant, în alt neant.
Devreme sau târziu mai plângi
Iar eu mă zbucium în zadar,
Ne descojim de certitudini,
Secrete azi nu mai avem
Și întâmplările lovesc
Ramuri de val floral în geam.
Iubirea mea, nu poți lupta
Cu înecații de la mal
Într-un veac plin de aberații
Iubirea mea, cum au trecut anii prin viața ta,
Ce-a mai rămas din dimineți și seri
Eu te iubesc mereu, la fel ca ieri,
Iubirea mea, gingașă, trecătoare floare
Dimineți fără nori, cu soare
Îmi străluceai pân' la apus, iubirea mea.
cântec, muzica de Jacques Brel, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre secrete sau poezii despre scandal
Inspirația mea ești tu...
Uneori îmi pierd rațiunea
Nu știu ce e în mintea mea,
Mă face să fiu veselă întruna
Am luat-o razna ca nebuna.
Dacă ai ști cât mi-aș dori
Să mai facem nebunii
Ca doi copii în multe filme,
Dar mă-ntrebi, ce vreau de la tine?
Uneori mă privești așa frumos,
Te uiți la mine de sus în jos,
Vreau să fie o magie
Inspirația mea din poezie.
Când te văd zâmbind, zâmbesc
Când te privesc, e tot ce-mi doresc,
Doresc ca timpul să stea pe loc
Să rămânem împreună de tot.
Ca s-avem acest moment
Trebuie să găsim un argument,
Ca să-l facem să rămână,
Noi să fim tot împreună.
poezie de Inspirația mea ești tu... (5 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre zâmbet sau poezii despre filme
Șoapte
Pentru că ești, pentru că sunt,
Tu un alint, eu un cuvânt,
Eu mângâiere, tu suspin,
Deși te am, pare puțin
N-am să mă satur să exiști,
Sărut să-ți dau când ochii-s triști,
Aș vrea să nu-i mai văd așa,
Acum când ești femeia mea
Foarte sensibilă mereu,
Plângi și la bine... și la greu,
Dar cât ador ceea ce ești,
Iubirea ce mi-o dăruiești
Știi?... câteodată sunt gelos,
În jurul tău totu-i frumos,
Ai tu ceva fermecător,
Mă faci mai bun, mă faci să zbor
Prind aripi și mă-nalț mai sus,
Devin luceafăr la apus,
Ca de acolo să-ți șoptesc,
Femeie dulce... te iubesc
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre sărut, poezii despre gelozie sau poezii despre existență
Luceafăr fiind
(lui Mihai Eminescu)
Luceafăr fiind, pe cer a strălucit
Cu razele aureolate de lumină,
Pe care răspândindu-le domină
Tot Universul cel nemărginit.
Al frumuseții pisc l-a cucerit
Cu-o pană fermecată și divină,
Încet, încet, figura lui blajină,
Cu nemurirea-n veci s-a înfrățit.
Din versul blând și dulce și vioi
Și mierea cea turnată în tipare,
Pe tremurat de frunze din zăvoi
Am tot sorbit speranțe și visare.
El, cel rămas, de-a pururi pentru noi,
A spiritului vie întruchipare.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre miere, poezii despre frunze, poezii despre apicultură sau poezii despre Mihail
Eminescu
La zidirea soarelui, se știe,
Cerul a muncit o veșnicie,
Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu...
Ne-am ales cu domnul Eminescu.
Domnul cel de pasăre măiastră
Domnul ce de nemurirea noastră.
Suntem în cuvânt și-n toate,
Floare de latinitate
Sub un cer cu stele sudice!
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu să ne judece.
Mi-l furară, Doamne, adineauri,
Pe înaltul domn cu tot cu lauri.
Mă uscam de dor, în piept cu plânsul,
Nu știam că dor mi-era de dânsul,
Nu știam că doina mi-o furară
Cu străvechea și frumoasa țară.
Am și eu pe lume parte:
Pot îmbrățișa măiastra-ți carte,
Știu că frate-mi ești și-mi ești părinte,
Acum nimeni nu mă poate minte
Bine ai venit în casa nostră,
Neamule, tu, floarea mea albastră.
Suntem în cuvânt și-n toate
Floare de latinitate,
Sub un cer cu stele sudice!
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu să ne judece!
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre latini, poezii despre dreptate, poezii despre dor sau poezii despre cărți
Frunza și ramul
Frunza veștedă din nuc
Se învârte-n vânt năuc,
Să rămână-n cer nu poate,
Stă înșurubată-n moarte.
O privesc de Bobotează
Cum și moartă e vitează,
Crucea ei rămâne pusă
Într-o viață ce-i ascunsă.
Rămășițele din gând
Trec prin lume rând pe rând,
Moarte, viață e totuna
Când în lume frunza-i una.
O privesc, rămân năuc,
Poate Doamne, eu sunt cuc,
Frunza-i inima ce-mi crește
Ramuri pentru cer, regește!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crengi, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau poezii despre creștere