Ciclicitatea soarelui
Soarele cât e de soare
trăiește o zi și "moare".
Moare doar pentru o noapte.
Mâine iar lumină-împarte.
Orice-am face, orice-am spune,
el răsare și apune.
Are o ciclicitate.
După ziuă intră-n noapte.
Asta la om, nu se poate.
Când "apune", intră-n moarte.
Să-învieze, nu se poate.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Spunem cum vrem
Floarea soarelui răsare,
Soarele n-ar avea cum,
Nici din munte, nici din mare,
Nici din curte, nici din drum.
Floarea soarelui apune
Doar o dată, pe când moare,
Ceea ce se poate spune,
Dacă vrem, și despre soare.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (15 iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Noapte de noapte luna devine din ce în ce mai mare, mai evidentă. După ce soarele apune, în întunericul ce se lasă, răsare apariție de coșmar pe un cer sângeriu.
Gheorghe Dobrovolschi în Turnul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa a fost, așa va fi
Așa a fost, așa va fi.
Timpul trece ca nebunul.
Mâine vei îmbătrâni,
Tânăr nu rămâne unul.
Așa a fost, așa va fi.
Viața nu-i decât un timp
pe care îl poți trăi,
anotimp cu anotimp.
Așa a fost, așa va fi.
Lăstarul va crește pom.
Copilul va deveni
mâine lângă tine om.
Așa a fost, așa va fi.
Cât pământul se rotește,
din noapte se face zi,
ziua în noapte sfârșește.
Așa a fost, așa va fi.
Unul naște altul moare.
Nimeni nu poate trăi
timpul, nesfârșit de mare.
Așa a fost, așa va fi.
Totul e în transformare.
Natura se va primeni,
soarele veșnic răsare.
Așa a fost, așa va fi.
Dumnezeu-i atotputernic.
El ne poate dărui
lumină din întuneric.
Așa a fost, așa va fi.
Toate își au rostul lor.
Timpul nu-l putem opri.
Este veșnic curgător.
Așa a fost, așa va fi.
Va curge timpul ca izvorul.
Doar Dumnezeu poate ști
care ne e viitorul.
Așa a fost, așa va fi.
Cum e scris în Sfânta Carte.
Timpul nu se va opri,
viața curge mai departe.
........................
Așa a fost, nu va mai fi
când sfârșitul lumii vine.
Pământul va încremeni,
Universul nu-l mai ține.
poezie de Dumitru Delcă (6 februarie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Dorință irealizabilă
Ca ploaia anii ni se scurg,
Și omului dau știre
Că viața intră în amurg,
Se-ndreaptă spre pieire.
E drept. Soarele apune,
Dar a doua zi răsare.
Iar încălzește o lume
Din care omul dispare.
Precum soarele apune
Și în zori răsare iară,
Noi am vrea ca astă lume
Din moarte să reapară.
Însă viața-i guvernată.
Legile sunt neschimbate.
Natura e structurată,
Pune ordine în toate.
De multă vreme omu-a vrut
Să schimbe lumii mersul.
S-a străduit, dar n-a putut
Să schimbe Universul.
poezie de Dumitru Delcă (5 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Întrebări
De ce răsare soarele?
De ce curg izvoarele?
Unde ne duce sfârșitul?
Unde este infinitul?
Soarele, de ce apune?
Unde pleacă-întreaga lume?
De ce viața se sfârșește?
De ce pământul se-învârtește?
Sunt întrebări la care,
doar timpul poate da,
răspuns la fiecare.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cand soarele apune...
Când soarele apune la fereastrǎ
Și zâmbetul pe cer tu îl zǎ rești,
Sǎ știi cǎ unde e povestea noastrǎ
E lacrima de care îmi vorbești.
Suntem ca douǎ stele cǎ zǎ toare
Din cerul furtunos și plin de-amar,
Pe calea mea e-o lacrimǎ ce moare
Și pe a ta e fǎ rǎ de hotar.
Mǎ sting ușor sub patimi ce mǎ-ncântǎ
Și dau dorinței împlinirea sa,
De te visez în noapte e o luptǎ
Ce-o port cu sufletul și soarta mea.
Acum tu pleci pe la apus spre casǎ
Și eu închid fereastra dinspre cer,
A fost poveste sincerǎ, frumoasǎ,
Din ea doar amintirea mi-o ofer.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare răsare,
încălzește o lume
și iar apune.
haiku de Dumitru Delcă (2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Despre o altfel de graniță
Granița dintre viață și moarte,
Precum granița-ntre zi și noapte.
Când steaua vieții apune,
Noi intrăm în altă lume.
poezie de Dumitru Delcă (24 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Toate aspiră către soare
O pasăre în colivie
Nu mai poate ca să zboare.
Mai mult moartă decât vie
Nu mai caută spre soare.
O floare fără lumină
Se veștejește și moare.
Nu mai poate să-și revină
Dacă-i lipsită de soare.
O femeie iubitoare
Cu o gloată de copii,
Îi scoate pe toți la soare,
Să le facă bucurii.
Oricare viețuitoare,
Fie plantă, sau ce-o fi,
Toate-aspiră către soare,
Să rămână mereu vii.
Tot ce trăiește și crește
Are nevoie de soare.
Dacă soarele lipsește
Nu este continuare.
Cât soarele continuă
Să încălzească pământul,
Viața e perpetuă,
Cum Dumnezeu ne e Sfântul.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Apus de zâmbet
Mult aș vrea să am o stea
Să fie numai a mea.
Să se-aprindă zâmbitoare
Din a serilor genune
Mai frumos ca orice soare
Când răsare,
Când apune,
Mult aș vrea pe-această stea
Să te am, iubirea mea,
Să m-aprind în înserare
De la ochiul tău în soare
Care plânge, dar nu spune
Când răsare
Cui apune.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța-i ultima ce moare!
Speranța-i ultima ce moare,
Atâta timp cât tu exiști
Când vor unii să te doboare
Tu speră și ai să reziști!
Speranța-i ultima ce moare,
Când simți că totu-i în zadar
Și-atunci când visul tău dispare
Tu speră și visează iar!
Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă-n suflet e durere
Nu renunța, atunci când doare
Tu speră la iubire, cu putere!
Speranța-i ultima ce moare,
Când viața ți se pare crudă
Dar după nori, vine și soare
Tu speră și fă-i vieții-n ciudă!
Speranța-i ultima ce moare,
Când lacrima în ochi îți vine
Șterge-o, apoi, în continuare
Tu speră că va fi și bine!
Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă zâmbetul ți-e trist
Mâine vei râde poate tare
Tu speră, nu fii pesimist!
Speranța-i ultima ce moare,
Când vorbe dure te lovesc
Aceeași gură, azi, usturătoare
Tu speră că-ți va spune:"Mă căiesc"!
Speranța-i ultima ce moare,
Când ai în tine doar suspin
În suflet nu-l lăsa să se strecoare
Tu speră și alungă-l ca pe-un spin!
Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă ai căzut... ești jos,
Ridică-te... stai în picioare
Tu speră și fii curajos!
Speranța-i ultima ce moare,
Când ai simțit dezamăgire
Nu te simți fără valoare
Tu speră, vei simți și fericire!
Speranța-i ultima ce moare
Și azi și mâine și mereu
Nu întreba: "Cât să sper oare?"
Tu sper... asta fac și eu!!!!
poezie de Georgiana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
DE LA ÎNCEPUTURI SOARELE RĂSARE ȘI APUNE -Rubaiat-
De la începuturi soarele răsare și apune,
Tot ce e creație divină, lui i se supune
Căci lumina este chintesența vieții pământene,
Primordial născută, întunecimii se opune.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știi tu oare ...
Știi tu oare
ce mă doare
când nu-i soare?
Mă doare
când văd cum moare,
moare om și moare floare.
Moare sufletul în om,
moare și poama în pom.
Moare tot ce este viață,
Planeta Pământ îngheață.
Îngheață întregul Univers,
haosul este imens.
poezie de Dumitru Delcă (1 mai 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Sângeroasa Melissa (Antuzei Genescu)
soarele care apune apune apune
roșu prăbușit sub balcon
cu sângeroasa melissa în brațe
așteaptă
soarele care răsare răsare răsare
roșu răvășit sub balcon
cu sângeroasa melissa în brațe
așteaptă
ziua care va veni după noaptea
trecută cu sângeroasa melissa
cu inima în brațe: a, alăptând
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orele
1.
cineva a scris undeva
o lege prin care Soarele
doar când apune are dreptate...
o lege care îl obligă
să de-a mărturie
după ce a văzut tot ce se întâmplă.
Doar când apune și lasă din el
sângele pe cer să îl ascultăm...
Asta pentru a nu avea
coșmarul complicității atunci când răsare
La proces este văzut des cum explodează;
cum dă vălvătaia înghețului,
chiar și vara când stă târziu.
El nu mai știe de ce
nu pune odată frână să lumineze alte ceruri inerte...
Acolo unde fenomenele tăcerii de sticlă nu nasc dureri...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine sunt
Cine sunt?
Sunt ca un Hristos răstignit pe cruce,
Ori un om care cerșește la o răscruce!
Poate sunt un pom în floare,
Care aduce bucurie la fiecare.
Cine sunt?
Sunt un soare care apune
Poate o stea fără de nume,
Cine sunt eu,
Cine îmi spune?
Poate sunt tot sau nimic
În lume asta mare,
Ori sunt un om ca orișicare,
Care se naște și moare.
Cine sunt eu oare?
poezie de Vladimir Potlog (13 iunie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu încearcă să fii soare
pentru cel de lângă tine.
Dacă nu-l ajuți, el moare.
Moare săracul cu zile.
catren de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Despre întuneric și lumină
Când moare noaptea în zori,
din întuneric naște lumină.
Când sădim în nisip flori,
din pustiu facem grădină.
Când pe cer soarele moare,
cu el moare și lumina.
Întunericul apare,
un pustiu este grădina.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Deoarece e atât de aproape de nord, Capella rămâne peste 20 de ore deasupra orizontului latitudinilor noastre (adică 20 de ore din 24 câte formează o zi). Apariția și-o face în nopțile lunei august și o vedem în fiecare noapte până în luna iunie. În octombrie răsare chiar în momentul când apune soarele. Capella răsare la nord-est și descrie un cerc mare spre nord-vest.
Marta Evans Martin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo apune soarele în taragot
Banatule nu-ti fie cu bănat
Căci de mult nu te-am vizitat
Pe urmele primilor pași ai mei
Cu zmeură alune și flori de tei
Cu soare ce-n taragot apune
Cu Dunărea ce povestea și-o spune
Involburată la Cazane
In miros de coapte castane
Cu poiane pline de căprioare
Cu munții Ruscăi în floare
După care talpa de dor moare
Să o mai simtă odată, oare..
Unde a simțit sub soare
Iarba plină de rouă a copilăriei
Vândută de mine bisniciei
Plină de nevoi a vieții
Fără a găsi dimineții
Frumusețea sublimă a simplității
Ce o are copilul in mine adormit
Care incă nu sa trezit
Să vină să te sărute
Banatule
Cu cerul copilăriei senin
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!