Rondul de noapte
Noaptea e un sfetnic bun.
Pe sub frunza de alun,
Închid ochii, luna-i lună,
Ferecată-ntr-o alună;
Mă întreb și mă supun
Dimineții din ajun,
Tălmăcită-n soare brun;
Dar eu știu că luna-i lună.
Noaptea e un sfetnic bun.
La momentul oportun,
Toate-n mine parcă spun
Să mă țin de semilună
Și când luna este lună,
Pe sub frunze mă cunun.
Noaptea e un sfetnic bun.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Lună nouă, lună nouă
Lună nouă, lună nouă,
Dă-mi motive și când plouă
Să te scutur de podoabe,
Să fac mieilor cocioabe
Din sprâncenele de ceară,
Arcuite-n plină seară.
Către mine tinzi podețe
Moleșite de blândețe...
Lună plină, lună plină,
Să-mi sacrifici o virgină,
Care plânge-n umbra ei.
Du-o-n casele cu miei
Să se-aprindă lumânare,
Să mocnească-n desfrânare,
De la ultimul pătrar
Până piere pe altar.
Lună nouă, lună plină,
Nopțile n-au nicio vină!
Se aruncă peste mine
Cu tot cerul în buline...
Smulge-mă pană cu pană
Și întinde-mi o capcană,
Care să mă-mbrace viu
Cu un sânge auriu,
După care poți să mori
Și să mă ivești din zori.
Lună plină, lună nouă,
Să mă plângă toți în rouă!
De la ultimul pătrar,
Să mă-ntindă pe altar
Noaptea care ți-e stăpână,
Noaptea care mi-e bătrână.
Luna tace,
Luna vrea
Să mă tulbure ca ea.
Luna curge,
Luna-i sus
Și eu tocmai la Apus.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea e cel mai bun sfetnic, dar se știe că nici cel mai bun sfetnic nu are interesul să-ți dea gândul cel bun.
aforism de Victor Martin din Violatorii zilei de mâine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
În noaptea cu lună
În noaptea cu lună
Prepar ceai negru
Cu flori de prună
Și frunze de cedru.
Îl beau în singurătate,
De vorbă cu luna,
În ferestrele-nghețate
Bate ploaia-ntruna.
În noaptea cu lună
Prepar ceai singur...
Un cântec răsună,
Al cicadelor, desigur...
poezie de Alina Gurban
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroare?!
Cârcotașii toți îi spun
"Prost ca noaptea". E-o eroare,
Din moment ce (nu știu oare?)
Noaptea este sfetnic bun.
epigramă de Ștefan-Cornel Rodean din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot despre lună
Toarce luna-ntr-o poveste,
Suie luna sus pe creste,
Luna cade-n ochiul meu,
Luna curge-n Dumnezeu,
Luna mârâie-nspre oi,
Lupii-o mestecă-napoi,
Luna mișună pe mare
Și m-adulmecă de sare.
Sare luna printre miei,
Se ascunde-n vocea ei:
Pielea ta îmi e totuna,
Când se-mpreună cu luna.
Dumnezeu închide-un ochi,
Luna-i spune de deochi,
Luna fața își întoarnă
Și mă ninge-n iarnă-iarnă.
Iarnă fără lună nu-i.
Lângă ea tu să mă pui.
Smirnă stau, să stai și tu.
Lună-i, Doamne, dar trecu.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea e un sfetnic bun. Și totuși, noaptea se fac cele mai multe prostii.
citat celebru din Napoleon Bonaparte
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețea ei dinlăuntruu
Când am fost sfetnic de taină
la zidirea lumii
atunci am văzut luna
prima oară
înainte de a se naște
era ca în noaptea de Paște
frumusețea ei dinlăuntru
de multe ori m-a răpit
nu știu cum am ieșit și iar am intrat
de câte ori am murit și am înviat
dragostea de lună
e mărturie
a ceea ce ea întotdeauna vrea
dar niciodată nu reușește să spună
cămara lunii cu mușchi de copac
proaspăt mătăsos
ucenicim la ea preț de o viață
și preț de o moarte
ca Pavel urmând lui Hristos
poezie de Thedor Damian din Nord (Antologia poeților botoșăneni de azi) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zicale "nocturne"
O știm, dintr-un proverb străbun,
Că NOAPTEA ESTE-UN SFETNIC BUN,
Dar unii, dintre cei anoști,
De ce, CA NOAPTEA SUNT DE PROȘTI?
epigramă de Mihai Haivas din Epigrame mihăilene (2020)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea e un bun sfetnic.
proverbe franțuzești
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Gând lunii
Lună ce mă rătăcești
și mă zbați în raze reci,
ce mă-ntrebi și mă sucești
doar în vechile povești.
Sora mea cu amintiri
vii doar noaptea prin arini,
nu mă încălzești, să știi,
doar mă perpelești prin spini.
Vii și pleci când îți e zi
și mă lași mai obosit,
roua dragă florilor
mi-o lași lună ochilor.
Lună, draga mea din nopți
tu ce totul luminezi,
tu ești cea ce mă mai poți
împăca dacă mă vezi.
Lună, lună, luna mea,
nu mai vreau în noaptea mea,
rogu-te dacă asculți
să mă strălucești c-o stea.
Adu-mi lună raza ei
să răzbată prin lumini,
să mă mângâie pe gând,
nu mereu, din când în când.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai noaptea știu de tine
Ce nemernică ești, noapte,
Cu fir galben prins în lună
Și cu limba mătrăgună
Între buzele răscoapte.
Mai subțire ca o liră
Și mai unsă ca un zeu.
Cine? Tu! Doar n-oi fi eu,
Uite luna cum respiră!
Galopează căpriorii
Până dincolo de șuier
Și mă-nchizi adânc în fluier.
Cine? Tu! N-or fi cocorii!
Noapte, vine-o babă veche,
Pare-se că-i zâna bună.
Cine? Eu! Doar eu sunt lună
Când mă spânzuri de ureche.
Mare lină și docilă
Mi se-așterne-mpăturit.
Noapte, sincer te-am iubit
Ca pe-o crâncenă pastilă.
Și s-au dus o iarnă, trei,
Poate nouă ni se pare,
Noaptea sare și răsare.
Ce nemernici dumnezei!
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melancolie
Noaptea mi-e sfetnic bun
și stelele mă inspiră
Și totuși nu știu cum și nici de ce,
cuvintele expiră.
Gândesc că sunt fericit
dar sunt nehotărât.
Inimă de granit
spune-mi unde-am greșit
și când te-ai împietrit?
Dacă, noaptea iubind
Nu mai vrei răsărit,
fii, tu, far luminând!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea e un sfetnic bun, dar îți dă mereu același sfat: dormi!
citat din Claude Roy
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună plină
Lună plină, curioasă
Tragi cu ochiul la fereastră,
Îmi furi noaptea de odihnă
Și mă faci să număr ceasuri.
Lună plină, tu, mireasă
A poeților aleasă,
Mi-ai făcut iar noaptea albă,
Țintuită la fereastră.
............................
poezie de Valeria Mahok din Flori de câmp
Adăugat de Apostol Talida
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna
În nopți sclipește Luna
Pe Cer se aprinde noaptea
Înalță-te la Ceruri
Învingând și moartea.
Răsfață-te-n putere
Din umilință învie
Creând din moarte viața
Supusă la magie.
Crează-te din gânduri
Nu simțuri pământești!
Învinge-n tine noaptea
Lumina s-o primești.
Și dacă vrei vreodată
Să simți că ai existat
Întreabă, Luna, noaptea:
Cine sunt eu de fapt?
Și un răspuns de-ndată
S-a prins în tine acum
Tot ce a fost odată
Tu vei afla de-acum.
Se ascunde în ziuă Luna
Lumina nu o vedem,
Doar când se lasă noaptea
Și stelele pe Cer.
Deschide-ți Cerul Lună
Transformă noaptea-n zi
Zeii îți dau lumina
Prin stele mii și mii.
Și dacă ar fi vreodată
Să cânt la geamul meu
E pentru tine Lună
Ți-aprind lumina eu.
poezie de Nicoleta Petre (28 octombrie 2019)
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea și noaptea
Noaptea e un sfetnic bun care doarme ziua toată,
Ia decizii înțelepte, având mintea odihnită.
Dragostea în schimb, săraca, nu prea doarme niciodată;
La suflet nemuritoare, dar cu mintea ostenită.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă poetică
Mă rog de tine, Lună,
pe tine doar te știu,
tu ești cu mine noaptea
când ceasul e să fiu!
Nu m-ai certat odată
de ceea ce-am gândit
și mi-ai trimis doar vraja
să scriu nemiruit!
Mă rog de tine, Lună,
să nu mă aiurești,
mă rog te tine lună
să nu mă umilești!
Dictează-mi să pot scrie
în versuri tot ce simt,
să scriu ce mă lovește
în piept și să mă mint!
Rămâi cu mine până
dispare nebunia,
rămâi cu mine până
îmi pleacă și trufia!
Și du-te când ți-oi spune,
mă simt acum mai bine
și calcă alte urme
ținând ochii pe mine!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare, lună, stele
Despre soare, lună, stele,
Scriu în versurile mele.
Când soarele strălucește,
Luna atunci odihnește.
Ceru-i văduvit de stele
Fiindcă odihnesc și ele.
Apoi, roata se-nvârtește:
Astrul nopții strălucește
Și soarele odihnește.
Stelele pe cer apar,
Se aprind în lampadar.
Sub feericul ei cer,
Noaptea este un mister.
poezie de Dumitru Delcă (14 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oi de Lună
Îți pășteai, ciobane, oile pe Lună
Și nimic din noaptea albă ce-mi era
Nu băgai în seamă, nu puteai vedea,
Nu simțeai cum lupii-n ochi mi se adună.
Și s-au strâns în haită alergând pe norii
Ce treceau prin fața turmei tale reci,
Au sărit pe Lună-n zbor de lilieci,
Culegând mioare-n pajiști iluzorii.
Ai rămas, bădie, sprijinit în bâtă,
Fără nicio oaie sau de griji vreo urmă,
Luna-i stână goală, rece și urâtă.
Ochii mei adună haita coborâtă
Din văzduhul nopții care-abia se curmă
Și se-nchid în visul c-un cioban și-o turmă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună nouă, Lună duioasă
Lună nouă frumoasă, Lună deplină
mă ține trează strălucirea ta
așterni peste mine o lumină calină
ca să învăț și noaptea verbul a fremăta.
veghea de mamă demnă-i de admirații
pătrunzi cu vise în case în suflet
așterni armonia dintre constelații
speranțelor de viață le dai răsunet.
așterni în întunerric feerii de argint
pui cununi pe tâmple și pe frunte
mă înveți cum să simt fericirea-n cuvânt
visul meu să fie măreț ca un munte.
Lună nouă duioasă, Lună de alint
să nu lași vre-o beznă să mă înfrunte.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!