Prietenii tăi, prietenele mele ne fac loc. O tonă de zăpadă peste noi se răstoarnă. Murim înghețați. Din nou numai pletele în primăvară ne-mpodobesc scheletele.
Nichita Stănescu în Oul și sfera, Ritual de primăvară (1967)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ne mor prietenii
Ne mor prietenii, ne mor,
Murim și noi în moartea lor,
Că-ntârzie îngrozitor,
Într-una, primul ajutor,
Chemat la patul tuturor,
Mereu, e de ales: or-or!
Se rupe ața pe mosor,
Tușesc segmentele-n motor,
Ne mor prietenii, ne mor
Murim și noi în moartea lor,
Și amintirile ne dor,
Ne mor prietenii, ne mor.
poezie celebră de Adrian Păunescu (20 martie 2008)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Floarea albă de zăpadă, osul luminii.
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Stănescu, Nichita
- Nichita Stănescu este cel mai frumos sentiment al României Mari.
definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme (12 decembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Cântare
Ce puține sunt ale noastre din noi
și cât de puțină de murdărie, dezesperanța, Doamne,
este în noroi
și câtă de zgârcenie de alb se află
în fulgul de zăpadă
și ce puțină piele și înfrigurată
ai pus
pe trupul plin de răni,
pe carnea vie a existenței mele.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Subit
Se izbucnise piatra în praf și pulberi fine
iar cerul se tăiase în două înspre jos
și soarele din infinit spre infinime
răgea - umbros
Salut, murim!
În timpul ăsta scurt
cât eu te strig, cât tu mă strigi
și încă ne mai răsucim,
atâta-ți spun, atâta-mi zici:
Salut, murim!
poezie celebră de Nichita Stănescu din "Scânteia tineretului", supliment literar-artistic, nr. 47 din 15 august 1982
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din iarna acestui sfârșit de an, îi aleg și îi dăruiesc frumoasa umbră albă a lunii, căzută peste mâinile subțiri ale iubitei mele.
citat clasic din Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din nou ni se va face dor de ceva sau de cineva, din nou vom tăcea numai din spaima aceea că ar putea un liliac să zboare peste litera A.
Nichita Stănescu în Măreția frigului (romanul unui sentiment), Intimidare (1972)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Stănescu, Nichita
- Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei.
definiție celebră de Ștefan Augustin Doinaș (1995)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câmp nou
Texte de același autor
Traduceri ale acestui text
0
Comentariile membrilor
print e-mail
Vizionări: 5207.
Câmp nou
poezie [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Nichita Stănescu [Nichita_Stanescu ]
2002-10-27 | | Înscris în bibliotecă de Stoicovici Cristine
E-o liniște ca la-nceput. Printre nouri,
stelele le număr, toate căte sunt.
Bătaia inimii se sparge-n pământ
și se-ntoarce-n ecouri.
De-acea, aici, soarele râsare vibrând:
crivățul lui îmi flutură pletele și-ncinge danțuri!
Câmpul, în flux, și-azvârle, pe rând,
hăturile, ca pe niște lanțuri.
Da, și le-azvârle ca pe un fum,
ca pe niște gratii de carcere,
și ele se prefac în berze, și plecă pe un drum
fără întoarcere.
poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu mă spăl de poporul meu...
Doamne, apără poporul român.
Ai grijă de el și
apără-l!
El este al tău
cu blândețea lui de miel
și cu răbdarea lui de taur
cu omenia lui
de floare de zăpadă
ce se vede pe geam, Doamne,
pe fereastră și pe libertate!
Doamne!
poporul meu nu se spală de mine!
Eu nu mă spăl
de poporul meu!
Dacă-mi vine alt miros
decât mirosul lui,
mă spăl pe mâini
numai de propriile mele mâini
și mă las legat
de boarea de zăpadă
a poporului meu.
Mărul se poate spăla
numai de măr,
de pomul mărului nu! De pom nu!
Apără, Doamne, poporul român
și nu te spăla de el!
Pe maica mea
care m-a născut pe mine
am dăruit-o poporului român.
Dăruiește-ți, Doamne,
pe maica Ta, care te-a născut pe Tine,
poporului român!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ding-dang
Mirat ești tu, fulg de zăpadă,
tu, bâlbâitule ce ești în aer!
Un simplu bot de miel și-atât
te poate despodobi
de geamul meu
prin care privind
visez visul.
Acum se încheie
următorul vers:
Tu, fulg de zăpadă
subțioară a frigului!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar
Din iarna acestui început de an îi aleg și îi dăruiesc cel mai alb și curat fulg de zăpadă.
Din primavara acestui an îi aleg și îi dăruiesc o floare albă de cireș.
Din vara acestui an îi aleg și îi dăruiesc un spic de grâu auriu.
Din toamna acestui an îi aleg și îi dăruiesc o frunză de platan.
Din iarna acestui sfârșit de an, îi aleg și îi dăruiesc frumoasa umbră albă a lunii,
căzută peste mâinile subțiri ale iubitei mele."
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenii mei nu sunt mulți, dar sunt în schimb nenumărați.
Nichita Stănescu în Fiziologia poeziei
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu prietenii vorbind de Stelaru
Ca și cum am putea să bem
o frunză de umbră
un iepure de urechi
o ureche de auz...
Ca și cum
ne-am căsători
cu un vis visat de altul.
Ca și cum am dormi altcândva.
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul "Cărțile sibiline" - 1995
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
L-am rugat
pe nichita stănescu să mă lase
în locul lui în poezia românească
și nu s-a supărat pe versul meu
nescris din motive obiective
nu s-a arătat deranjat de poeziile
scrise de urmașii urmașilor lui
cu creionul ascuțit pe retina
cititorilor înfometați de nichita
l-am rugat pe nichita stănescu
să privească în ochii mei noua
poezie ca ultima speranță
pentru tinerii care se vor naște
cu stiloul în mână
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul vieții mele este să fiu cina la care stă vorbirea țării mele când îi este sete de un vin și de un viu.
Nichita Stănescu în Respirări
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirea întâmplărilor mele vine din viitor, nu din trecut.
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te stingi încet din mine, iară
sub piept lovește-n căldărim o minge
și ziua pe trotuare se prelinge,
lăsând în urmă-i iz de primăvară.
catren de Nichita Stănescu din poemul, Primăvara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cinstea vieții mele și idealul vieții mele sunt acelea de a fi așternutul pe care la nesomn să se poată odihni oricând sufletul țării.
Nichita Stănescu în Respirări
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peste ani mă vor bea zeii și vor simți în mine gustul tău.
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Dr. Ciprian Ober
Comentează! | Votează! | Copiază!