în nucul bătrân
roi de zumzete stranii –
ţânţari adunaţi

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţânţari prea ţâfnoşi -
tălpile goale pe mal
copii alergând.

haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru... "Nucul oltenesc"

Avem şi noi copaci în ţară...
Cu drag şi mândră îi privesc,
Dar dintre toţi, al meu îmi pare
Că e doar "Nucul Oltenesc".

Pe fruntea asudată-a ţării
Arbuşti, copaci şi flori, tot cresc,
Dar nicăieri nu e mai bine
Decât sub "Nucul Oltenesc".

Vezi, tot mai falnic mi se pare
De-o vreme "Nucul Oltenesc"
Şi are mare căutare...
În el oltenii înfloresc!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul nucului

Nucul e tot mai bătrân
Şi frunza tot mai rară
Seara în amurg, de departe
Umbre alungite coboară

De pe coama coşcovită a casei
O cucuvea neîncetat cheamă
Nucul e tot mai bătrân
Şi frunza tot mai rară

La mânăstirea din vale
Toaca bate în zadar
La slujba de seară
Nimeni nu coboară

Nucul e bătrân şi frunza rară

rondel de Letiţia Iubu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea răsuna surd ca o tobă, doar inima se simţea bătând cu simboluri stranii în urechi, precum zumzetul unor albine împrejurul unui ciorchine.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul

Un bătrân pe gânduri dus,
Stă, pe-o lacrimă să scrie,
Ca pe-o coală de hârtie
Un destin de mult apus.

Sub sprâncenele stufoase
Vede cum trecut-au anii
Şi visează clipe stranii
Trec pe-ntinderile albastre.

La mustăţi cu promoroacă,
Pe genunchi cu nepoţi
Poarc-o vede pe bunica,
Lacrimi grele-i curg în barbă.

Podul palmei fraged şterge
Rândurile răvăşite
Veştede, pierdute-n lumea
Nerostitelor cuvinte.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săgeata

Ca o săgeată a străpuns liniştea nopţii,
Prelung la malul mării; pescăruşi
Ţipând şi valuri stranii
Durerea i-a spălat, ducând cu ele,
Însângerate umbre şi mărgele
De lacrimi care i-au răpit suflarea...
Şi s-a pătat cu sângele lui, zarea...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor

Mi-e dor de tine,
De zâmbetul tău şi de drumul spre casă,
Fată frumoasă!
De ie şi de maramă,
De opinci şi ilic...
De toate mi-e dor câte-un pic.
Mi-e dor de lumina din ochii tăi!
De nucul bătrân, de amintiri şi de vise,
În care, alergai pe cărare,
Înger cu aripi de fluturi,
Înger cu aripi de fum.
Alergai spre-nceputuri...
Poveste de-o clipă
Între cer şi pământuri,
Ce în gând se-nfiripă.
Copilăria...
Mi-e dor de bunica Maria,
De casa cu flori la fereastră,
De fântâna din curte
Şi de dudul din poartă.
Mi-e dor de-altădată!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oh, soarele...

Soarele s-a ascuns în spatele dealului,
Sub sprânceana căruia stă ascunsă casa bunicii.
Acolo îmi petrceam verile.
Sub nucul bătrân,
Scârciumul veghează amintiri
Cu aromă de copilărie.
Libelulele dansează pe cerul turcoaz,
Ori călugăriţe forfecheaz ă frunza porumbului.
Scârţâie cumpăna fântânii,
Măcinată de nelinişti şi singurătate.
Este singură pe drumul spre moarte...
Când dorul ămi ferecă paşii
Întorc privirea-napoi
Şi îi limpezesc taina ce s-a deschis ca o poartă,
Îmbogăţind universul.
Să-mi lăsaţi deschisă uşa
Spre poarta neuitatelor amintiri!
Nu vreau să le pierd!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În stranii anale...

Ne ascundem gândul în stranii anale...
Timpul se divide. Între doi coloşi,
Ne-am uitat trecutul. Zbor în depărtare,
Anii de lumină, limpezi şi frumoşi.

O făclie arde. Plete e lumină,
Se desprind din ere şi se risipesc,
Trup de-ntinăciune, trup de foc şi tină,
Din amare umbre ce se reclădesc.

S-au pierdut secunde, timpul ne desparte
În timpane sparte, plăgi şi gropi comune.
Au rămas doar vise, drumul către moarte,
Clopote de jale, citate postume...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicii pe bancă

Pe o bancă (banca de la drum)
Parcă-i văd sub nucul cel bătrân.
Doi bătrâni bunici răpuşi de dor,
Rugând doar un strop de ajutor.

Oh, găleata goală amintea
De ani trişti, de viaţa lor cea grea.
Lacrimi lunecau de-acum arar.
Sufereau de griji şi dor amar.

Ghiocei ascunşi sub o basma...
Ridul unui pliu de catifea.
Azi clepsidra timpului e spartă –
Ceasuri de nisip şi vremi de sloată...

E bunicul, caierul de fum...
Alb în barbă, plâns şi trist de-acum.
Văd, priveşte din fotografie,
Tot ştrengar, ca în copilărie.

Îngeri dorm la tâmplele de nea...
Cu buicul şi bunica mea,
Mai vorbesc în somn. De ei mi-e dor...
Bunii mei, adio, somn uşor!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare

Leana e-n încurcătură:
Pe la ea în dormitor,
Azi-noapte, a venit Vasile,
Cu pălăria lui Ion.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă târzie

O literă nouă îmi picură-n sânge...
Sătul de minciună mi-e gândul. Ajunge!
Un drum către cer se deschide. Şi plâng!
Mi-e viaţa şi visul, azi, tristul amurg.

Mi-e gândul amară şi casa pustie,
O lacrimă curge din suflet... Şi mie
Mi-e dor de copii şi nepoţi bunăoară,
De pita făcută-n cuptor, ca la ţară.

Mi-e dor de muşcate, de nucul bătrân...
Dar sunt prea departe de toate, acum!
Un câine mai latră. Şi el este trist...
Oh, Doamne, alungă-mi durerea! Exist...

Sunt banca din poartă, sunt roasă de moli,
Mă tem de durere, de-a nopţii ninsori...
Sunt singură, mamă, voi toţi aţi plecat.
Mă doare tăcerea din casă, din sat...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistei Rodica Nicoleta Ion

De este vară cu Rodica Ttot,
Să spun ceva de rău, precis nu pot,
Iar aliate în acelasi job
Pe mine, sigur, mă vor face... zob!

epigramă de Vasile Vulpaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de nucul cel bătrân de-acasă

Simt nostalgia cum în piept mă-apasă
Iar gândul cum mă poartă spre părinţi,
În casa noastră se-mpletesc dorinţi...
Mi-e dor de nucul cel bătrân de-acasă...

Văd frunza verde, umbra lui cea deasă
Cu crengile-i bătrâne şi cuminţi
Copii flămânzi şi grijulii părinţi,
Stând laolaltă peste vremi, acasă.

Ca un străjer la casa părintească,
Eu tot bătrân îl ştiu precum a fost
Sub poala lui, copiii aveau să crească,

Fiind leagăn, ca şi dulce-adăpost,
Cu prima vorbă spusă, românească,
Şi unde mama ne-a învăţat un rost...

poezie de Petre Gigea-Gorun din Căldura vieţii (1978)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mistuire

Mistuiţi de suferinţă,
Cad îngenunchiaţi şi goi,
Îngeri sfârtecaţi de doruri,
Prinşi cu tălpile-n noroi.

Şi mustesc vulcani, de teama
Ferecatei dăruiri...
Curge-n suflete veninul
Nerostitei amăgiri.

Se întind liane stranii...
Sugrumate adevăruri...
Trec prin vis colindătorii
Ţi ne cântă triste doruri.

Lanţ de umbre şi tăcere,
Îngeri cad – secerători.
Suntem gâzi cu arme care
Pot ucide uneori.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regatul fericirii

În regatul fericirii mele,
Nimeni să mă caute nu ştie...
Oh, purtam la gât mărgean de stele
Şi-alergam prin vis, copilărie!

Prins în leagăn de lumini şi umbre
Între roze, crini şi chiparoase,
Nimeni azi paharul nu-mi mai umple
Cu plăceri şi amintiri frumoase.

Când în lacuri de oglinzi albastre
Ca o lotcă, lacrima străluce,
Numai umbra fericirii noastre
În adâncuri stranii ne va duce...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meniu de diabet

Îmi zise astăzi doamna Ion,
Că mâncă fibră de carbon,
Cu iaurţel, e de-nţeles...
Deci... şi chimia poartă... fes.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nelinişti

Nelinişti prin stomac trecătoare,
Roi de fluturi
Şi păsări zburând spre plus infinit,
Pace, căldură, culoare,
Primul sosit...
Liniştea, când cerul senin se coboară-n furtuni,
La margini de lumi...
Râuri de fericire
Peste cuvioase furtuni...
Ropot de cai în tânguiri,
În irişi pătaţi de sentimente confuze...
Doar tu treci ca un necunoscut
Prin pădurea de sentimente,
Prin oceanul de frunze
Ce ţi se deschide în suflet,
Ca o poartă spre vis.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinistrul din suflete

Craniile zornăie ca nişte monezi,
Lovindu-şi gândurile nerostite şi triste,
Mărşăluiesc printre morminte şi cruci,
Purtând umbre stranii de speranţi şi vise.
Se sting lumânările... Pe rug şi altar
Doar umbre de cranii – stihii adormite în raclă,
Aşteaptă-n tăcere,-n zadar,
Veşnicia să treacă,
Cu alte veşnicii să-şi cunune uitarea,
Să-şi spele tăcerea în zare,
Să nu mai erupă coşmar,
Să nu mai audă "se moare!"...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

adolescenţă -
scrie o povestire
sub nucul bătrân

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!