Transfigurare

am fremătat intens nu am trăit în van
ci-am cumulat lumini în inimă şi suflet
a strâns splendoare gândul năzdrăvan
zboară mereu spre cer pe aripi de sunet.

m-ai făcut treptat iubite să-mi dau seama
că sunt precum o salcie la margine de lac
mă ondulez cu graţie ştiu să alung teama
de furtună, mă oglindesc în ape după plac.

chipul meu adesea se transfigurează
cân primăvara mugurii veseli răsar
când un pitpalac în mine fredonează
un cântec liniştit să nu mai tresar.

iubirea ta iubite în suflet vibrează
îmi luminezi destinul cu harul solar.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iliada şi Odiseea

nu pot să stau departe de tine iubite
tu ai fost mereu fericirea mea pură
cu tine toate visele mi-au fost împlinite
viaţa mea fără iubire nu are anvergură.

fiorii mângâierii coboară spre glezne
milioane de săruturi în nopţi de poveste
am trăit extaze ce-au destrămat bezne
iubite eşti minunea care mă locuieşte.

nu ştiu să trăiesc iubite fără tine
tu eşti iliada eu sunt o odisee
soarele meu drag îmi dai clipe senine
descriu fericirea deplină epopee.

cerul luminos se coboară-n retine
inimile fredonează dulcea melopee.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul iubirii

(soţului meu)

iubite, fericirea are chipul tău
pe făţă porţi lumina de la soare
te-am ales pe viaţă, nu îmi pare rău
mi-ai umplut tot timpul cu splendoare.

am cunoscut iubirea în braţele tale
am fost ocrotită de vijelii perfide
ridicând mereu la cer zâmbete vitale
topindu-mă ca fulgul în mângâieri candide.

ai fost precum îngerul noapte şi zi
nu ai lăsat tristeţi să mă doboare
eşti universul meu de fantezii
muzica din suflet, fiori şi ardoare.

căsniciei noastre i-am scris poezii
versul de iubire niciodată nu moare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire mulată pe Soare

mi-ai presărat iubite petale pe cearceaf
în iubirea noastră fericirile curg
voi scrie în versuri povestea cu perdaf
cu amintiri strânse din frumosul burg.

cu străzi decorate cu castani înfloriţi
care ating cerul ca nişte candelabre
cu terase-nsorite pline de îndrăgostiţi
care sorb bucuria din potire salubre.

sărutul tău iubite e dulce ciocolată
ţine-mă strâns în braţe până răsar zorii
să mă-nveşmânte în lumina lor imaculată
să-mi destrame în suflet amăgiri derizorii.

iubirea noastră-i sfântă pe Soare e mulată
raze calde, tandre disipă zilnic norii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rapsodia verii

(soţului meu, cu iubire)

melodios se plimbă secundele prin mine
pe aripi de vânt plutesc ca o chemare
doruri adie-n suflet şi îmi pare bine
că unul frenetic mă transportă la mare.

alunec spre tine iubite să mă vezi
ca aerul de vară cald şi mângâietor
în irişi am soare, miresme din livezi
tristeţea ta mă cheamă-n ajutor.

să nu te temi iubite voi fi mereu cu ţine
conjur şi universul să se comprime-n noi
eu te simt în sânge cu mângâieri caline
karma fericirii se împarte la doi.

iubirea mă îmbată cu aromele-i fine
cu senzualitatea săruturilor moi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt solar

lutul patriei cântă în dulcele grai
capătă sublime forme pe roata de olar
oriunde îndrept ochii mă simt ca în rai
lumini mă-mbrăţişează cu freamăt solar.

pe alei de vis întâlnesc fericirea
miresme mă învăluie purtate de vânt
raze de iubire îşi ning strălucirea
în inimă în suflet în sacru cuvânt.

călătoresc cu gândul între munte şi mare
un izvor năvalnic murmură în mine
către mii de splendori am zilnic chemare
adun în palme rouă nectar din stamine.

destinul meu triumfă e demn de afirmare
în univers poetic pictat pe etamine.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meditaţie în altarul sufletului

lumini se aşează în sublime corole
zori sorb roua din parfumatul crin
din suflet se revarsă râuri de parole
la miracolul naturii vreau să mă închin.

iubirea muntelui în peşteri vibrează
stalagmite susţin tavanul de bazalt
ca într-n altar sufletul rezonează
cu grija lui Cristos pentru celălalt.

plină de mister viaţa e captivantă
splendori mă seduc mereu mai intens
cu divinitatea sunt cooperantă
drumul meu în lume are un singur sens.

îndumnezeirea cu suflet de servantă
Demiurgul mă primeşte cu sacru consens.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără dragostea ta

Spune- mi iubite că mă iubeşti,
Cum iubeşte albina nectarul din floare.
Spune-mi iubite că mă doreşti,
Cum cerul e dorit de soare.

Spune -mi iubite că sunt steaua
Care te călăuzeşte spre Calea lactee.
Spune -mi iubite că sunt îngerul tău
Cu chip frumos de femeie.

Sărută -mă iubite pe ochi şi pe gură,
Iubeşte-mă iubite cu întreaga ta făptură.
Şi să nu pleci niciodată iubite de lângă mine,
Căci fără dragostea ta zilele mele sunt mai puţin senine.

poezie de Vladimir Potlog (11 mai 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul dragostei

sunt fericită să te am iubite
am strâns anii noştri în sublim şirag
faguri de iubire... fericiri împlinite
le simt şi acum la braţul tău drag.

timpul împreună sub bolte arcuite
a ajuns în noi precum un mag
sunt fericită să te am iubite
provocările vieţii trec al casei prag.

clipe de deznădejde au fost lecuite
de îngerii noştri, în cer ne atrag.
negrele tristeţi au fost biruite
timpul se reazemă de sfântul toiag.

sunt fericită să te am iubite
am strâns anii noştri în sublim şirag

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub clarul de lună

sunt la vârsta la care nu mai fac nazuri
las timpul să-mi picure în vene mulţumire
am strâns în suflet bucurii şi necazuri
astfel ca tot omul nutresc curată iubire.

fericiri din tinereţe au rămas amintiri
sunt umbre de visare nopţi la rând
din tâmplele cărunte bizare străluciri
alunecă spre inimă spre fiecare gând.

am trăit să iubesc tot ce m-anconjurat
prin păduri de ploi am alergat nebună
am râs cu fluturi cu obraz îmbujorat
şi mi-am păzit credinţa de furtună.

sunt fericită cu tot ce Dumnezeu mi-a dat
mă tratez de tristeţe noaptea sub clar de lună.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se văd diamantele pe obraji după furtună...

Sunt umbra care stă lipită de tine şi aud
soarele cum îmi bate în inimă după furtună,
sunt melancolia vie în care doarme
îngerul născut din ploi.
Albastru de izvor ţi-e numele,
tremură ca aerul bătut de vânt când îl şoptesc,
întorcându-se în ecouri
cu floare ninsă din aripile îngerului adormit.

Mă priveşti şi mă descânţi ca pe o floare
să rămân până îmi alunecă dorul din ochi
pe buzele albite, să mă pierd, să nu mai ştiu ce sunt.
Dacă sunt sau nu pasăre scăpată din moarte,
s-a umplut cu viaţa ta pentru că n-a mai încăput
în somnul îngerului.

Întorcându-mă pe pământ fără tine,
mi se văd diamantele pe obraji după furtună:
sunetul unui cântec îndepărtat al acestui suflet
care nu mai e el însuşi suflet.
I-au crescut braţele precum fulgerului să te lumineze,
Dragoste.
Adorm copilă în somnul tău şi încolţesc în tine ramuri.

camelia opriţa

poezie de Camelia Opriţa din poetii-nostri.ro
Adăugat de Elena Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cardinal

tot mai spre sud iubite vom fugi
spre marea barieră australă
când timpul nostru mai puţin va fi
şi lumea - o enclavă abisală

tot mai spre vest iubite vom pleca
precum atlanţii ne-om scălda în valuri
râvnitul el dorado-l vom afla
ascuns în propriile idealuri

tot mai spre nord iubite vom sui
spre tundre-n care gerul este rege
când marea taină-a vieţii o vom şti
când rostul morţii îl vom înţelege

tot mai spre est iubite vom migra
ca doi cocori cu aripi fermecate
ce pururi spre lumină ne-or purta
cât timp în piepturi inima ne bate...

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune în vânt

mă transfigurează voluptatea suferinţei
dar am îngerii mei care mă consolează
iubirea de lumina din adâncul fiinţei
atrage şi noaptea străluciri de rază.

sufletul meu trece prin proces revolut
aşteaptă în tăcere iertarea lui Hristos
sunt o scânteie ruptă din focul absolut
ard gânduri care nu -mi sunt de folos.

mă mângâie lumini când sunt slabă şi tristă
stresul şi oboseala le alung cu versuri
şi atunci când lacrimi umplu o batistă
din adâncul meu izvorăsc înţelesuri.

Doamne Ţie îţi încredinţez sufletul meu
fă din mine o stea să dăinuiesc mereu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire întemniţată

Iubite, fără mângâierea ta sunt tristă
Şi fără al tău surâs ce în inimă mi-a rămas,
Iar sufletul îmi jeleşte şi n-are batistă,
De atâta plâns, rămânând fără glas.
Iubite, mi-am trimis gândul către tine,
Zburând adiat de vânt ca o pasăre călătoare,
Să te ajungă din urmă, să te aducă la mine,
Căci dorul îmi sfâşie inima, iar sufletul mă doare.
Iubite, fără tine nu mai sunt ca o stâncă,
Sunt ca şi cerul înnorat, ca şi marea agitată,
Fără tine, rana din suflet mi-e tot mai adâncă,
Iar inima-mi bolnavă tânjeşte să fie vindecată.
Iubite, te aştept şi azi, sperând c-ai să te-ntorci,
Să-mi redai fericirea, să zâmbesc ca altădată,
Ca un trandafir să înfloresc, sărutându-ţi buzele dulci,
Să nu mai plâng, căci fără tine iubirea-mi zace-ntemniţată...

poezie de Daciana Lazăr (13 noiembrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub aripi de iubire

ce multă iubire mi-ai dat tu iubite
pământul întreg l-aş cuprinde cu ea
(orizont cu lumini fluxuri nemărginite)
călăuziţi mereu de propria stea.

fiinţa noastră este vibraţie în infinit
cu iubirea ce ne-a fost mereu călăuză
extazuri de-mplinire deplin ne-au definit
am avut amândoi o romantică muză.

în ochii noştri dansează lumini
lăsând amprente elegante pe alei
beţie de culoare cu parfumul de crini
ce-au creat armonii la temei.

n-am ştiut de deşert de ciulini
ne-am iubit cu tărie sub aripi de zei

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, creşte-mi iubirea

O, creşte-mi iubirea în inima mea,
Isuse, Isuse, mereu Te-aş ruga:
îmi umple cu harul pe care-l aştept
şi ochii şi graiul şi inima-n piept.
O, creşte-mi iubirea, Isuse iubit,
să fiu de-a' ei haruri deplin copleşit;
revarsă-mi-o-n suflet cu val după val,
ca rîul ce creşte de dă peste mal.
O, creşte-mi iubirea, iubite Isus,
în starea şi locul în care m-ai pus.
Să port pretutindeni belşugu-i de har,
şi-a ei revărsare să n-aibă hotar.
O, creşte-mi iubirea cu rodu-i sfinţit,
chiar numai cu ură de-aş fi răsplătit;
să nu pot, Isuse, trăi fără ea:
– o, creşte-mi iubirea în inima mea.

poezie de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Şi-acum mai eşti în mine" de Violetta Petre

M-ai adăpat iubite, ce sete-aveam în mine,
De ploile rebele, de vară şi de tine!
Şi cum mai creşte iarba în pielea de sub palme
Când palma ta-mi rămâne pe tâţe şi m-adoarme!

Acuma am în ochii deschişi, visări nebune,
Căci mă priveai cam galeş şi tandru pe păşune,
Ieşeau gingaş din fluier acorduri minunate
Iar eu oftam din suflet cu genele lăsate.

Sunt aripile ramuri ce înfloresc amurgul,
Cam mustrător la mine, gelos, se uită murgul
Şi buzele îmi tremur de o simtire pură,
Iubesc, dar condamnată-s pe veci să tac din gură.

M-ai adăpat iubite dar setea-mi este vie,
Mă copleşesc frisoane si simt o nebunie,
Că vreau să-mi strig iubirea ce-mi freamătă sub piele,
S-audă toată lumea, să urce pân la stele!

Îmi umflu tare pieptul şi strig s-auzi şi tu,
Sî-ţi fie clar iubite ce-ţi spun acuma: MUUUUUU!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea zboară, Floare-nfloare

Chipul tău m-a surprins,
M-a uimit privirea ta,
Nu pot uita chipul, când te uiţi la mine,
Te văd tot mereu zâmbind,
Când eşti lângă mine,
Chiar şi când nu sunt îndrăgostit de tine.

Refren:

Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îţi răspund la întrebare...
"De ce eşti tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"

Eşti un înger pentru mine,
Aş vrea să te am lângă mine,
Să îţi văd chipul zâmbind,
Când eşti lângă mine,
Simt fluturi în stomac,
Şi simt că am sa mor,
De dragostea şi iubirea ta,
Care o porţi mereu cu tine,
Simt o adiere în sufletul meu.

Refren:

Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îţi răspund la întrebare...
"De ce eşti tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"

Şi simt că te doresc...
Şi aş vrea să fi a mea....
Pentru că Te iubesc,
Şi eşti totul pentru mine...
Şi nu pot să trăiesc fără tine,
Sunt singur fără apărare,
Când eşti lângă mine,
Simt că sunt apărat de iubirea ta...

Şi îţi spun....
Că.... Te iubesc.....

poezie de Mihaela Blars
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punte de credinţă

romantismul meu e o zestre divină
pune accent pe iubirea de lume
pe iubirea de viaţă curată, senină
reflecţii specifice simţirii antume.

poezia mă leagă de oameni de suflet
mă leagă de natura cu păsări cântând
sentimentul pur prinde aripi de sunet
lumini îngereşti se strecoară în gând.

pe aripi de raze înalţ sufletul meu
cu o credinţă măreaţă ca un munte
cu rugăciuni ardente l-ating pe Dumnezeu
să simt şi noaptea mângâieri pe frunte.

în cereasca dragoste am să cred mereu
pe valea suspinelor am ridicat o punte.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare poţi să înţelegi tu toate astea?

cele două euri ale noastre, iubite
pot dobândi desăvârşirea, veşnicia
ştiu că tu crezi că desăvârşirea iubirii
înseamnă dăruire carnală, când carnea cade
sub beatitudinea simţurilor spre senzualitatea abisală,
spre chiar fericirea cerească şi spre harul divin
eu ştiam că cele mai sincere posesiuni
nu dovedesc niciodată sinceritate în dragoste
voiam să-mi atingi sufletul, iubite
darul viu al lui Dumnezeu, nu trupul meu
jocul privirilor complice şi rotate e sublim
şi atingerea mâinilor albe sculpturale
ca-ntr-un act de devoţiune sacră
pentru însuşi Dumnezeul divin
mă pot vedea în braţele tale, iubite
în chenarul roşu al sângelui clocotitor
sau într-un gheizer sub forma unei coloane
sau pe pragul prăpastiei ademenitoare
dar, vreau să-mi iubeşti sufletul, iubite
în starea lui de miracol, de graţie
de înger, să-ţi fiu dorul din urmă
şi întâia şi unica întâmplare
şi soarele şi luna şi durerea cea mare.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt un fulg de zăpadă

Îmi ninge în suflet, iubite,
priveşte zăpada pe ramuri,
se pierde în viscol tăcerea
şi-ngheaţă lumina la geamuri.

Prin noapte trec ca o umbră,
eu sunt vânzătoarea de vânt,
în seara furtunii cu stele:
" Iubite, mai ştii cine sunt?"

Ascultă colindul din zare,
pe stradă iar trece-un tramvai,
întind o mână spre tine:
"Iubite, te-aştept la un ceai!"
..............................................................

În mine se-ascund zăpezi numărate
şi ninge, iar stele vin să mă vadă,
în noaptea aceasta te rog să m-aştepţi:
"Iubite, eu sunt un fulg de zăpadă!"

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!