Chinurile lui Dumnezeu
setea de sânge a zeilor e crasă
purced războaie atacuri cu bombe
sunt tot mai avari de nimic nu le pasă
oamenii afectați se-ascund în catacombe.
țara mea e plină de zeități corupte
ciuma roșie scoate lumea în stradă
pentru un colt de pâine duc grele lupte
cu sărăcia ce domneste cu legi de fațadă.
Dumnezeu nu luptă plânge în genunchi
sărută moaște de sfinți morți în chinuri
i-a rămas speranța ce freamătă-n rărunchi
universul să reziste la tragice declinuri.
arborele vieții e zdruncinat în trunchi
de tornade dese ce-au dezmembrat seninuri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Criză de normalitate
politici murdare transpuse în fapte
au purtat țara din criză în criză
lumea e invadată de vulturi de noapte
ce au pătruns în spații fără de viză
glia e vândută bucată cu bucată
lutul în adâncuri se zvârcolește
zei duc luptă neagră mistificată
lumea în deznădejde orbecăiește
se adună oameni la protestul din stradă
invocă fericirea de viață normală
jos ciuma roșie e scris pe pancardă
pline de vaiete suflete se răscoală
un cer plin de stele mă pune în gardă
Dumnezeu nu-i lasă pe români să piardă
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oh! Suzana
(Solo) Am plecat din Alabama
Cu banjo-ul subsuoară
Și o tai spre Louisiana
Să îmi văd iubita iară.
A plouat întreaga noapte,
Când m-a pornit la drum dorul din sânge,
Apoi arsiți peste poate
Dar tu, o, tu, Suzana, nu mai plânge.
(Corul) Oh! Suzana, nu mai plânge din rărunchi,
Mă întorc din Alabama cu banjo-ul pe genunchi.
(Solo) M-am cățărat pe un bampor
Ș-am coborât un râu cu valuri multe,
Avea lămpi mari luminate de Electric,
Ș-au murit cioroi cinci sute;
M-au urmărit câț'va buhai ș-apoi niște călăreți,
De am crezut că viața mi s-o stânge;
Cu ochii-închiși, așteptam să mor printre scaieți
Dar tu, o, tu, Suzana, nu mai plânge.
(Corul) Oh! Suzana, nu mai plânge din rărunchi,
Mă întorc din Alabama cu banjo-ul pe genunchi.
(Solo) Am avut un vis noaptea cealaltă,
Când țâpenie-n jur nu se clintea,
Am crezut c-o văd chiar pe Suzana
Coborând pe creasta verde;
Mușca dintr-o prăjitură și-i era de lacrimi ud
Obrazu'. Simțeam cum sufletu-mi se strânge
Ș-am spus, io uite-acușica-ajung din sud,
Dar tu, tu, Suzana, nu mai plânge.
(Corul) Oh! Suzana, nu mai plânge din rărunchi,
Mă întorc din Alabama cu banjo-ul pe genunchi.
(Solo) Curând voi fi acasă în New Orleans acoloșa,
Ș-o să scotocesc tot locu'
Ș-unde-oi găsi-o pe Suzana
O să pup țărâna și-o să-mi cânt vesel norocu'.
Iar de-o fi să n-o găsesc,
Acest negrotei va muri în propriul sânge
Dar și atunci, când va fi mort și îngropat,
Tu, tu, Suzana, nu mai plânge.
(Corul) Oh! Suzana, nu mai plânge din rărunchi,
Mă întorc din Alabama cu banjo-ul pe genunchi.
cântec, muzica de Stephen Foster, versuri de Stephen Foster
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Imn morților
Morminte dragi, lumină vie,
sporite-ntr-una an de an,
noi v-auzim curgând sub glie,
ca un șuvoi subpământean!
Ați luminat cu jertfe sfinte
pământul, până-n temelii,
căci arde țara de morminte,
cum arde cerul de făclii.
Ascunse-n lut, ca o comoară,
morminte vechi, morminte noi,
de vi se pierde urma-n țară,
vă regăsim mereu în noi!
De vi s-au smuls și flori și cruce
și dacă locul, nu vi-l știm,
tot gândul nostru-n el v-aduce,
îngenuncheri de heruvim.
Morți sfinți în temniți și prigoane.
Morți sfinți în lupte și furtuni,
noi am făcut din voi icoane,
și vă purtăm pe frunți cununi.
Nu plângem lacrima de sânge,
ci ne mândrim cu-atâți eroi.
Nu! Neamul nostru nu va plânge,
ci se cuminecă prin voi.
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Menestrelul
Să-mi dați un strop de vin și pâine,
ca unui menestrel hoinar.
Eu doar trăiesc de azi pe mâine,
de griji și soartă n-am habar.
Am fost odată om cu stare,
aveam nevastă și copii,
dar m-au gonit în lumea mare,
războaie crude și urgii.
Am fost în lupte, printre leșuri
privind la câmpul plin de sânge,
am dobândit noi înțelesuri
și am pornit pe strune-a plânge.
Eu am văzut putreziciunea
nenorocirii și durere
și-am înțeles deșertăciunea
vieții fără mângâiere!
A povestit întreaga seară,
de vremuri aspre, de războaie,
acordurile de ghitară,
scânceau prin picurii de ploaie.
Un strop de vin și-un colț de pâine
i-au dat ferindu-l de șiroaie,
ca oaspete de azi pe mâine
în șură, pe un braț de paie.
Dormea chircit, visând pesemne
la viața lui cea zbuciumată,
și pe obraz îi lasă semne,
o lacrimă adevărată.
Atât a plâns, un bob de jar
cât răul din întreaga viață.
De griji, de chinuri și amar,
el uită până dimineață.
În zori se-nchină și pornește.
Nu știe unde-l duce pasul.
Din loc în loc îl omenește,
mulțimea să-i asculte glasul:
- Eu nici nu cânt, doar povestesc
de câte-am reușit să strâng.
Prin lumea largă rătăcesc
și traiul meu pierdut îl plâng.
poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Ovidiu Oană
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din culisele sufletului
n-a mai rămas nimic din tinerețe
cearcăne și riduri invadează chipul
viața nu e plină de justețe
dar cinstesc cum se cuvine timpul.
un loc în veșnicie vreau să cumpăr
sunt miliardară în vise și idei
universul slovei nu aș vrea să-l supăr
cu lacrimile negre scurse din condei.
pe credința sfântă pun mare accent
mă confesez la sfinți cu ei mă sfătuiesc
concentrată zilnic pe avânt transcendent
un palat de versuri am să construiesc.
venerez demiurgul în toate prezent
din culisele sufletului emoții țâșnesc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trezire din somnul rațiunii
zei aruncă peste noi aroganțe penale
găuri negre mari se cască-n urma lor
romănii toți se luptă cu biruri infernale
n-au unde să mai fugă din calea hoților.
ciuma roșie s-a răspândit în țară
ca pesta porcină prin satele gliei
ne-a încolțit mătrăguna ordinară
îndepărtându-ne de cântul ciocărliei.
când zeii respiră furtuna se pornește
aruncând în neant orice urmă de zâmbet
ca un blestem de viață ce scrâșnește
sfinți și îngeri se revoltă cu urlet.
o rază de lumină tandră ne trezește
din coșmarul vremii suspendat în sunet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciupercărie de întrebări
de ce sunt pe lume cutremure devastatoare?
de ce avari și hoți defrișează păduri?
de ce încă din fașă îngerașul moare?
de ce-n loc de spitale se construiesc borduri?
de ce ne guvernează toți zeii corupți?
de ce trubadurii cerșesc în stradă?
de ce poartă lumea pantalonii rupți?
de ce gem munții cu lacrimi de baladă?
de ce suferă pruncii cu părinții plecați?
de ce sunt sclavi în veacul modern?
de ce se frâng și cad aștrii fermecați?
de ce destinul vieții nu este etern?
de ce-i pe apa Sâmbetei planul aurifer?
de ce nu pot să dorm fără somnifer?
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țară a doinelor
istoria țării a fost scrisă cu sânge
tratate meschine i-au schilodit trupul
Basarabia suspină neîncetat plânge
dar mai sunt lumini să-i mângâie chipul
ani lungi de chin revoluții războaie
au îndurat românii mult compătimiți
eroi se zvârcolesc pe drumuri de noroaie
luptând pentru dreptate împătimiți
țară a speranțelor cu munți înțelepți
fiii tăi s-au răspândit în lumea întreagă
Dumnezeu mai știe încotro te îndrepți
treci prin crize dar viața ți-e dragă
țară a doinelor plâns de nai și vioară
sub tălpi de iubire tot răul o să piară
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La școala vieții
primesc de la sfinți sacre învățăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă
cum să scot păcatele din simțăminte
gândul se face cuvânt și cuvântul faptă.
mă relaxez evlavioasă în așezăminte
plină de iubire de speranța coaptă
primesc de la sfinți sacre învățăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă.
învăț din greșeli spre aducere aminte
că viața e o școală reală înțeleaptă
pe Iisus Hristos l-am primit în minte
să-mi dea mântuirea să mai urc o treaptă.
primesc de la sfinți sacre învățăminte
cum să înaintez pe calea cea dreaptă.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfânt poate fi tot omul. Avem sfinți rugători din pustie, avem sfinți mărturisitori din arenele romane, avem sfinți din catacombe și temnițe, avem sfinți împărați și eroi, atleți ai lui Hristos, avem sfinți ai milosteniei, avem sfinți clerici și laici, și din popor și din elite. Toți oamenii, în toate domeniile de viață, sunt chemați la sfințenie, adică la o viață trăită în lumina Duhului Sfânt.
citat din Valeriu Gafencu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Extaz portocaliu
bătrânețea mi-a adus suferință și chin
dar oaza de liniște mi-a fost inoculată
noaptea înstelată e ca un baldachin
peste nesomnul meu de floare exaltată.
dincolo de agonie un extaz portocaliu
se pogoare printre gânduri în rărunchi
printre zeci de probleme am rămas candriu
seva romantismului se ridică pe trunchi.
sunt soră cu cireșii cu florile de Mai
în freamătul frunzelor triluri răsună
mă leagănă vântul pe un colț de rai
sufletul meu boem mii de slove adună.
respir miresmele de trandafiri corai
vara splendorilor nu vreau să apună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boc, Băse, PDL, se știe, au fost ciuma portocalie!
(În Evul mediu, ciuma neagră),
Azi, ciuma roșie... măi, dragă!
Precum se vede, toți votații
Corupții, lotrii, și... ciumații!?
epigramă de Stelian Negomireanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vară de poveste
anii trec în grabă nu ajung goana lor
eu sunt o frunză în arborele vieții
freamăt ziua întreagă cu speranță și dor
mă-ngălbenesc treptat sub umbra tristeții.
anii ce mi-au rămas îi dedic poeziei
prietenilor virtuali ce vibrează ca mine
sunt poeții mândri pe geana fanteziei
în slove de suflet curg lacrimi sibiline.
trăiesc să iubesc să vorbesc de miracol
nimic nu-i mai presus ca viața sublimă
cu Dumnezeu în cuget n-am teamă de pericol
sper ca bătrânețea să aibă blândă climă.
vara e de poveste din superb spectacol
în suflet cântă păsări inima mi-o animă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremuri blestemate
se poartă tatuaje și pantalonii rupți
e isterie-n țară zgomot pentru nimic
poporul e condus de zeii corupți
suferă tot neamul cu mare cu mic.
vântul printre frunze șuieră bezmetic
cerul răstoarnă peste noi șuvoaie
politica-i o curvă de ordin luetic
pământul este împânzit de noroaie.
în lăcașe mizere se-aud fluierături
lumea așteaptă minuni să se întâmple
indiferența crasă crește pe arături
sărăcia că tristețea zvâcnește în tâmple.
în butoiul cu probleme mustesc înjurături
catedrala neamului cu rugăciuni se umple.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zestrea cu mărgăritare
m-am născut cu versul în sânge
cu el am împlinit atâtea visuri
îmi este alinare când inima plânge
mă încurajează să înving abisuri.
versul e pentru mine o dragoste imensă
îl împart cu lumea ca pe o pâine
nu vreau răsplată nici recompensă
el îmi netezește drumul către mâine.
versul este stâlpul de care mă susțin
când furtuni nebune răvășesc seninul
el mă crește puțin câte puțin
prin miraj destramă suspinul și chinul.
viața fără versuri ar fi mai săracă
sunt mărgăritare lumea să le placă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înlănțuire de cuvinte
am fremătat din greu ca un copac
și mi-am întins rădăcinile-n glie
am vărsat și lacrimi pe versul opac
mi-am tatuat pe cord cântul de ciocârlie.
am învățat ce-i teama cu viermi sub scoarță
cu furtuni nebune am luptat din rărunchi
cu norii intriganți m-am luat la harță
să lase soarele să-mi pătrundă în trunchi.
codrii îmi sunt frați în povestiri de vis
m-am desfrunzit ca ei în fiecare toamnă
muguri de iubire primăveri mi-au prezis
ramuri mi-au înviat nimic nu le condamnă.
vuietul romantic în slove l-am descris
lumea cuvintelor la iubire mă-ndeamnă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În toamna vieții
nu le știu pe toate dar învăț constant
trăiesc printre semne aer pământ apă și foc
paradisul este vesel, magic palpitant
și-n brațele lui Dumnezeu am și eu un loc.
descopăr zilnic lumea cu iubiri enorme
chemările izvoarelor ce mă transfigurează
ascensiuni în lumină se îmbracă în forme
un contur de miracol mă încadrează.
pe-un romantism eclectic sunt stăpână
da da iubesc viața fără pic de rezervă
izvorul poetic mă umple ca pe o fântână
cu ambiții mari sunt plină de vervă.
sunt în toamna vieții condusă de rutină
dependență de poeme lumea mă observă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Freamăt cosmic
iubirea este hrana sufletului zbuciumat
aleanul suprem pentru singurătate
se scurge în sânge izvor sublimat
de frumusețe de candoare și de pietate.
plutesc într-un zbor cosmic spre depărtări
dintr-un vis de transcendență culeg pace
universul dragostei ninge cu iertări
speranța destrămată în lumini se reface.
delir de cosmice frământări prin abis
reverberări de stele coborâte în sânge
flacăra rugăciunii transferată în vis
șoapta de iubire ce întuneric frânge.
pribegesc prin lume cu dorul proscris
roua din lacrimi la Dumnezeu ajunge.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În toamna vieții
suflet candriu în toamna vieții
străbați cu gândul lumea întreagă
nu-ți pasă că-s ridati pomeții
nu-ți pasă c-ai pierdut din vlagă.
cu dragostea topeșți nămeții
și cu poeții stai de șagă
suflet candriu în toamna vieții
străbați cu gândul lumea întreagă.
lumini și umbre pictează pereții
armonia-n lume îți este dragă
zborul și cântul imitând sticleții
stele mi le-au dat să mă atragă.
suflet candriu în toamna vieții
străbați cu visul lumea întreagă.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o lume plină de frică, fii curajos. Într-o lume plină de minciuni, fii onest. Într-o lume în care puținora le pasă, fii plin de compasiune. Într-o lume plină de prefăcuți, fii autentic. Pentru că lumea te vede. Lumea își pune speranța în tine. Lumea este inspirată de tine. Lumea poate fi un loc mai bun datorită ție.
citat din Doe Zantamata
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!