Omule, fii ramură dreaptă la înfăţişare şi la port! Ea este după tine reîntregirea unei flori cu frunza crescută din urmele tale!... Floarea îşi găseşte odihna în această ramură, căutându-te în lumina ei prin spaţiile Universului să-ţi arate smerenia şi sinceritatea ca două roade de reper ale divinităţii.

Camelia Opriţa în Omul nu e mai presus de celălalt om, decât Dumnezeu
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

A sădi urmele celuilalt în drumul vieţii tale înseamnă că nu poţi trăi numai pentru tine; cum soarele călăuzeşte viaţa, viaţa îşi găseşte împlinirea în iubire.

Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la ramură la casă

El ia din codru-o rămurea
Căci codrului nu-i pasă
Dar azi un lemn, mâine-o surcea
Îşi face omul casă.

epigramă de Vintilă Nicu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

27

O floare de aţă
în trei culori,
alta e de gheaţă
cu ochii de nori.

Una-i fistichie,
că este de Mai,
are păr bălai
ca spicul de grâu -
floare brumărie
crescută la râu.

Alte-nfăşurate
se uitau mirate:
mă priviră toate
prin oglinzi ciudate.

Ceasul în cetate
bate ora, bate –
este... şi jumate,
Fete deocheate
(ursitoare toate)
învârt apa-n piuă...
Se făcu de ziuă.

Flori îngemănate,
îngeraşe toate -
27.
Iată mă cuprind
şi eu le răspund,
mă văzură toate
27
Floare-în-cetate.

camelia opriţa

poezie de Camelia Opriţa din Cuvântul deschide gândul omului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul este expresia marilor adâncimi ale universului; el se potriveşte cu iubirea pentru armonie şi perfecţie. Iubirea îi dă intensitatea şi strălucirea unei stele.

Camelia Opriţa în Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiunile înflăcărate ale iubirii clocotesc în mulţi oameni, însă doar cei puternici găsesc tăria de a se ridica şi reveni cu tot întregul în atracţia irezistibilă a vieţii. Este posibil ca orice existenţă să-şi găsească locul într-o tentaţie: omul să devină energia unei stele cu răspundere în evoluţia continuă a universului. El îşi poate îmbunătăţi existenţa, dar nu poate schimba destinul după voia şi pofta lui.

Camelia Opriţa în Se poate la fel de bine ca soarta omului să fie un joc al stelelor pe cer
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară

Oare este amiaza mea sau poate amurgul
Aud goana apropiindu-se
bat potcoavele orelor

Am vrut să-mi aplec ziua
ca pe o ramură din livadă străină
dar ziua m-a făcut să mă plec
ca propria ei ramură.

poezie de Urszula Koziol din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă poţi păstra vie la ceasul întunericului o ramură verde în inima ta,
Domnul va veni şi va trimite o pasăre să cânte pe acea ramură în zorii zilei.

citat din Binecuvântare irlandeză
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Dumnezeu se găseşte Adevăr, Înţelepciune, Libertate, Iubire, iar El din toate acestea a clădit omul, şi i-a dat anotimpurille; toate la rândul lor au fost date timpului.
Astăzi, libertatea desăvârşită există doar în două lucruri: zborul păsărilor şi gândul omului. Două ingrediente de bază care au călit visul - această fluiditate a gândurilor care se prelungesc cu alte gânduri până la obţinerea unei imagini de ansamblu a infinitului.
Este posibil ca din aceste lucruri să fi luat naştere idealismul esenţial.

Camelia Opriţa în Viaţa e un timp numit libertate (Fuga omului de adevăr este fuga de a nu mai fi om)wordpress.com (8 martie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrem să ştim de ce lumea de azi are această înfăţişare, recurgem la trecut pentru că istoria este o oglindă, este ceea ce spunem şi ceea ce facem.

citat din Camelia Opriţa (2020)
Adăugat de MariaElena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrem să ştim de ce lumea de azi are această înfăţişare, recurgem la trecut, pentru că istoria este o oglindă, este ceea ce spunem şi ceea ce facem.

Camelia Opriţa în Zidul gândurilor (aprilie 2020)
Adăugat de IoanAIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!

A c a s a n i m ă n u i a

Cuvintele pierdute din a c a s a n i m ă n u i a:
flori de cer,
flori de ger,
flori de speranţe şi lacrimi
care-şi aşteptă următoarele generaţii să le unească rădăcinile cu cele ale stejarilor.

poezie de Camelia Opriţa din Ecce homo (decembrie 2007)
Adăugat de Alberto Casiraghy
Comentează! | Votează! | Copiază!

La porţile universului, pe cât de vast pe atât de perfect, îşi face prezenţa divinitatea prin Măreţie şi Gloria Sa eternă.

Camelia Opriţa în La porţile universului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În memoria lacrimilor

În memoria lacrimilor tale,
Am să ridic un monument
Pe malul râului din vale,
Cum ai lăsat în testament.

Ca apa râului vor curge
Şiroi de lacrimi pe obraz.
În apa mării vor ajunge
Formând şi ele un talaz.

Cuvintele adânc săpate
Pe o lespede de piatră,
Vor aminti pe mai departe
Că ai existat odată.

Pe placa de marmură
Voi încrusta numele tău.
Lângă el, o ramură
Să i-o duci lui Dumnezeu.

O ramură de măslin
Şi flori de nu-mă-uita,
La care vin să mă închin
Câte zile voi avea.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru fiecare faptă

Bâjbâim prin întuneric...
Pasu-n hăuri se prelinge...
Omule, de tot, nevrednic,
Cine-n urmă vrei să-ţi strige?!

Prin cenuşa risipirii
Fiinţei tale-ngenunchiate,
Cărei fapte, legea firii
Să-i aducă libertate?!

Ce-ai lăsat în oseminte
Şi-n genetice poeme?!
Câţi îşi vor aduce-aminte
Care sunt a tale semne?!

Ai iubit lumina, clipa,
Floarea care se desface,
Pasărea-ntinzând aripa,
Pruncul ce musteşte pace?

Ai lăsat zălog în lume
Fapta ta? Ai dat mâncare
Celui însetat şi singur,
Celui învrăjbit de foame?!

Mângâiere şi iubire
Sufletelor suferinde,
Hrană, apă ori iubire?!
Omule, să iei aminte!

Pleci pribeag din astă lume...
Doar o palmă de pământ...
Şi nu iei nimic cu tine!
Alţii or veni la rând...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este parte integrantă şi incontestabilă a divinităţii.

citat din Camelia Opriţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea neîmplinită e ca o picătură amară aruncată în nectarul unei flori neîmplinite. Dar mângâierea cea nemângâiată tot în iubire se regăseşte, aşa cum floarea se vede parte a luminii, rănită fiind de vânt. Şi totuşi speranţa renaşte în lumea de arşiţă care trece prin sufletul omului

Camelia Opriţa în Cum pot sădi urmele tale în drumul vieţii mele?
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de gheaţă

Floarea nu înseamnă speranţa propriu-zisă,
Este ceea ce se numeşte prefaţa speranţei.
Iar dacă iarna împuţinează florile,
Îngerii au suplimentat numărul acestora cu flori de gheaţă.

poezie de Camelia Opriţa din Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Cum pot sădi urmele tale în drumul vieţii mele?
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea justifică prezenţa divinităţii în tot ceea ce înseamnă viaţă, dăruindu-i Eternitatea ca un anotimp fără vârstă. Te recunoşti în această eternitate ca fiind existenţa celuilalt.

aforism de Camelia Opriţa din cartea Zidul gândurilor (2020)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuriile mărunte ale omului vin din sinceritatea florilor. Şi copiii sunt sinceri pentru că sunt îngeri până la prima dezamăgire a vieţii.

Camelia Opriţa (9 mai 2019)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu găseşte o ramură joasă pentru pasărea care nu poate zbura.

proverbe româneşti
Adăugat de Bircu Arina Nicoletea
Comentează! | Votează! | Copiază!