Gând în vânt
În ziua-n care salcia a plâns
Cu frunze așternute pe cărare,
M-am întrebat: "Sunt eu de vină, oare?"
Și aripile-n jurul ei mi-am strâns.
Când păsările, toate, au plecat,
Iar frunzele cădeau, îngălbenite
În zilele ploioase și cernite,
M-am întrebat: "Sunt, tot eu, vinovat?"
În iarna ce-a venit c-un alb pustiu,
Mă întrebam, continuându-mi zborul:
"De cruntul ger, de vină, eu să fiu?"
Sunt gând în vânt, pot fi furtună, știu,
Dar și o briză ce alină dorul
Cu bucuria de a ști că-i viu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre frunze
- poezii despre zile
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre păsări
- poezii despre plâns
- poezii despre iarnă
Citate similare
M-am întrebat
M-am întrebat
Când sunt prea liric...
Ce sunt Satir,
Sau sunt satiric?
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de copil
De-ai ști, tu, pom, ce supărată sunt,
mi-ai spune o poveste cu prințese
ori cu croitorașul care țese,
sau... ce crezi tu ca dorul să-mi înfrunt,
Să pot și eu să mă mai joc un pic
așa cum îmi plăcea: cu păpușica
pe care mi-a adus-o-n dar mămica
atunci când tata nu mi-a dat nimic.
El a venit o clipă și-a plecat
iar azi mi-a zis că ar putea să vină,
dar n-a venit și iar m-a supărat.
Nu știu ce a putut să intervină,
dar știu că ore-n șir l-am așteptat
și îmi e dor și nimeni nu m-alină.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre supărare
- poezii despre dor
- poezii despre tată
- poezii despre păpuși
- poezii despre prezent
- poezii despre mamă
- poezii despre jocuri
- poezii despre copilărie
Visul din umbră
Mi-ai apărut, din nou, în gând,
Cum te știam: frumoasă;
Erai la ușa mea, sunând,
Și te-am poftit în casă.
-De ce ești trist? m-ai întrebat
Privirea ta e sumbră.
-Când te-am văzut, m-am bucurat,
Dar tu ești doar o umbră.
-Sunt umbră, da, sunt umbra ei,
Dar ea m-a vrut la tine,
A vrut în brațe să mă iei,
A vrut să-ți fie bine.
-Greșeala ei, greșeala mea!
De vină e uitarea,
Căci n-a venit când trebuia
Să-mi fie alinarea.
Acum și-n gând e prea târziu,
Iar visul de iubire
E doar al tău: nu pot să-ți fiu
Decât o amintire.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre greșeli, poezii despre frumusețe, poezii despre amintiri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
SUNT DE VINA ?
Sunt de vină oare,
Că am venit pe lume,
În viața asta trecătoare,
Spune ursitoare, spune?
Când am venit se știe,
Am plâns neștiutor,
Nu știam că viața o să fie
Un cântec tulburător.
Copil fiind m-am bucurat
De tot ce era frumos,
Acum poate am uitat
De acel băiat timid, sfios.
Am crescut. Plecat în lume,
Să înfrunt urcușul vieții
Bucuros nici nu pot spune,
Acum la vârsta bătrâneții.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre vârstă, poezii despre muzică, poezii despre ignoranță sau poezii despre creștere
Mereu m-am întrebat de ce păsările stau în același loc deși au aripi și pot zbura oriunde pe pământ. Și după aceea m-am întrebat pe mine același lucru.
citat din Harun Yahya
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zbor, citate despre păsări sau citate despre aripi
De ce părinții-s muritori?
M-am întrebat uneori,
De ce părinții-s muritori?
Dacă dau viață la om,
De ce nu-s veșnici,
ca un pom?
Și-n loc de pletele sure,
La tâmple s-aibă pădure?
Din riduri și adânci cute,
Ramuri să fie crescute?
Iar pasărea să-i vegheze,
Pe umeri să le danseze?
Falnici prin furtuni și vânt,
Pe pământ, nu în pământ...
Toamna, de-o fi să le fure,
Frunze din tâmpla-pădure,
... Noi, copiii lor, vom ști,
Că în "Mart" vor înverzi.
Iar iarna dac-o să vrea,
Să ningă, pe ei, cu nea,
Să ningă! Zile la rând,
Că-i știm drepți,
nu în pământ...
*****************
M-am întrebat uneori,
De ce părinții-s muritori?
Dacă dau viață la om,
De ce nu-s veșnici,
ca un pom?
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre toamnă, poezii despre păr sau poezii despre păduri
Iubire fără vină
Îmi spui că ochii mei
N-au vină că-i iubești
Ți-e verdele-n condei
Rugi dumnezeiești.
Ce este de-i iubești
De nu se cheamă vină?
Oare-s iubirea din povești
Și-a ta dulce copilă?
Ce este de-i compui
Și nu se cheamă vină?
La Ceruri să mă sui
Și-n tine mă alină.
Ce este când îmi spui
Că verdele te cheamă?
Să fiu cum alta nu-i
Iubirea-ți de aramă?
Nu știu ce-ți sunt
Dar știu că-ți Mulțumesc
Că ești poemul sfânt
Pe care îl iubesc.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre poezie, poezii despre ochi, poezii despre nevinovăție sau poezii despre mulțumire
Rondelul celei ce-a plecat
Din ziua-n care ai plecat,
Eu te aștept aici confuz
Și-mi tot răsună în auz,
Un pas grăbit și sincopat.
Nici n-am putere să te-acuz,-
Poate și eu sunt vinovat.
Din ziua-n care ai plecat,
Eu te aștept aici confuz.
Tot ce-ai dorit ți-am cumpărat.
Eu zic că nu am fost obtuz.
Te-am și plimbat în lung și-n lat,
Dar am rămas din nou mofluz,
Din ziua-n care ai plecat.
rondel de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare sau poezii despre dorințe
Sunt
Sunt eu, din nou, sunt ce eram
Și zbor cum, înainte, o făceam.
Sunt cel descris, demult, în "Avatar",
Când zborul îmi era și dar și har.
Sunt eu, ascuns o vreme de un nor,
Și m-am întors, dar nu oricum: în zbor.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Picătura de viață
Sunt un crâmpei din visul frânt
al păpădiei, pe Pământ;
Sunt umbra florii ce-a dorit
să înflorească-n asfințit;
Pot fi un curcubeu căzut
din zborul unui gând pierdut,
sau doar amestec de culori
adus de fluturi călători;
Mai sunt suspinul ce-a zburat
spre norul cel întunecat
în noaptea cerului spuzit
cu stele-n timpul infinit.
Iar ce n-aș vrea să fiu, nici pic,
e, numai, stropul de... nimic.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre nori, poezii despre noapte sau poezii despre infinit
Mirarea unui gând stingher
Tu, suflet rătăcit, cum nu știi, oare,
Că n-am plecat și nu ne-am despărțit?
Sunt încă-n tine, viu, căci o plecare
Ar însemna pustiul de sfârșit.
Nu simți privirea mea cum îți măsoară
Plăcerea-n jocul noului sărut?
Nu știi că te cunosc și mă-nfioară
Toți pașii tăi prin timpul ce-a trecut?
Nu te sfii de-acum! Din întâmplare,
Te mai privesc și eu, la fel ca tine,
Dar nu cum te priveam, cu-nflăcărare;
Cred că-i dorința mea să-ți fie bine.
Sunt doar un gând acum, ca o mirare
Prin gândul tău Dar știi. Oi știi, tu, oare?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre suflet, poezii despre sfârșit sau poezii despre cunoaștere
Vreau răspunsuri... încă mai aștept!
Mi-ai împletit cunună din astre
și un fir de gând,
pe frunte mi le-ai pus
fără de vină,
să-mi lumineze calea
atunci când mă frământ,
când nu-mi găsesc cărarea
și nici rostul,
crezând că-i a mea vină.
Nici tu,
dar nici Apollo
cel sfătuitor
nu-mi dați răspunsuri,
când întrebările
mă dor!
Unde-i lumina
care mi-a fost promisă,
unde-i iubirea,
pe care o aștept
smerită,
unde-s răspunsurile
pe care le aștept
de-o viață
și unde-i bucuria
să mă răsfețe
în fiecare dimineață??
Unde-s???
Le voi găsi
la margine de lume,
le voi primi ca dar,
în nopți fără de somn,
ori poate,
le voi citi în raza
lui Venus,
cel strălucitor!?
Pe Tellus Maters tu mi-ai dat
o casă,
în față am acum,
a masă,
pe ea bucate
câte vrei,
dar n-am răspunsurile VIAȚĂ,
le vreau pe toate,
chiar dacă tu,
nu vrei!
Le merit!
Nu sunt sfântă,
nu mă găsești în calendar,
ci doar aici pe Terra
unde bătătorită-i calea
pe care tu mi-ai dat-o-n dar!
Pe Jupiter,
l-am invocat în taină,
suprem judecător,
să văd de am dreptate
în cele socotite!
Și dacă am,
tu VIAȚĂ,
tu zăludo,
să-mi spui pe dată
toate răspunsurile
chiar dacă-n gândul tău,
mă crezi nebună!
L-am întrebat pe Cronos,
răspunsul nu mi-a dat
la simpla-mi întrebare,
firul vieții
mi-e secat?
Și dacă da,
îl pot uda?
Mai pot eu înoda
ceea ce viața
știu,
va refuza?
Nu-mi reproșa că am trăit
ca Hermes,
știu că da,
dar dat-am tot ce am simțit
și altora!
Cu prisosință chiar,
n-am fost zgârcită
trebuie s-o recunoști,
m-am pus pe mine-n poezie,
m-am dăruit cu totul
fără de regret,
dar vreau răspunsurile,
eu înca, mai aștept!
poezie de Rodica Cernea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre zgârcenie, poezii despre somn sau poezii despre smerenie
Arghezi (2)
am întrebat o capră de ce este capră
iar ea de mirare
era cât pe ce să moară
și a început să scoată fum din ea,
când încă mai era caldă
și ca s-o liniștesc
a trebuit să mă întreb pe mine
de ce sunt, și cine sunt, dar a început să iasă fum, fum din mine
și se lăsase frig
și n-am mai zărit răspunsul,
când deodată
nu știu cine
deodată s-a întrebat că de ce este cine,
de m-am scuturat
și mi-am luat capra de funie
și șchiopătând pe piscul Araratului,
care-mi rănise talpa dreaptă
am coborât cu capra la vale.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, citate de Nichita Stănescu despre început, poezii despre văi, citate de Nichita Stănescu despre văi, poezii despre moarte, citate de Nichita Stănescu despre moarte, poezii despre fum, citate de Nichita Stănescu despre fum sau poezii despre Tudor Arghezi
M-am întrebat ...
M-am întrebat ades dom' senator
Dac-ai uitat, plecând dintre popor,
Stând la tribuna plenului, bățos,
De votul meu e unul de prisos.
Ades m-am întrebat dom'le ministru,
De om ești, sau un orator sinistru,
Trecând abil prin multele guverne,
Stând mândru, plin de ifose, pe perne.
M-am întrebat ades dom' deputat
Dacă ai fost sau ești bărbat de stat,
Nerușinat, când dormi în parlament,
Nevrând sau nefiind preopinent.
M-am întrebat d-le guvernator,
De ce în buzunare n-am un chior,
În timp ce grangurii din parlament,
Învârt la miliarde cu talent.
Ades m-am întrebat dom' președinte:
Încremenit-ai între jurăminte?!
Nu mai mă-ntreb deloc, că văd eu bine,
Politica de stat nu-i pentru mine.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parlament, poezii despre votare, poezii despre talent, poezii despre promisiuni, poezii despre președinte, poezii despre politică sau poezii despre nerușinare
Cine sunt eu?
Cine sunt eu? M-am întrebat
Pe mine când iar, singur,
Stăteam cu mine-îngândurat
Ca mintea să-mi asigur.
Sunt doar un boț de lut trântit
Pe-o roată-amețitoare
De un Olar ce-a-îngăduit
O urmă de suflare.
Sunt doar o stâncă seacă pus
Pe-un băț uscat, de paie,
Ce doar privește-un pic prea sus
Ca cerul să îndoaie.
Sunt doar un bolovan ce vrea
Mai sus să urce, dară
Pe paiul ce-i subțire, prea
Greu cade când să sară.
Pământ prea moale-s, roditor
Doar de un praf subțire
Care se-așterne-întâmplător
Ca noaptea,-n amorțire.
Un foc de frunze fără de
Vreo gură să m-adape
Cu-o frunză ce se desprinde
În vânt ca să se scape.
Ce corp de carne zămislit
Răspunzător și bine,
Dar care nu-i deloc păzit
De furtuna ce vine.
Ce pot să fac să mă-întăresc,
Ce vraje, ce cântare,
Ce parte știu să pregătesc
Când văd că totul moare?
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre responsabilitate, poezii despre lut, poezii despre gură sau poezii despre foc
Ziua rea nu vreau să vină
Alerg cu aripile-n vânt
Și văd de sus totul pe pământ.
Văd lumea plină de trăire
Ce-aleargă mult în neștire.
Spun asta cu gând înflăcărat,
Dar nu pot să schimb cerul înstelat.
Văd de sus o prăpastie pustie,
Nu vreau ca drumul oamenii sa-l știe,
Noi știm de soare și de ploaie rece,
Dar și de timpul care trece.
Vreau și eu să înțeleg
Ce se întâmplă cu pământul întreg,
Nu vreau pustiu el să rămână,
Și ziua rea nu vreau să vină.
Putem s-alergăm spre-o-nsorită cale,
Iar sufletul să nu cânte-a jale.
Viața bună oamenii să guste
Și toate cărările să fie robuste.
poezie de Eugenia Calancea (8 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre prăpăstii sau poezii despre ploaie
Ce-i roza?
Ce-i roza? Doar o adunare
De spini, de frunze și o floare?
Întâi, când am ales-o-n zori
Din rondul plin de alte flori,
m-am întrebat, ce-i trandafirul?
Unde povestea-ncepe firul?
.............
Iar el mi-a spus: ca o mandala
mi-am arătat întâi petala!
Simbol pentru perfecțiune,
Așa ieșit-am din genune,
Din apele primordiale,
Am răsărit cu cinci petale!
Sunt cupa vieții, a iubirii,
A inimii și-a nemuririi.
Am fost născut să fiu potir
Al mult iubitului Martir
Și simbol rozacrucian
Și altul mistic, feciorian.
Din rosul sânge m-am transpus
Venind la voi de la Iisus.
Ca simbol al peceții Sale
Pus pe destinele astrale.
El, semn al revenirii Sale
M-a presărat pe-a lumii cale.
..............
Numele roză mi s-a dat
Din roua-ros ce-a fost odat`.
Culoarea mea trandafirie
Din sânge sfânt a fost să fie.
Căci m-am născut din albul pur,
Frunze și spini având contur.
Și te anunț că sunt dual,
Înțep, dar sunt și senzual.
Ca semn al dragostei curate
Și sentimente ce-s furate,
Din calde inimi de codane.
Dar pot să stau și la icoane!
Mă vezi la ceasul înserării
Ca simbol pur regenerării.
.............
Asta mi-a spus minunea albă
Și eu l-am prins apoi în salbă
Iubitei, plin de gând curat,
Azi, trandafirul ce-am furat.
poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Ovidiu Oană
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre inimă, poezii despre flori, poezii despre curățenie, poezii despre alb, poezii despre sânge sau poezii despre simbolistică
Cărarea vântului
Când m-am făcut cărare spre limpede izvor,
Nu mi-ai călcat pe pietre, nu mi-ai strivit din dor,
Căci n-ai știut de truda din suflet când le-am scos
Și mi-a rămas cărarea pustie de folos.
M-am preschimbat în munte cu gândurile-n cer
Și-am așteptat să treacă zăpada și să sper
Că-ți vei dori urcușul spre culmi pierdute-n nori,
Dar codrii de la poale ți-au fost neprimitori.
Și-am zis atunci: "Pădure, pădure-am să mă fac,
Să pot să-ți fiu răcoare, să-ncerc să-ți fiu pe plac.",
Dar pașii tăi, cu teamă, îndat-au ocolit
Tot verdele prin care potecă ți-am croit.
Mi te-am dorit aproape și m-am topit în vânt,
Să-ți vin pe neștiute, să nu te înspăimânt
Cu adierea-mi blândă în visul tău târziu,
Să te sărut pe umăr și numai eu să știu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă sau poezii despre spaimă
Dacă sunt întrebat
"Dacă sunt întrebat de oameni,
Eu întotdeauna le vorbesc,"
'Foarte bine, mulțumesc, cu plăcere.'
Dacă sunt întrebat de oameni,
Întotdeauna le răspund:
'Foarte bine, mulțumesc, cum vă simțiți azi?'
Întotdeauna le răspund,
Eu întotdeauna le vorbesc,
Dacă sunt întrebat
Politicos.
DAR UNEORI
Aș dori
Să nu fiu întrebat."
poezie de A.A. Milne din Când eram foarte tineri, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre plăcere sau poezii despre bunele maniere
Dale în timp
Am scris pe o dală seninul de ieri,
pe alta un drum pentru mâine,
cioplesc vânt ce trece în calde-adieri,
dar am și cu vreme de câine.
Sunt dale de timp, uneori mai pustiu,
uitate pe-alei de-ntuneric,
iar altele-ascund, sub un strat străveziu,
un râs prefăcut sau isteric.
Mai sunt și bucăți ce doriseră-a fi
esențele dure din munte,
sau pulberi de stele, dar pot ele-a ști
de-s mari, ori sunt visuri mărunte?
Sunt dale mai vechi, sau mai noi, și îmi sunt
doar zile cu care, pe rând, mă confrunt.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre stele sau poezii despre râs