Uşi de timp

S-au deschis uşile...
Auzi şi tu tropotul zilei?!
S-au deschis uşile,
Rosinante îşi aşteaptă cuminte ţesala,
morile se rotesc după soare,
timpul e o vrabie,
buzunarele mele sunt pline de cuiburi...
S-au deschis uşile.
Lăsaţi lumina să intre!
Lăsaţi vrăbiile să zboare,
zborul lor e carnea zborurilor mele!
Potcoave de argint ţi-am pus, Rosinante
şi galopul tău îmi îmbătrâneşte în piept!
Morile tinereţii se-nvârt cărunt,
îngeri răniţi de zilele verzi
îmi sângerează azi în albul cuvintelor.
S-au deschis uşile,
lancea mi-a ruginit în cerneală...
Hai, Rosinante, vino să-ţi împletesc
o nouă dimineaţă în coamă!
Ţi-am adus în palmă câteva bătăi de inimă.
Hai, Rosinante!...

poezie de Adrian Vizireanu‎
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când uşile televiziunii s-au deschis pentru mine, a fost o mare surpriză. Dar în final s-a dovedit a fi ceva ce nu mi-a satisfăcut dorinţa artistică şi creativă, cum credeam iniţial că va fi.

citat din Aja Naomi King
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia lipsit de şansă

Dificultăţilor faci faţă
Cu greu atunci când, pas cu pas,
Mai toate uşile, în viaţă,
Ţi s-au deschis mereu... în nas!

epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri (2017)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideea mamei mele – de a învăţa copiii cât mai multe limbi străine – o găsesc extraordinară pentru că mie mi-a deschis, în carieră, toate uşile.

citat din Raluca Moianu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce te-ai rătăcit, iubire?

Uşile mele sunt deschise, dar nu te vreau în amintiri;
Cu lacrima, străjer te-aşteaptă, tăcutele mele iubiri.
De ce te-ai rătăcit, iubire? Cum te-ai pierdut oare, pe drum?
Vino, grăbeşte-te, că altfel, iubirea se transformă-n fum.

De când îmi scri, nu mai am somn, în mreje, iute, tu m-ai prins.
Vino, minune, să ardem în flăcări, că flăcările nu s-au stins.
Te-aştept, vino din depărtări, chiar dacă se pornesc furtuni,
Te-aştept cu uşile deschise, în sufletul tău să mă aduni.

Vino, dă-mi drept la fericire, să-ngropăm vechile dureri
Să ne găsim identitatea. Oare, tu, nu asta-mi ceri?
Atunci când valurile vieţii, m-au doborât, m-au rătăcit,
Din ochii mei, lacrimi au curs, însă, acum, tu le-ai oprit,

Vino, ia-mă de mână, du-mă iubite-n alte emisfere,
Să trecem pragurile toate, de la tristeţe la plăcere.
Uşile mele sunt deschise, coridoarele nu-s pustii.
Sufletul meu te aşteaptă, oricând alăturea să-mi fii.

Spui că eşti călător prin mine şi nu ai unde să te-ascunzi?
De ce să fi un călător? Vreau cu dragoste să-mi răspunzi.
Uşile mele sunt deschise şi te primesc la mine-n gând,
Mireasma trupului-ţi-ofer, la toate visele pe rând.

poezie de Georgeta Nedelcu (9 februarie 2009)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce florile de lotus s-au deschis (fragment)

După ce florile de lotus s-au deschis – pe lacul de la vest este plăcut.
Vino aici pentru o vreme şi adu şi nişte vin,
Nu-i nevoie de steaguri şi flamuri,
În faţă şi în spate se întind perdele de purpură şi privelişti verzi.

Barca pictată a rămas în derivă printre florile luxuriante.
Miresme plutesc pretutindeni în cupe galbene,
Ceaţa şi ploaia sunt atât, atât de fine...
Rătăcit printre fragmente de triluri şi cântece, eu nu mă mai întorc niciodată.

poezie clasică de Ouyang Xiu din Culegând mure, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele... zilele

Nu ştiu cum au fost zilele mele,
Dar până la una au ars, au ars.
Cenuşa lor mi-a rămas în palmă
A venit vântul şi a risipit-o,
Peste grădini înflorite a risipit-o.

Nu ştiu cum au fost nopţile mele,
Dar până la una s-au topit,
Ca zăpezile iernii s-au topit.
A deschis gura pământul, gura,
Şi până la una le-a înghiţit.

Nu ştiu cum a fost dragostea mea.
Poate dulce a fost, poate amară.
Poate-a durat o viaţă, poate numai o seară.
Timpul viclean a adus-o pe aripi,
Timpul viclean a venit şi-a luat-o.

Nu ştiu cum va fi moartea mea,
Dar n-o să vrea să fie blajină.
Prea am dorit-o, prea am urât-o,
Prea am chemat-o ca s-o alung,
Prea am chemat-o...

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am iubit florile pentru că ele mi-au deschis uşile spre toate comorile.

aforism de Harry Ross din Aforisme - Despre mine însumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a deschis întotdeauna o uşă după alta. Uneori crezi că toate uşile sunt închise şi chiar atunci când crezi acest lucru, o uşă se deschide.

citat din Laura Allen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

soacră

Soacra

Guralivă, ca femeie
Şi uzată, ca o cheie
Care-a-nchis şi a deschis
Uşile spre Paradis!

definiţie epigramatică de Simion Cătău din ziarul "Viaţa Buzăului" (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum am închis geamurile şi uşile, în schimb, ne-am deschis inimile. Poate rămânem cu ele deschise şi după ce trece pandemia. Poate...

Eugenia C. Creţu (9 aprilie 2020)
Adăugat de Eugenia C. Creţu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adierea primăverii

Ninge şi tu ai aţipit în braţele mele.
Aseară, un fulg s-a coborât în şoapta ta.
Cât de frumos mi-ai zâmbit!
În colţurile gurii tale au crescut flori de mac
Văzduhul în privirea-ţi s-a topit.
Ţi-ai aşezat mâinile pe trupul meu ca un balsam
Ochii tăi s-au deschis mai mult ca zările,
Închizând rănile,
Ţi-am închis ochii tăi, cu ochii mei
Care s-au întâlnit în sferele de lumină, topindu-se-n cântec
Am strigat amândoi, unii la alţii,
Până ce dimineaţa, către cer au zburat porumbei
Ţi-am sărutat ochii cu tihna mea,
Aşa cum bate vântul în adierea primăverii.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adierea primăverii

Ninge şi tu ai aţipit în braţele mele.
Aseară, un fulg s-a coborât în şoapta ta.
Cât de frumos mi-ai zâmbit!
În colţurile gurii tale au crescut flori de mac
Văzduhul în privirea-ţi s-a topit.
Ţi-ai aşezat mâinile pe trupul meu ca un balsam
Ochii tăi s-au deschis mai mult ca zările,
Închizând rănile,
Ţi-am închis ochii tăi, cu ochii mei care s-au întâlnit în sferele de lumină, topindu-se-n cântec
Am strigat amândoi, unii la alţii,
Până ce dimineaţa, către cer au zburat porumbei
Ţi-am sărutat ochii cu tihna mea,
Aşa cum bate vântul în adierea primăverii.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O veche poveste la ceai

Erau mereu nedezlipiţi în lumea lor caldă,
Se impartaseau unul cu altul la masa iubirii
Şi deschideau zilnic ferestre spre fericire.

O fereastră s-a deschis spre lumea noastră rece
Şi pasiunea se risipi cu aburii ceştilor de ceai.
Ochii li s-au deschis şi se priveau nedumeriţi,

Buzele se dezlipeau cuminţi din sărut.
Li s-au descâlcit mîinile una din alta
Şi s-au retras timide sub masa tăcerii.

S-a răcit ceaiul, a spus ea cu glas răguşit,
Închide toate ferestrele, e atât de frig
Că mi-au dat lacrimile! Şi el a închis.

poezie de David Daniel Adam (2 iulie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Modelul meu statuar

Aş vrea să stau în propria-mi statuie,
Înalt şi drept ca-ntr-un tablou de Baba,
Cu faţa către scările ce suie
Spre uşile ce le-am deschis degeaba.

epigramă de Vasile Vorobeţ din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-au rătăcit definitiv, pentru că toate uşile le-au fost larg deschise.

aforism de Josip Sirovec din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te întâlneşti cu oamenii care nu ţi-au deschis uşile când ai bătut cu sudoare pe frunte, dă-le gogoşi cu umplutură de... fasole bătută! Lasă un parfum de nu-mă-uita!

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotărâre în timpul pandemiei

Restaurantele s-au închis,
Pe al ţării intreg cuprins.
Totul este un infern -
Deschis doar... cel de la Guvern.

epigramă de Adrian Timofte (aprilie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am bătut la multe uşi: unele cu clanţa roasă de rugină s-au opus cu îndârjire, altele s-au deschis învăluite în lumină şi iubire, difuzând esenţe paradisiace de fericire.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul alienării

Prin lumină şi prin necesitatea sa de a se pretinde în
totul.
Complimentat prin culoare şi însoţit în surâsul acestor
de început promisiuni.
Spre taina căror depărtări din afara cetăţii se dau în
lagăn chemările?
Şi se mărturisesc cu alint de vorbe şoptite în timpanul
distanţei?
Vis de libertate început ca o delicvenţă unui
înger absent dintr-o dimineaţă cu plânset de
izmă nouă.
La drum nou plecat dintr-un prezent ca o contuzie
meritată.
Spre un viitor cât o leziunecerebrală.
Amândouă necesare aceluiaşi trecut contaminat şi
dobândit ca o cârtire sau ca un mod de a înţelege ce se
petrece cu tine.
Ironie alburită în coaja unui ou pe care alunecă
trecătorii unei vieţi de nimic.
Sens căruia i se cuvine trudă şi istovire.
Sau poate unealtă sfârşitului spre care curg ignorante
coborâtoare în adâncuri pline de linişte şi uitare.
Trebuinţă bună de leac irosit într-o doară.
Paşii tăi prădaţi cu încredere şi nerăbdare.
Văzuţi din pînda cetăţii pierzându-se în bezna sărată a
ochilor înlăcrimaţi.
Exod ca un brânci fără vorbe de adio.
Fără graba întoarcerilor.
Apele vin, apele pleacă.
Tu tresalţi ca o speranţă moroită din urmă.
Uşile dogmei s-au deschis şi s-au închis.

poezie clasică de Vasile Gavrilescu din Timpul trecerii tale, partea II - Timpul alienării (1976)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarăşi primăvară

Păsările călătoare
S-au întors iarăşi la cuiburi
După ce-au zburat pe mare
Şi s-au întrecut cu valuri

Înşirate pe o sfoară
Pe balcon se-ntrec în triluri
Parcă-mi vine-o sărutare
Să le dau pe cioc pe pufuri

Auzindu-le cum cântă
Unui cireş bătrân şi strâmb
Floarea-i s-a deschis îndată
Şi a albit colo pe dâmb

Eu le privesc stând nemişcat
După geam să nu le sperii
Azi mi-e chipu'-nseninat
De minunea primăverii

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!