Eclipsă
Astă noapte am văzut
Luna rece într-o eclipsă
Într-o baie de culori aprinsă
Cu bucăți rămase lipsă
Geamul de plăcere îl înfiera
Din albastru Lună movalie
Albă când luceafăr o privea
Se rostogolea roșie zglobie
Ea este astrul cel frumos
Care visele ne însoțește
Este astrul cel mai curios
În tăcere noaptea ne privește
Șoapte ce se spun în noapte
Tăinuite și nțelese de ea
Zile ce în săptămână-s sapte
Ce le animă cu putere este ea
Când în vis eu am căzut
Luna era caldă argintie
Printre gene am văzut
Luna fredona o melodie
Bucăți din suflet au zburat
Eram purtată ca-ntr-un vals
Stele aprinse m-au înconjurat
Lună albastră strigă un glas
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Luna albă într-o visare
Miraj cu muzică de harpă
M-a ridicat din pat în noapte
Un glas m-a condus în apă
Luna mă privește dupa Marte
Lumini si umbre se arată
Culorile de gri si indigo
O undă ce se desenează
Mișcarea undei un tango
Cu ochii sagetează zarea
Un val o trezește deodată
C-o sărutare sărată stilată
Acum stiu mă striga marea
Visul din noapte a continuat
Cu-n glas venit din depărtare
Un peisaj feeric luminunat
Soare ce se ridica din mare
Cu luna albă într-o visare
Cu alge ce dansau în valuri
Luceafărul înviorat cu sare
Carul mare rostogolit pe maluri
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un miracol
Astă noapte n -am visat
Luna mă privea pe geam
Un miracol sa- ntîmplat
Pe o rază eu la ea urcam
Praf de stele mă călăuzea
Am întins mâna protectoare
O căldură inima-mi topea
Pica steaua căzătoare
Strig la cer după ajutor
Luna pleata își aruncă -n vânt
O scară coboară din nor
Zbor cu raza Lunei iau avânt
Legături cu frânghii de mătase
Aud stele lucitoare cântând
De perdeaua cerului atrase
Luna mă privește surâzând
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mie de culori
Cade roua nopții rece
Peste arborele adormit
Luminată Luna trece
Astru blând neadormit
O mantie de lumină
Scutură grele poveri
Aduce noaptea senină
Visele din primăveri
Luna fața-și oglindește
În pârâul fermecat
Somnul ea mi-l dăruiește
Legămînt necenzurat
Visele îmi colorează
Într-o mie de culori
Cu gândul cooperează
Îmi presară-n vise flori
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna
După o perdea albastră
Luna s-a ivit.
Cu un nouraș de zdreanță
S-a acoperit.
Noapte caldă, liniștită,
Noapte luminoasă,
Sus pe cer, printre steluțe,
Lună ești frumoasă.
poezie de Emilia Plugaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis cu șoapte
Iarba verde a încolțit
În urmele ce le-ai lăsat
E luna noastră de iubit
Din verdeață -mi fac un pat
La noapte am să te astept
Când Luna este la plimbare
O pernă strîng acum la piept
De tine dorul rău mă doare
Se leagănă acum o vrăbiuță
În piersicul ce l-ai sădit
Inima -i plange este rănită
Te așteptă dar n-ai venit
Glasul ei frumos a răgușit
În triluri a strigat un nume
Să te găsească nu a reușit
Te -am căutat prin lume
Trimite-mi veste pe o pană
Sau printr-un vis de noapte
Și iarbă o să-mi pun pe rană
Mă mulțumesc în vis cu șoapte
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La noapte
La noapte am să împușc Luna!
La noapte, pe ulița de derbedeu,
Voi scoate luneta, flinta și briceagul,
Și-am să mă cert cu Dumnezeu!
La noapte-am să mă cațăr între stele!
Am să mă pun pe cer de-a curmeziș,
Am să înfig cuțitul până la prăsele,
La noapte, voi ieși din ascunziș.
La noapte, Luna va urla la mine!
Am să o-mpușc fără de vreun motiv.
La noapte sângele turbat din mine,
În Lună s-o vărsa definitiv.
La noapte, Luna-i sângerie
Și în al patrulea(!) pătrar.
La noapte, Luna nu va fi, se știe,
Decât o mască a vieților pierdute în zadar.
La noapte, Luna împușcată,
Va cere îndurare de la noi.
La noapte, când Luna în pătrar se-mparte,
Vom împărți lumea la doi.
A mea, va fi la dreapta de Luceafăr!
A ta, la stânga de Polar!
La noapte, Luna nu va fi a noastră,
Iar tu, iubito, nu vei avea habar.
La noapte, Luna, ia forma lupilor bătrâni de mare,
Ce vor urla la ceru-ntunecat.
La noapte, Luna ți-o voi pune la picioare.
Dar ce folos acum, că s-a' mpușcat?!
poezie de Simina Păun-Moise
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvor de dor
In serile cu luna plină
Când sufletul îsi ia lumină
Privesc la steaua de pe cer
In jurul meu est mister
Mă uit in jur văd carul mare
Si lângă el o stea mai lucitoare
Mi e dor de inimă albastră
De luna ce privea
timidă
La noi prin geamul
de fereastră
Eu mă gândesc cu
dor in suflet
La nopțile pustii care au trecut
Pe bolta cerului melancolie
O inimă albastră a aparut
Pe cerul plin de
stele
Timidă somptuoasă acum a apărut
Si vreau s o iau s o
pun in piept la mine
Să i fie cald sa i fie
mult mai bine
Să bată tare n piept
la mine
Acelasi ritm acelasi cânt acelasi dor
in acelasi corp acelasi decor
Îmi este tare dor si
mă topesc de dor
Eu mă prefac intr un izvor
Ce izvorăște rece de pe deal
Lovind agale apa de un mal!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rochia cea nouă
Din galaxia stelelor nepieritoare
Un voal de spumă am adunat
M am dus cu el la pețitoare
Rochie să-mi coasă pentru cununat
Născută dintr-o boltă cu lumină
Într-o noapte cu Lună sângerie
Când stele trâmbițau în surdină
Aurite toate de atâta bucurie
Eram si eu o stea micuță
Prin noaptea rece licuream
Cometă blonda cu codiță
Obrajii netezi rosi îi aveam
Crescută de buna Lună măicuță
Eu sunt acuma o stea polară
Luceafăr apărut pe o potecuță
În prima noapte dintr-o vară
Se aprind lumini si sar scântei
Iubirea repede se aprinde
Luceafărul îi cere mâna ei
În febra nunți gaxiea ne cuprinde
Si vreau să fiu cea mai frumoasă
Să l farmec pe iubitul meu
În rochia cea nouă mătăsoasă
Pentru Luceafăr el mirele meu
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubesc cu sufletul curat
În luciul apei pe înserat
Se oglindește aurie Luna
În apa mării ea a înotat
E ritualul ei dintotdeauna
Mirifică căldură glacială
Veghează tainic somnul
Dăruiește iubire în seară
Fluturii în Lună naște coconul
În noapte Luna mi-a vorbit
Cu ochii ei de diamant lucios
Despre luceafărul ce s-a ivit
Pe cerul constelației luminos
Un astru mândru si frumos
Mereu în noapte eu privesc
La cerul albastru' -nstelat
De-atunci luceafaru' îl iubesc
Iubesc cu sufletul curat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noiembrie
Noiembrie este perla gri a anului,
trecerea subtilă dintre luna octombrie,
caldă și pastelată, și luna decembrie, albă și rece;
luna când frunzele, într-un tangou lent, cad
în volte-alintate, luna când formele copacilor sunt revelate.
Luna când pământul, pe nesimțite, se trezește
și-și întinde membrele dezgolite,
dezvăluind puterea-i încăpțânată, de neînvins
înainte de a se cuibări încetișor în iarna care vine.
Noiembrie este secret și tăcere.
poezie de Alison Uttley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare, lună, stele
Despre soare, lună, stele,
Scriu în versurile mele.
Când soarele strălucește,
Luna atunci odihnește.
Ceru-i văduvit de stele
Fiindcă odihnesc și ele.
Apoi, roata se-nvârtește:
Astrul nopții strălucește
Și soarele odihnește.
Stelele pe cer apar,
Se aprind în lampadar.
Sub feericul ei cer,
Noaptea este un mister.
poezie de Dumitru Delcă (14 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Într-o noapte, toamna
Lumina lumânării este argintie pe paravanul înghețat și luminos.
Cu evantaiul ei micuț ea alungă cărăbușii...
Pe treptele palatului noaptea este rece sub razele de lună;
Așezându-se, privește două stele despărțite de Calea Lactee Vega și Altair.
poezie de Du Mu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
La umbra Pământului
I
Când pe Lună e eclipsă de Soare
Pe Pământ e eclipsă de Lună
E noapte și colo și colo
Stă Luna în umbra Pământului.
Când e pe tine eclipsă de mine
Pe mine-i eclipsă de tine
Și noaptea ne vineri
Să facem copii mi-ai răspuns
Te-am trimis la culcare
II
Și-am venit după tine
La umbra Pământului
Căreia-i spunem noapte
Să facem dragoste
Și ce vrei tu.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte de poveste
Luna, mireasă e pe cer,
Un greier este giuvaer,
În lanț de stele vise poartă...
Lună, cât ești de minunată!
În noaptea asta-ntunecată
Umbre ascunse se arată...
Luna se-nalță lin pe cer,
În ape pline de mister...
Când floarea nopții se deschide,
Pământu-n umbre îl cuprinde
Și-n murmure și șoapte calde
Harpa le duce mai departe.
Doar luna luminează calea,
A ei e taina... și cărarea...
Ea ea stăpână, ea-i lumină
Și suferința ne-o alină.
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Murmurând...
Murmurând în plină noapte
Dorul tău fierbinte-n șoapte;
Tu iubire depărtată,
Ce aștepți nemângâiată
Când lucesc în noapte stele
Te amesteci printre ele,
Iară sufletu-ți s-aprinde
Tot mai viu și mai fierbinte.
Și cu luna-n noapte plină
Îți zâmbesc și îți alină
Frământările și dorul
Stele mii slăvind amorul.
Ca-ntr-un glas cu ele luna
Ne îndemne tot într-una:
Lasă-amoru-ți între stele
Ca să ardă printre ele!
poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoșani (30 ianuarie 2023)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor nebun
S-a scuturat cerul de nori
Naptea acesta este senină
Lumini se aprind stele mari
Coboară la mine o lună plină
Nu avem timp pentru durere
Nu avem timp pentru alt chin
Luna imi spune doar cu iubire
Vesnic sufletul să mi-l inchin
Atunci când sunt căzută jos
Simt durerea unui dor nebun
Astru îmi luminează frumos
Îmi spune ca am un suflet bun
E liniste în universul înstelat
Si sufletele în casă la odihnă
Doar eu si luna stăm la sfat
Trimisă acum de bolta divină
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna
În nopți sclipește Luna
Pe Cer se aprinde noaptea
Înalță-te la Ceruri
Învingând și moartea.
Răsfață-te-n putere
Din umilință învie
Creând din moarte viața
Supusă la magie.
Crează-te din gânduri
Nu simțuri pământești!
Învinge-n tine noaptea
Lumina s-o primești.
Și dacă vrei vreodată
Să simți că ai existat
Întreabă, Luna, noaptea:
Cine sunt eu de fapt?
Și un răspuns de-ndată
S-a prins în tine acum
Tot ce a fost odată
Tu vei afla de-acum.
Se ascunde în ziuă Luna
Lumina nu o vedem,
Doar când se lasă noaptea
Și stelele pe Cer.
Deschide-ți Cerul Lună
Transformă noaptea-n zi
Zeii îți dau lumina
Prin stele mii și mii.
Și dacă ar fi vreodată
Să cânt la geamul meu
E pentru tine Lună
Ți-aprind lumina eu.
poezie de Nicoleta Petre (28 octombrie 2019)
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondul de noapte
Noaptea e un sfetnic bun.
Pe sub frunza de alun,
Închid ochii, luna-i lună,
Ferecată-ntr-o alună;
Mă întreb și mă supun
Dimineții din ajun,
Tălmăcită-n soare brun;
Dar eu știu că luna-i lună.
Noaptea e un sfetnic bun.
La momentul oportun,
Toate-n mine parcă spun
Să mă țin de semilună
Și când luna este lună,
Pe sub frunze mă cunun.
Noaptea e un sfetnic bun.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu luna la pas
Oricât ar surâde luna
printre florile de tei
nimeni nu știe lumina
din castana ei.
Fără glas
pocnetul de castană
mi-a luat un pas
de pe lună.
Te uită cum stelele
mă amână
să stau pe lună
cu gutuile
de mână.
Îndrăgostit de poezie
zi lumină
petrec luna de gutuie
chiar pe lună.
poezie de Constantin Bucur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În dulce luna mai
În dulcea lună Mai când iarba-n câmp răsare
Și vesel de plăcere tot sufletul tresare,
Eu singur în mâhnire, în suferinți și chin
Vărs lacrimi de durere și mult amar suspin.
În dulcea lună Mai când tainic luna plină
Și mii de mii de stele pământul însenină
Pe cerul vieții mele s-adună negri nori
Ce-ntunec-al meu suflet și-l umplu de fiori.
În dulcea lună Mai când păsările cântă
Și armonii divine natura toat-încântă
În mine-un glas de jale se plânge disperat
Ca viscolul de iarnă ce urlă-nfricoșat.
În dulcea lună Mai când dulci și calde raze
Din soare se coboară și totul înviază
Eu palid, in tăcere, plec fruntea la pământ
Și-ndrept a mele gânduri spre recele morment.
poezie clasică de Iacob Negruzzi
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Amintiri din Junimea" de Iacob Negruzzi este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar