Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Emoții întunecate

moartea jonglează cu mine în fel și chip
un joc dur ciudat și greu de înțeles
dar eu din gânduri albe speranțe înfirip
mereu să mă poarte pe drumul ales.

nu vreau ca Dumnezeu să-mi dea o pedeapsă
căci în multe feluri adesea am greșit
credința luminează, aprinde o sinapsă
conlucrează cu lumina de la răsărit.

tot mai des la moarte îmi este gândul
sunt pe lista ei la un număr impar
știu că o dată îmi va veni rândul
de splendorile vieții să mă separ.

duc lupta cu cu boala cu timpul perfidul
dar cu sufletul aprofundez un angelic tipar.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Confesiune târzie

îmi dezvelesc sufletul mă dezbrac de secrete
gândirea mi-o aștern ușor pe clorofilă
toată viața mea a ajuns în sute de sonete
cu spirit creștin m-am făcut mereu utilă.

lumea lui Dumnezeu cu vervă o aprofundez
cu sete de cunoaștere febrilă
inima iubitoare mi-a oferit un crez
sunt plină cu speranțe de sibilă.

n-am rănit pe nimeni nici rău n-am făcut
am trăit în armonie cu lumea întreagă
timpul auster chiar l-am trăit plăcut
am învățat din toate să-mi fie viața dragă.

împliniri și suferințe ca râul au trecut
întrebări despre moarte sufletul meu dezleagă.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Drumul spre succes

ce am strâns în suflet e sublim tezaur
amintiri și vise fără de sfârșit
dragostea intensă sculptată în aur
zborul printre astre lin și reușit.

împart cu lumea gânduri montate -n poeme
dar știu că drumul spre succes e greu
înțelepciunea vieții plină de teoreme
trece de obstacole și învinge mereu.

romantismul meu desprins din paradox
imită naturile în patru anotimpuri
luptă cu moartea ca-ntr-un ring de box
nu lasă tristețea reziste-n tertipuri.

cu versurile mele spre stele îndrept
lumina veșniciei îmi freamătă în piept.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gândindu-l pe Eminescu

dorul mă aprinde ca o flacără vie
vrea să mă gătesc cu flori de agave
în bătaia inimii s- aud o rapsodie
timpul să mă umple cu emoții suave.

transform sufrageria într-o scenă
și mă închipui într-un rol fericit
ciudat scenariu îmi circulă prin venă
chipul lui Eminescu îmi zâmbește-n zenit.

pe urmele lui cu luceferi vorbesc
lumina iubirii crește-n sufletul meu
gânduri întunecate se risipesc
slove minunate voi găsi mereu.

pe pajiștea nopții vise păstoresc
versul cântă-n mine ca în Atheneu.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Tot mai des

Tot mai des mă întreb dacă-i bine
-ascund ca și ieri toată-n mine,
îmi pun carapacea la loc
Și o broască țestoasă să joc.

Cu Ahile ce-aleargă mereu
-ntrec nu îmi pare -i greu;
Sunt actor tot mereu figurant
Pe o scenă, urlând delirant?

Teatrul zilnic te-ndeamnă fii
Un ascuns prin butoaie pustii
Și ieși, Diogene modern,
Cu lumina străpunsă prin stern...

Tot mai des simt sala e goală,
Tot ce spun lumea parcă-o răscoală
Și din calea mea toți au plecat:
"E bufonul la rege, dă mat!"

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Si ploua...

O adiere-ncet îmi bate
În geamul ce cândva sticlea,
În minte-mi vine-un gând aparte
Ce-odată chiar bucura.


Privesc în gol, în depărtare
Alerg pe loc și mă întreb
Cât timp voi mai trăi eu oare
Precum un singuratic cerb.


Din bezna nopții-ntunecate
În mine s-a aprins o stea
Căci eu credeam poate-n-noapte
Vei lumina privirea mea.


Mi-ai spus -i soare, e cald, e vară
Mi-ai spus -i soarele pe cer afară;
De înțeles însă îmi dai
Că-i zi ploioasă, zi de mai.


Mințind îmi spun că nu te mai cunosc
Dar știu prea bine,-i fără rost;
Când îmi apari în zi sau noapte
Te simt mereu tot mai aproape

Din nou încerc să mă apropii
Te văd, aproape că-mi zâmbești
Dar tu mereu te ții de șotii
Eu știu că tu păcălești.


Dar lângă tine când sosesc
Și când încerc ca să-ți vorbesc
De-odată se pornește-un vânt
Iar de la tine nu scot un cuvânt.


Îți spun că multe vreau mereu
Ca -ți transmit din gândul meu
Dar tu privești în depărtare
Numai de mine nu te doare.


Și astăzi totul e la fel
Căci soarele-i pe cer afară
Îți spun tu ești al meu țel
La tine însă plouă iară…

poezie de
Adăugat de Miruna DimaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Luci Țunea

JOACA CU TIMPUL

joc cu timpul!
În fiecare dimineață,
Deschizându-mi pleoapele cu greu,
Îmi trebuie un lung moment
Ca să îmi vin în fire
Și să îmi dau seama
Unde și în ce timp sunt eu.
joc cu el,
Se joacă cu mine,
Ieri a fost mai volubil,
Astăzi, de angoase-i plin,
Dar știu că nimic din ce-a fost
Nu mai pot retrăi,
Așa încerc găsesc
Punctul de unde din nou
S-o pornesc.
El, timpul, este frivol,
Cât ai clipi pleacă în zbor
Și trezesc gârbovită
Și cu sufletul gol.
Joaca cu timpul,
O iluzie, cu dorințe avide
De nemărginire,
A fost ieri, a fost azi,
Dar, fi-va și mâine?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugă ardentă

ridică Doamne de pe mine boala năucitoare
și moartea ce strânge cu brațele de fier
lasă-mă cu speranța cuprinsă de ardoare
cu credința sfântă pe-al vieții palier.

sunt fragilă Doamne ca petala de floare
nu mă lăsa stingheră cu vântul furibund
m-apleacă la pământ și sufletul mă doare
pierd din energie și-n neant afund.

ridică Doamne de pe mine neagra tristețe
în lumina Cristică să mă mai delectez
amintiri poartă în prima tinerețe
lasă-mi fericirea să nu mai delirez.

ține- Doamne în brațe cu sfânta justețe
de moartea îndârjită să mă eliberez.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bolnav de moarte

Cât de greu îmi e să-mi car, anii adunați în spate
Până-n ultimul hotar, până unde scap de toate
Simt piciorele uscate, sângele îl simt uscat
Curge sec, napoi, nainte, greu la vale, la urcat

Ceasul trage limbile, orele alergătoare
Cum se scurg secundele, cum sunt ele sfidătoare
Îmi sunt scurte zilele, nopțile-s lungite tare
Nu-mi sunt albe zările, prea puțin mai îmi e soare

Sacul meu e tot mai greu, câte toamne car în spate
Câte ierni și câte veri, câte primăveri uitate
Urc cu ele către cer, pe o scară nevăzută
Mă dor zilele de ieri, dor tâmplele și-mi urlă

De când sunt pe-această lume, zi de zi și ceas de ceas
M-am îmbolnăvit de moarte, îndrept spre ea la pas
Unde duce drumul ăsta, eu nu știu, doar bănuiesc
Bănuiala e în mine și nu vreau s-o răvășesc

M-am îmbolnăvit de moarte, nu m-am vindecat de ea
Chiar din prima zi de viață, boala asta îmi e grea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singurătate

Între patru ziduri groase,
Din beton turnate-n rame,
Este camera ce-ascunde
Ale sufletului drame.

Pe peretele din față,
Orologiul bate-ntruna,
Cu el dorm, el trezește
Singuratec precum luna.

Răvășit dar cu speranțe,
Gândul meu zboară în zare,
Încercând -l țin în brațe
Cum vine așa dispare.

Vreau -l prind -l iau cu mine,
În luntrea ce mai plutește,
Dar nu pot e vremelnic
Și din nou părăsește.

Peste timp apare iarăși
Cu speranțe mult mai sumbre
Că voi reuși vreodată
Să ies din conul de umbre.

Dar în dreapta, de pe rafturi,
Niște cărți mai învechite
Îmi inspiră alte gânduri,
Mai bune, mai limpezite.

Ce fac uit o vreme,
Un trecut îndepărtat
Și văd ceea ce vine
Dar, rămân cu un oftat.

Mă întorc și văd prin geamul
Așezat spre miazăzi,
Luminița și speranța
Timpului ce va sosi.

Răul din trecut se iartă,
Dar se uită rareori,
Când îți răscolește-n suflet
Zeci și sute de fiori.

Doar nucul potolește,
Ce-a crescut sub geamul meu
Și adesea mă trezește
Când îl bate vântul greu.

Trece o zi și altă noapte,
Gânduri și speranțe vin,
Să-mi duc crucea pân-la capăt,
Cum mi-e dat al meu destin,

Dacă adesea ori bucur
C-am purtat „tone” de greu,
Ce va fi? Este-o enigmă,
Știută doar de Dumnezeu.

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În atelierul închipuirii

vreau să pictez fericiri cu zâmbet de magnolii
cu porumbei ce sorb roua din petalele fine
vântul scutură norii cu ploi de orgolii
viața mea se întregește cu splendorile divine

vreau să sculptez iubirea în stâncă
trăiesc visătoare un miracol sublim
freamătă romantismul în simțirea adâncă
zilnic un poem răsare din forul intim

lacrimi boeme sting năvalnice focuri
destinul meu se prezintă în zeci de nuanțe
în drumul spre cer sunt minuni pe alocuri
care-mi luminează stoluri de speranțe

îmi închipui că am aripi de pasăre rară
zbor spre univers liberă sprințară

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Peste mine a venit toamna...

iubito, peste mine a venit toamna,
cu tot alaiul ei, cu toată gama
de melodii prea triste și îngândurate,
iubito, ploaia ei de frunze ne desparte
și unde ești iubito? ești departe...

la fel ca pomii când își pierd verdeața
pe chipul meu sunt riduri dimineața,
mai trag de timp, întind la maxim ața,
deschid larg ochii să-mi gonească ceața
și deapăn printre gânduri toată viața

atât mai fac, iubito și mai scriu,
un rând aștern din visul meu pustiu,
el îmi zâmbește, este amărui,
îmi amintesc pe versuri cum te știu,
cu râsul tău mereu, mereu, zglobiu

și toamna cea din mine mă apasă,
îmi cocoșează trupul, cui îi pasă?
sunt prins de boala ei ca într-o plasă,
îmi cade câte-un fir de păr, dar lasă,
tu cum mai ești? erai cea mai frumoasă

mai am o prietenă, o știi de-atâta vreme,
cafeaua dimineților eterne,
cu ea îmi aranjez atâtea teme,
rămase de azi- noapte printre gene
și-mi simt picioarele cum dor, sunt semne...

și mă gândesc la tine mai tot timpul,
te mai iubesc știi, îți chem în vise chipul
iar când sunt treaz cotropește gândul
c-o întrebare ce nu-i știu răspunsul
ce ne-a gonit de noi lăsându-mi plânsul...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În corida vieții

timpul e pentru mine aprig toreador
sunt taur în coridă pentru viață lupt
îmi înfige în spate sulițe de dor
geamătul meu nu este întrerupt.

sub clar de lună sau în furtună
aștept îndurare de la Demiurg
disperări negre în suflet se-adună
rugile mele se-ntețesc în amurg.

mai dă-mi măcar o zi de fericire
aprinde-n mine focul iubirilor pure
timpul taie-n carne zvâcnește în simțire
și îmi lasă-n cuget freamăt de pădure.

lasă-mi Doamne crezul cu reflexe azure
și nu lăsa moartea sufletul să-mi fure.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Plasa de gânduri

Un gând, un singur gând aș vrea prind
în mâna ce se sprijină pe frunte
și îl așteaptă, nu ca să-l înfrunte,
ci pentru ca, în suflet, -l cuprind.

Nu vreau mai multe, unul mi-e de-ajuns,
ori, dacă e cel așteptat, se poate
să îmi doresc mai multe gânduri, toate
ce vor veni la gândul meu răspuns.

Dar cum prind un gând? Cu ochii-nchiși?
Cu mâna-ntinsă, degetele-plasă?
Cu alte gânduri? Cum se face? Lasă!

Îmi țin, mai bine, ochii larg deschiși,
mă mai ajut cu gândul "Nu îmi pasă!"
ori uit de tot ce, astăzi, apasă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În chip de imortelă

sunt ca o floare strivită într-o carte
între pământ și cer ofilesc
cum las trecutul meu de-o parte?
amintiri arzătoare năpădesc.

buzele mele sunt petale crestate
timpul mi-e potrivnic bătrânețea grea
cu mâinile la piept încrucișate
rog fie lină viața mea.

îmbrac în violet că o brândușă
a venit primăvara în sufletul meu
vreau să îmi strecoare pe sub ușă
vestea că am să dăinuiesc mereu.

precum o imortelă în cartea vieții
să-mi dezlege tainele filosofii, poeții.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și ieri și azi și… poate mâine

Ieri, alergam hoinar pe miriști,
Desculți dar fără frică
Și nu-ntâlneam opreliști

Ieri, nu aveam gânduri prea multe,
Străin de toate cele,
Nici cine să mă asculte.

Ieri, harul nesecat din mine
I-mi răscolea dorința,
Să sper la mult mai bine.

Ieri, terminând cu școala,
Vroiam ca frământarea
Să-mi curme îndoiala.

Azi, cu capul sus pe umeri
Voi ști aleg, doar una
Din multele alegeri.

Azi, este începutul
Unei cărări ce-aleargă
Spunând uit trecutul.

Azi, razele de soare
Îmi luminează calea
Pașii să mi-i măsoare.

Azi, foșnetul din mine
Îmi spune încet, în șoapte,
Căci mâine va fi bine.

Azi, visele-mi nocturne
Îmi retrezesc speranța
Al zilelor diurne.

Azi, scriu mai multe rânduri
Și văd curgând cerneala
Spre multe alte gânduri.

Azi, nu știu ce-o fi mâine
Dar mi-am zidit cetatea
Și am în mâini, o… pâine.

Mâine e altă vreme
Sunt om cu sentimente
Și voi scrie poeme.

Să-mi povestesc viața
Celor ce cred în versuri
Să-mi rețină povața.

Căci viața este dură,
Război, o bătălie,
De nu-ți țeși o armură.

Viața te împinge
Să lupți mereu ca mine
Doar, astfel vei învinge.

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt gata să iubesc

Prinde-mă de mână și fii ghidul meu
Spune-mi ce ai vrut să îmi zici mereu.
Șoptește-mi în taină acele cuvinte
Vreau le-aud și să le țin minte.
Gura mi-o sărută, atinge- bine
Stârnește dorința ce o simt în mine.
Ține-mă în brațe și strânge- tare
Risipește-mi teama și dă-mi alinare.
Și în bezna nopții când nimic nu vezi
Fii a mea făclie să îmi luminezi.
Iar în timpul zilei, e de înțeles
Vreau să îmi arăți ești cel ales.
Aripi tu să-mi dai, ca să pot zbor
Când ești lângă mine mă înalț ușor.
Pătrunde-mi în suflet, zidul prăbușește
A venit și clipa -l văd cum sfârșește.
Fiindcă prizonieră sunt de când mă știu
Haide, rupe lanțul, liberă fiu.
Căci a mea armură este mult prea strâmtă
Vreau să mi-o dai jos, că nu plec la luptă.
Scoate la lumină sufletul din mine
sunt gata acum să mă iubesc cu tine.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Romantism aventurier

lui Lucian, Teodorei, Tatianei

prin pădurea de vise sunt aventurieră
mi-am unit destinul cu un curcubeu
din romantism poetic am făcut carieră
culori și lumină am purtat pe drumul meu.

nu las chinul zilnic să-mi brăzdeze chipul
fardez mereu tristețea cu tonuri aurii
sunt doar o boemă care străbate timpul
cu prietenii alături printre ore azurii.

bătătoresc în noapte drumul spre steaua mea
așteaptă de-o viață cu sufletul pur
am băut credință dintr-o sfântă cișmea
sufletul mi-am bucurat cu minuni din jur.

muza îmi e aproape cu chip de zorea
îmi spune triumful va prinde contur.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Imi ard

Îmi ard călcâiele de dor și de dorință
de frigul aprig care cuprinde
te vreau, dar nu te vreau, nu-i cu putință
și sper te mai am, dar n-am cuvinte
Îmi arde gândul către o iubire.
ce n-o mai am, e greu, dar am să uit
căci vor veni și zile mai puține
când tu vei plânge, eu voi fi mormânt.

poezie de
Adăugat de Daria DumitrasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Libertate de gânduri

picur slove mândre și desferecate
din condeiul meu cu peniță de aur
slendorile vieții strânse-ntr-un tezaur
transcend timpul cu zile fermecate.

n-am teamă de moarte de al beznei balaur
nu-mi las amintirile fie sfârtecate
visele le separ de nopți complicate
gravuri în versuri croiesc ca un faur.

în flux nemărginit de gânduri delicate
împletesc lumini cu frunze de laur
pe furiș cuibăresc în cuib de graur
miracole cerești le vreau amplificate.

adun din lupte ca un vajnic taur
libertăți de gânduri sunt unificate

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Magia binelui

magia binelui pictează zâmbete pe buze
e dans în lumină proliferat de îngeri
nu se impotmoleste în gânduri obtuze
nu se lasă destrămată de constrângeri.

fiu mai bună îmi doresc mereu
și știu că Dumnezeu îmi este aproape
când îmi este bine sau când îmi e greu
iubirea divină plutește pe pleoape.

magia binelui e ninsă de astre
ne acoperă duios pe fiecare-n parte
zbor de fluturi și de păsări măiastre
neatinse de ură, invidie sau moarte.

ocrotesc cât pot de mult această lume
cu rugăciuni create de Sfânta Treime.

sonet de
Adăugat de RomanticaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook