Creta

Sunt insule pe care doar artiştii le pot imagina,
Pe pânzele lor infinite, cu pensule înmuiate nebuneşte în albastru.
Insulele astea au mereu o muzică a lor,
Au mereu un gust, mereu parfum.
E o insula printre ele, în care locuitorii
Nu au încetat să traiască liber, niciodată.
E o insulă care naşte legende.
Primii oameni, după ce au muşcat din fructul interzis,
Au venit să-şi ascundă ruşinea în Creta.
Au întrebat, au plâns, au fost cuprinşi de nefericire,
De durerea de a nu şti cine sunt sau cine i-a creat.
Ca o mama bună, plină de roade şi de dragoste,
Creta le-a dăruit legende pentru a-şi acoperi cu ele ruşinea.
Astfel, primii oameni au devenit zei.

Dacă visezi, în Creta îţi sunt prielnice toate:
Soarele, orizontul şi apa sunt nesfârşite.
E insula vizionarilor şi a măslinilor cu rădăcini în stâncă.

Totul este într-o continua zbatere de a renaşte din ruine,
Istoriile îţi apar scrise pe meniurile din taverne,
Minotaurii- abţibilduri pe motociclete, brelocuri şi magneţi de frigider
Devin atât de prezenţi, încercând să te convingă că există,
Că tu doar trebuie să deschizi ochii şi să continui să le scrii povestea.
Chiar şi lucrurile care au murit, par să îşi păstreze intactă speranţa.

Creta îşi caută printre turişti filosofii, astronomii, aristotelii,
Un Socrate mai tânăr, un Pitagora mai modern.
Creta odihneşte mormântul lui Kazantzakis la umbra unui măslin,
Îl ocroteşte încă pe micuţul Zeus în peştera lui deschisă vizitatorilor,
Sfinţii socializează cu turiştii, oferindu-le pâine aromată,
Bătrânii din Creta stau în intersecţii, cu mustăţile lor greceşti,
Între arbuşti coloraţi cu flori rozalii,
Aprinzându-şi ţigările şi bând uzo tradiţional,
Pălăriile lor par vechi şi curate, bastoanele şi vestele sunt ca o uniformă.

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creta a fost cea dintâi punte de legătură între Europa, Asia şi Africa. Creta a fost cea dintâi care a început să se lumineze în toată Europa tenebroasă a acelei epoci. Aici e locul unde sufletul grec şi-a împlinit misiunea hărăzită lui: să aducă divinitatea la scară umană. În Creta, statuile ţepene şi monstruoase din Egipt şi din Asiria au devenit statuete graţioase; trupurile se mişcă, buzele zâmbesc, chipul şi statura idolilor au fost croite după chipul şi statura omului. O umanitate nouă şi originală, diferită de Grecia care i-a urmat, plină de vioiciune, de graţie şi de rafinament oriental, a trăit şi s-a bucurat pe pământul Cretei..

Nikos Kazantzakis în Raport catre El Greco
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între Bucureşti şi Heraklion

Dumnezeu a pus îngerii
Să asfalteze cu aripi zborul.
Cum Lui nu-i plac peticele de pe A2,
N-a vrut să iasă din ţâţâni
Planul înclinat al stelelor
Şi nici soarele să lăcrimeze
Peste crucea sorţii.
Numai la noi lucrurile iau forma dosului politic
Prin toţi nepricepuţii puşi în funcţii de zei.
Apropo, în Creta zeii s-au adăpostit în muzee,
Urmele lor pe orice străduţă
Sunt amprentate în asfaltul
Conştiinţei de neam,
Cum pot să gândesc piatra mai roditoare
Decât cernozomul câmpiilor noastre
Purtat pe cocoaşa cămilelor
Adjudecate în petrodolari?
Mai ciupeşte câte un neavenit
Din mărul spovedaniei.
Dumnezeu n-a făcut DNA de formă,
L-a făcut zbor liniar între două conştiinţe
La care se mai pot prinde
Cătuşele părerii de rău.
Zborul între Bucureşti şi insula Creta,
Nu-i decât o constatare
Că sub ochii Domnului
Unii mai pot petici si cerul...

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Substanţele care intră în compoziţia sticlei sunt doar nisipul, creta şi soda (carbonat sau sulfat). Ori, ţărmul le furniza nisipul, varul furniza creta, plantele marine furnizau soda, piritele furnizau acidul sulfuric, iar subsolul le furniza cărbunele pentru a încălzi cuptorul la temperatura dorită.

citat celebru din romanul Insula misterioasă de Jules Verne
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai împliniţi oameni sunt cei care mereu caută să se cunoască, să se înţeleagă, să îşi rescrie credinţele care îi limitează sau le întunecă existenţa. Aceşti oameni ştiu că deciziile lor sunt cele care le determină calitatea vieţii, aşa că aleg înţelept cu cine se înconjoară, ce experienţe vor să trăiască, nu fac compromisuri şi nu renunţă la propriile dorinţe, ci caută mereu să se simtă bine cu ei înşişi şi cu viaţa lor. Evoluează constant şi ştiu că doar de ei depinde felul în care trăiesc. Oamenii nefericiţi nu stau de vorbă cu ei înşişi, îi analizează şi îi bârfesc pe alţii, trăiesc pentru aparenţe şi pentru gura lumii. Viaţa lor se desfăşoară pe pilot automat, conduşi fiind de "trebuie" şi "aşa se face". Se cred victime ale altora care îi nedreptăţesc sau victime ale destinului crud care s-a abătut asupra lor şi nu au ce să facă. Nu caută soluţii, ci vinovaţi, nu îşi asumă responsabilitatea ci aşteaptă pasiv ca alţii sau viaţa să le rezolve problemele. Evoluţia personală şi înţelepciunea pot fi dobândite doar când trăieşti conştient şi îţi asumi pe de-a-ntregul responsabilitatea vieţii tale. Soluţiile şi răspunsurile nu îţi pică din cer, ci sunt rezultatul unei căutări personale asidue.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boris (lângă Napoleon, care zace inconştient pe podea): Dacă nu îl omor, va porni războaie în toată Europa. Dar crima... cea mai odioasă dintre toate nelegiuirile. Ce ar spune Socrate acum? Toţi grecii ăia erau homosexuali... cred că dădeau nişte petreceri... Pun pariu că vara închiriau o casă împreună în Creta. A: Socrate e om. B: Toţi oamenii sunt muritori. C: Toţi oamenii sunt Socrate. Asta înseamnă că toţi oamenii sunt homosexuali. Eh, eu nu. M-au fluierat doar o dată nişte cazaci... Unii oameni sunt heterosexuali, alţii sunt bisexuali, iar câţiva nu se gândesc deloc la sex. Ăştia din urmă se fac avocaţi.

replici din filmul artistic Dragoste şi moarte, scenariu de Woody Allen (10 iunie 1975)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deţinuţii scrişi cu creta

Şiruri lungi de condamnaţi
Merg ţinându-se de mână
Că-nchisoarea e stăpână
Şi pe mame şi pe taţi

Lanţuri nevăzute leagă
Bucuriile de plâns
Şi cătuşele ţin strâns
Viaţa lumilor întreagă

Înăuntru şi-n afară
O, ce mică e planeta
Deţinuţii scrişi cu creta
Varsă lacrime de ceară

Libertatea-i pentru toţi
Dar când vine tăvălugul
Ţi-ai urcat în spate jugul
Şi dă-l jos dacă mai poţi!

Că zdrobeşte caractere
Şi destinele pe rând
Oh, ce greu se sparg plângând
Pietrele din cariere!

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile nu mint niciodată (exceptând atunci când spun adevărul)

Nu trebuie să te temi de ei, copile,
nu sunt decât oameni.
Oameni care se tem ei înşişi de moarte
sau de flori.
Oameni de alb şi de negru,
care petrec ore în şir citind printre pagini
în alb şi în negru.
Oameni care nu ţin partea nimănui,
dacă nu sunt pe un câmp de luptă,
unde se războiesc înfigând pioneze într-o hartă-a morţii.
În vreme ce soldaţii mor, ei culeg profitul,
până când profeţii lor proferă blesteme ucigătoare asupra lor.
Sau
până când florile de pe pajiştile din cimitire
îi înspăimântă trimiţându-i înapoi în mormintele lor masive
de raţionamente – sau în lipsa acestora.
Oameni cărora le e teamă de un Dumnezeu al iubirii.
Oameni care se supun la ceea ce au fost învăţaţi
Fără a se întreba de ce.

Nici măcar de ce sunt striviţi tocmai de idolii lor.
Oameni care sunt ei înşişi derutaţi de ei înşişi.
Oamenii sunt doar oameni.
Nu trebuie să te temi de ei.
Ei se tem unii de alţii mai mult decât mă tem eu sau te temi tu.
Teme-te de ignoranţa lor în ceea ce te priveşte
Şi, mai presus de toate, teme-te de ignoranţa ta în ceea ce-i priveşte.
Priveşte-i exact ca pe ceea ce sunt.

Oameni cărora le este teamă de flori.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ajuns în secolul XXI şi cu toate astea trăim tot pe tărâmul fanteziei. De fapt, nu suntem cu mult mai avansaţi decât amărâţii ăia de troieni! Toată planeta suferă de amăgire cronică în masă. Unii urlă pentru creştinism, alţii pentru iudaism, alţii pentru islamism. Cu toţii sunt gata să moară apărând până-n pânzele albe fiece cuvinţel din cărţile lor sfinte, despre originile cărora de fapt nu ştiu mai nimic. Pe ce se bazează ele? Pe legende sau mituri de acum nu ştiu câte mii de ani? Tu chiar crezi povestea asta a lui Avraam, care - dacă e să te iei după ce scrie în Vechiul Testament - a devenit tată la frageda vârstă de o sută de ani şi care a mai trăit pe urmă alţi şaptezeci şi cinci? Ţi se pare firesc că oamenii încă îşi ghidează viaţa după o grămadă de aiureli care mai de care mai amuzante?

citat din romanul Ultimul templier de Raymond Khoury (mai 2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am citit niciodată Capitalul sau Materialism şi empiriocriticism (doar Minciunile convenţionale de Max Nordau şi Manifestul comunist), dar practicam tot felul de munci ilegale, falsificam buletine, băteam la maşină fragmente din Engels pe care încercam să le distribui, scriam (încă de la şaisprezece ani) pe ziduri, noaptea, cu creta furată de la şcoală, lozinci ca «Pâine, pace, libertate» sau «Jos războiul>>...

citat din Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa hărţii

- Unde-i Creta? Îl întreabă
Doamna lui de geografie.
- Dacă vreţi, mă duc în grabă
S-o aduc din librărie!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca om sunt rezultatul tuturor fiinţelor şi lucrurilor pe care le-am iubit, doar atunci când iubeşti/eşti iubit te poţi transforma cu adevărat, îţi poţi schimba chiar identitatea, acesta este de altfel şi unul din mesajele primului meu roman. Cunoaşterea fără nicio implicare emoţională e valabilă poate pentru cyborgi, nu pentru un om cu un caracter frumos. Iar a avea un caracter frumos înseamnă printre altele şi a şti să aştepţi, a nu forţa lucrurile în favoarea unor avantaje de moment. Atât scriitorii cât şi artiştii plastici cu destin sunt experţi în arta de a aştepta, operele lor sunt cunoscute şi valorificate la adevărata lor valoare treptat, în timp, după ani şi ani de muncă, uneori într-un anonimat total, alteori chiar după trecerea într-o lume mai bună...

Constantin Severin în Autoportret prin ricoşeu (2010)
Adăugat de Constantin Severin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescari visând

Nu mai am demult nici un fel de scop...
De aceea zilele mele sunt atât de liniştite;
toate sunt la fel, se-înalţă şi coboară
ca plutele de la undiţele unor pescari căzuţi în reverie...
pescari care-au uitat întru totul de ce-au venit aici.

Stau aplecaţi peste balustrăzile podului,
uimiţi de uşurinţa cu care
pot contrabalansa golul
din vieţile lor...
gol care pare să-i fi ameninţat dintotdeauna.

Ochii lor sunt închişi, genele
încremenite, feţele
atât de calme şi de subţiri
încât, în mod sigur, Infinitul se poate
plimba printre ele cum îi place.

poezie de Josef Tomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există doar oameni şi un singur Dumnezeu

Adevărul e că oamenii nu mor
ei sunt ca nişte trepte
pe care călcăm
şi ne înălţăm
unul
pe celălalt

înfricoşător e doar momentul
în care ne afundăm
tot mai adânc
pentru a face loc
şi altora
în pământ
nimeni nu-şi cunoaşte identitatea
chiar şi Dumnezeu preocupat de alte lucruri
uită să mai treacă pe la tine
umbra din care întunericul
şi-a construit adăpost
îşi caută înlocuitor
nu există un AZI din care
să crească alte umbre

există doar oameni şi un Dumnezeu
care din propria lor suferinţă
şi-au modelat chipul pe lut

poezie de Teodor Dume din Fără grupă sanguină (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirintul din Creta? Un fleac, faţă de legislaţia română!

aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adversarul a fost încercuit. Cu creta!

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din fericire există acei dansatori care se respectă pe ei înşişi şi arta lor şi există acei oameni din orientul mijlociu care nu au cedat unei greşite interpretări colonialiste şi dezrădăcinari a moştenirii lor etnice. Există acei privitori care recunosc arta atunci când o văd. Lor le mulţumesc şi fie ca voi să fiţi mereu mulţumiţi de faptul că eu sunt o dansatoare de dans oriental. Eu, cu siguranţă, sunt.

citat din Morocco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dolce vita

Refuz voluptatea unui acord ontologic
Între "de ce?" şi "cum?"
Pentru a şti "cine"
Între pleoapa raţiunii veşnic deschisă
Şi glanda nedirijată
Între vorbe şi lucrurile din ele

Aşezare pământească
Pe un câmp cultivat cu legume străvechi
Pentru dragoste
Pentru copii înfăşaţi în grabă
Şi părinţi plecaţi la muncă în zori

Această poveste a eşecului
Devine frumoasă
Când îi găseşti intriga salvatoare
De vină sunt mereu vecinii
Mama, tata, sistemul
Dacă ai un pic de curaj
Să te lupţi cu taurul negru
Pierzi orezul cu lapte
Băiatu' lu' mama

Căutăm întunericul din noi
În lumina din alţii
Primele desene din peşteri
Au fost şterse cu invidie
Când cel mai puternic nu a înţeles
Bine că încă avem nevoie
De cei care uită
Ca de un somn bun
Ca de o zi liberă de luni
Hai să profităm
Şi să ne vizităm
Prietenii cu Alzheimer

Tot ne jucăm cu firele singurătăţilor noastre
Pe acest ghem care se rostogoleşte
Ca roţile nervoase ale autobuzului
Pe o şosea întunecată de provincie
Ajungi mai repede la destinaţie
Când oboseala din oase te adoarme

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ajuţi oamenii... este o afacere riscantă. Fii pregătit să-ţi încasezi "răsplata" aproape imediat după ce investeşti dăruire, efort, timp şi dragoste; le deschizi o uşă a cunoaşterii prin care multe resurse preţioase pot intra în vieţile lor îmbogăţindu-le, unor oameni care se mulţumesc doar cu privitul, rămânând în pragul ei şi atât; unii te pot "recompensa" chiar şi cu pietre, pe când alţii aleg să fugă rupând pământul. Prea puţini sunt cei care au curajul să intre pe uşă... Lucrurile mari sunt întotdeauna înfricoşătoare pentru acei care nu le cunosc... aşa cum sunt şi cele din lumea nevăzută pentru cei care încă dorm...

citat din Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu plânge la mormântul meu

Nu plânge la mormântul meu
Nu sunt aici, nu dorm mereu
Cu vânturile m-am unit
Un diamant am devenit.
Sunt soarele ce coace grâul
Sunt ploaia care umflă râul.
Când te trezeşti de dimineaţă
Sunt briza care te răsfaţă
Sunt păsările-n al lor zbor
Sunt strălucirea stelelor.
Nu plânge acuma la mormânt
Nu am murit, nu-s în pământ.

poezie de Mary Elizabeth Frye, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraşul meu beton şi sticlă

zile crescute în colivii
cenuşii închisori de conştiinţă
devastează timpul
în cruciada binelui cu răul

dac-am putea să ne înlănţuim
precum rădăcinile copacilor
ţinând pământul

dar ei sunt perpetuu maltrataţi
cu maşinării inteligente
de plânsetul lor
nu s-a mai auzit
de la eminescu încoace

în faţa coliviilor nu mai sunt umbre
nici foşnetul frunzei
păsările stau închise de bunăvoie
fără tril ori ciripit
îşi scutură maladiv praful de pe aripi

copiii au inventat un joc
de-a asfaltul şi creta
desenează fiecăruia
o coroană
poate câteva fructe

imaginaţie infantilă
cârcotesc unii

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!