Pace Vouă
De strajă avalanșele cuprind
tot povârnișul stâncilor de după nouri
Sionul pare că străluce sinonim
cu soarele pe crini albi,
mărgăritari de rouă,
catapeteasmă nouă,
Pace Vouă!
poezie de Mihaela Vlasin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Lacul Înghețat
Pe lacul înghețat,
Ce iarna rece îl desmiardă,
Se ceartă veseli porumbeii
Dansând pe pufoasa neauă.
Ninge-ncet cu fluturi albi
Pe gheața tare, în vis de iarnă
Cer și lac, îngemănate
La orizont îmbrățișate.
Ceața rece se ridică
De pe ghețuri aburindă,
De pe cer Luna pleacă...
Și în loc, Soarele se ridică.
O nouă zi pe cer se-arată,
Pe cer Soarele triumfător străluce',
De sub gheața răcoroasă
Viața crește, reînvie.
poezie pentru copii de Edmond Ioan Siladie (24 mai 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crini de stele
Crini tanini răsfiră lin
Rapsodii,.. gândului venin
In diez pistrui de ciocârlii
Pe obrazuri albăstrii...
Obosite după noapte
De așteptari-nfierate,
Cu insomniile de rouă
Ale dorului de două...
Brațe,.. ce-mi aprindeau
Inimii până în stele
Ciocârlii, ce,.. aduceau..
Focul,.. în crini,.. pe a ta piele
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel sărac
Și plouă, plouă, plouă,
Pentru câmpia nouă,
Ce-mi crește în odaie,
De rouă și de ploaie.
Cu mâinile-amândouă,
Vă dau din rouă vouă;
O stea din două-n două
Se-aprinde în văpaie
Și plouă, plouă, plouă,
Pentru câmpia nouă.
Cu mâinile-amândouă,
Aprind stele-n odaie,
Pe ceasul meu de paie,
Ce-arată ora nouă;
Și plouă, plouă, plouă...
rondel de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul Crinilor
În crini e beția cea rară
Sunt albi, delicați, subțiratici. -
Potirele lor au fanatici -
Argint din a soarelui pară.
Deși, când atinși sunt de vară,
Mor pâlcuri, sau mor singuratici,
În crini e beția cea rară:
Sunt albi, delicați, subțiratici.
În moartele vremi mă-mbătară,
Când fragezi, și primăvărateci,
În ei mă sorbiră, extatici,
Și pe aripi de rai mă purtară
În crini e beția cea rară.
rondel clasic de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Afară ninge ca în vis
Afară ninge ca într-un vis efemer cu fulgi albi și moi,
Care cad din cer peste mine, peste noi.
Tu cânți la pian și în sobă să aude focul cum trosnește.
Eu privesc la geam și lumea îmi pare toată o poveste.
Noaptea să lasă ca un tăciune peste mine, peste noi.
Viața îmi pare un vis, o minune în care trăim noi doi.
Dar soarele răsare de după nori cu raza lui fierbinte
Și topește fulgii cei albi și moi, care pe noi au vrut să ne alinte.
poezie de Vladimir Potlog (14 decembrie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut ...
O pecetluire
Sfântă de iubire
Zefir ce adie
Puf de păpădie
Inimi în simțire
Din vis tresărire
Petale de roze
Candori de mimoze
Zbatere de fluturi
Zbor înalt de vulturi
Perle mici de rouă
Strop de lună nouă
Aripi moi de înger
Lucire de fulger
Raze blânde-n soare
Plinul de savoare
Pe nouri plutire
Tandră contopire
Buze-mpreunate
Pe nerăsuflate
Sorb polenul florii
Deșteptând fiorii
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea
Se aud cocoși cântând
Și soarele e sus pe cer.
Se aud mieii zbierând
Și lumea îmi pare un curcubeu.
Soarele e la amiază
Și încălzește tot ce este viu.
Țăranii pe câmp lucrează
Și lumea îmi pare un pârâu.
Soarele e la amurg,
Iată și luna a răsărit.
Țăranii vin de la plug
Și lumea îmi pare un infinit.
Soarele să ascunde după nori
Și noaptea încet să lasă.
Pe cer apar mii de culori
Și lumea îmi pare atât de frumoasă.
poezie de Vladimir Potlog (15 mai 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un nou început
Din suflet cad rare cristale
prin cerul și-n cerul din mine,
în vuiet adună... cascade,
în salturi... simțiri libertine.
Cresc pomii mustind iar a verde
cu-nfipte în cer rădăcini,
pe ramuri purtând oseminte
de stele-martir și lumini.
Cad picuri de timp înghețat
prin ploi colorate cu rouă,
la altarul cel alb, cu vise udat,
tăcută așteaptă Viața cea Nouă.
Dansează acum toți macii în floare
să bucure câmpul cu pace,
s-aplaude îngeri - luminii de strajă -
nisip mișcător pe o filă de carte.
Ape și văi forfotind neîncetat,
și zei, și demiurgi, pe-a cerului cale,
fărâme de spațiu, munții de timp
ce curg în astrale spirale.
O nouă Lumină se naște tăcută
din Astrul spre ziuă pierdut,
o nouă Speranță, o nouă Credință
în Omul cel nou, un nou Început!
poezie de Gheorghe A. Stroia din revista "Armonii Culturale" din Adjud (septembrie 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
E ora cinci dimineața
E ora cinci dimineața
Și aerul e curat.
Lumea îmi pare un paradis
Plin cu flori de mac.
E ora cinci dimineața
Și soarele a răsărit.
Eu mă spăl pe față
Și mă simt fericit!
E ora cinci dimineața
Și aud cum cântă o ciocârlie.
Inima îmi tresaltă în piept de atâta bucurie,
O, ce dulce melodie.
Iarba e cu rouă și soarele e pe cer.
Se naște o zi nouă
Și eu iubesc și sper.
poezie de Vladimir Potlog (26 iunie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
O nouă stea
O nouă stea străluce printre astre
Dumnezeirea întrupată prevestind.
Pătrunde bucuria în sufletele noastre,
Cântăm cu toții, pe Domnul preamărind.
O nouă stea străluce printre stele,
Dumnezeiasca dragoste vestind...
Trezește-te din somnu-ți Israele,
Văzduhu-i plin de îngeri, preamărind.
O nouă stea străluce cu putere
Vestind cerescul Dar, venit în lume...
Trezește-te din somnu-ți Adunare,
Te pune în slujba Lui în întregime.
O nouă stea între stele a luminat:
Lumina din Lumină a răsărit,
Mântuitorul, iată, S-a întrupat
Să-aducă eliberare poporului robit.
O nouă stea lumină răspândește
Ca să vedem că bunul Dumnezeu,
Ne-a prețuit nespus și ne iubește
Încât ne dă pe Însuși Fiul Său.
Nădejdea vie în lume-a răsărit,
Văzduhu-i plin de cântul îngeresc...
Din Slăvile divine, Iubirea a venit
Răscumpărând pe-aceia ce-L iubesc.
Străluce Universul că o stea încântătoare
Vestește-acum Iubirea cea fără de hotar,
Cerescul Dar venit prin întrupare
S-aducă izbăvirea, prin cruce, la Calvar.
O nouă stea străluce printre astre,
Dumnezeirea întrupată prevestind.
Pătrundă bucuria în sufletele noastre,
Veniți voioși, pe Domnul preamărind!
poezie de Ioan Hapca din Versuri din vicisitudinile vieții, Nașterea Mântuitorului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
La fereastra mea înaltă
Chipul cerului străluce.
Pe perete, la mansardă
Soarele-a făcut o cruce.
Umbra ramei nu tresare
Pace. Veșnice tăceri.
Și deodată mi se pare
Că-s înmormântată-n cer.
poezie celebră de Marina Țvetaeva din Poezii (noiembrie 1919), traducere de Ion Covaci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
In vazduh de inima
De strajă-n apa duhului, toiag izvor, Scriptura
În stâncile de rând
Lovește Moise-n secetă, e Cruce și e nour
Sion în avalanșă, Duh Adevăr Mângâietor
Ostașii Domnului peste văzduhul inimii, din « stema cea cu bour ».
Crengi rugăciune, timp, mugurind
Pe inimă văzduh din sevă de păduri
Tărâm, seism tectonic suflet, alt tărâm,
Liane, cruci latine, și brațele de rouă
Pe lacrimă, spre ceruri, pământ, rai nouă.
Cereștii mesageri, în iarna inimii sosesc
Pe scara mântuirii, colindul cerului, cu cetini
Trup Sfânt Pământ, Prea Sfintei Născătoare
Din iesle-n cină, cu Steaua de Lumină
Păstori și magi în peștera din Viflaim, se întâlnesc.
Altarele-n iertari, pe-mbrățișări de pietre
Zidit din jertfa spinilor - cunună
Catapeteasmă nouă, cu inima ne tună
În talion de saduchei cu PACE VOUĂ!
Plivise-vor adâncuri-farisee, în crizantema-timpului din Euxinul Pont
Răsare grâul dintru hău de sine, Apostolul Andrei cu România, front
Ave Maria-gând, în toaca înserării, pur spațiu se sculptează-n rond.
Pe bold de umbră, e scrisul în arcuș,
Egiptul trece, cărare prin pajiște cu flori
De ochii lui Irod, pe-al pruncilor urcuș
Smerenie, în slova inimii « memento mori ».
Căci toți avem, precum și Pavel, înger rău.
Neghinele de foc, atacă, încolțesc
Pământul primăverii pe toate, le hrănește
Cât suntem grâu, cât suntem pir,
De seceriș, doar în Iisus cu sufletul-mlădiță, tot iadul se-ngrozește!
Vârtej în demonetizate, culmi, spre inimi în poteci
Răvașele de vreme se ară peste sens, pe glasuri,
Ploile curg cu mirul de botez, din candela de veci
Lumină la icoane, Fecioarei Sfinte, paraclisuri.
In goarnă strămoșească, plăieșii ne suspină
Cu trup carpatic și clopot legendar
Ard pietrele de vas, în psalm de umilință
Cu « Tatăl Nostru » pâinea noastră, monastic milenar.
Văzduh în inimă, ce se coboară înalt întru cuvânt
Scânteia cea divină, cetate să-i păzească, în cele cinci fecioare,
Cu post și rugăciune se-mbracă, sufletul,
In giulgiul învierii, luna,
Cu îngerii luminii, cu sfinții, pe pământ
Din vălul nopții, soare și neînserare,
În rugăciunea Domnului, să fim, Treime Sfântă,
Una.
Putere și Slavă din Betleem, Lumină
Osana-n inimi, în Domnul, cuvine-se să ne rugăm!
Căci nu suntem ai noștri, din prețul dat Golgotei
Din iad, prin Crucea Răstignirii, iertare toți avem.
poezie de Mihaela Vlasin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pace divină
E pace, e pace deplină,
Orașul vuiește în gând,
Mai toarce-n garaj o mașină
Iar eu mă întreb: " Până când? "
E ceasul trecut după două
Și ticăie, ticăie-ncet,
Am cearcăne grele de rouă
La ochii zâmbind violet.
Prin ceruri mai circulă luna
Cu farul pe dreapta aprins
Și face viraje întruna
Căci drumul de stele e nins.
E pace, e pace divină
Obloane în geamuri s-au pus,
Nimic visarea nu-ntină,
E viața-n meniul Laroussr.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Har și pace vouă
Har și pace vouă de la Domnul meu
De la Tatăl nostru de la Fiul Său
Sărutare sfântă și un dor divin
Bucurie-n inimi și să preamărim.
Slavă și putere de la Domnul Sfânt
Iubire în inimi și pe buze cânt
Dragoste cerească, Domnul să vă dea
El să vă împlinească ce Îl veți ruga.
Veșnică nădejde, o nădejde vie
De cereasca țară și de veșnicie
Prin credința voastră s-o aveți mereu
Zilnic voi să creșteți înspre Dumnezeu.
Zilnic cunoștința ș-adevărul Său
Să vă însoțească înspre Dumnezeu
El vă sfătuiască vouă orice gând
Înspre Țara Sfântă să mergeți cântând.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-un loc se afla o potecă îngustă, căptușită cu mușchi, care se împreuna cu drumul, spre a tăia apoi câmpul. Pe dreapta era un dâmb plin de pietre, unde fusese altădată exploatată o carieră de granit. Povârnișul din față era cioplit ca un perete; printre crăpăturile stâncilor creșteau ferigi și mărăcini. În depărtare, o dâră de fum se ridica perpendicular spre cer.
Arthur Conan Doyle în Câinele din Baskerville
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profil
sub gene strălucesc boabe de rouă
sunt floarea renăscută din vestală
lumina mi-e iubirea din epoca nouă
am stele țesute pe haina de gală.
luați-mi mireasma nu mă rupeți în două
sunt legată de lume de oculta-i școală
sub gene strălucesc boabe de rouă
sunt floarea renăscută din vestală.
dezlegați-mi cântecul atunci cînd plouă
simfonia plantelor e magistrală
magie și culoare vă dăruiesc vouă
povești de fericire din lumea virtuală.
sub gene strălucesc boabe de rouă
sunt floarea renăscută din vestală.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fregate de lumini
Fregate de lumini,
Desprinse de milenii
Se par, că vin,
Inundă,
Cetăților de Sus
Duc litere în holding, metafore selenii
Silicii,
Clorofile
Poetic
M-au adus.
poezie de Mihaela Vlasin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pace!
Ce dorința, ce cuvânt!
Să fie pace pe Pământ!
Ce noțiune, ce concept!
Să fie pace pe Pământ!
Ce sentiment și ce stare!
Doar să fie Pace, Pace!
Ce Iubire, ce Putere!
Pace fie, Pace, Pace!
Monumentul cel mai înalt
Ce depășește a Iertării prag
Aripi de Lumină are
Pace fie, Pace, Pace!
Este cea mai puternică Iluminare
Pace fie, Pace, Pace!
Să lumineze întreaga Planetă
Doar cu Pace, Pace, Pace!
De unde EȘTI TU, DOAMNE
Te rugăm doar DĂ-NE PACE!
Și doar atâta să ne spui
PACE FIE PE LA VOI!
PACE FIE ȘI ÎN VOI!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt tradafirul ce se scaldă-n rouă,
Astăzi sunt cer albastru, mâine lut.
Sunt scama unui nor pe luna nouă.
Sfârșit am fost, dar pot fi și-nceput.
catren de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Angajamentul unui pierde vară
Jur să-ncep o viață nouă,
Să renunț la tot și basta;
Dar discret, vă spun și vouă:
După ce-o termin cu asta!
epigramă de Iancu Constantinescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!