Foame și vorbe
Mama își căuta mama într-o basma.
Se nășteau păduri în strigăt de bardă.
Despre undeva alt tată-și tălmăcea
povești copiilor ce nu știau să creadă!
Ardeau obrajii lumii condamnații
și își damnau pe-ascuns părinții frații
Păianjeni desenau grăbiți pe geam
o hartă ocolită spre ce-aveam!
În zestre-ascunse chicoteau fecioare
iar soba sprijinită de picioare
pocnea din suflet peste poduri carii
ce în urechi se transformau în arii
Ce mai avem la masă? Se-auzea din Lună
Și răspundea Pământul... Noapte bună!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Casa din orzoaică
Mama bătea păstăile cu tata
morții umblau după preot prin sat
câinele pocnea din aripi
moi de aluat.
Era cald ca-n orice iarnă
unde vacile te pasc
pe carpetă eram răpit
de un evantai.
Mama vorbea o limbă necunoscută
Tata abia mai vorbea
Luna era necrescută
Iar câinele trăia și se bucura.
Atunci am cântat la beci prima oară
am întins corzile pe casă
am băgat câinele sub masă
și-am îmbrățișat soba în loc de vioară...
Câmpul alerga după melci
iar nuferii dădeau în orzoaică.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe-acasă
Sunt acasă!
Graurii mi-au adus sperietori și urme de cizme
în picioarele descălțaților.
Sunt acasă...
Pisica linge cactusul stropit cu apa
în care mama a spălat peștele.
Sunt acasă!
Cireșele dansează pe masă.
Tata și-a făcut bagajul cu un an într-o secundă.
Mama și-a pus pe geam
ochiul din care porumbeii nici nu mai vor să se-ascundă.
Sunt acasă!
Și iarba mă așteaptă îmbrăcată în coasă
și în mireasă
să-i zic
și să tac
Da!
Sunt acasă!
Să te tai sau până mai vin din casă-n-casă
că te văd să mă prefac?
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
Mama
Nu are vârstă pentru a îmbătrâni.
E mama!
Aceeași, mereu tânără,
Dulce, limpede, tandră...
Frumoasă cum e ea,
E mama mea!
Mama
Nu are timp pentru a se jelui.
Cu timpul ce trece,
E mai precaută!
Ea nu varsă lacrimi
Într-o basma,
Ci le așterne cuminte...
Și nici, măcar,
Nu poate a se supăra,
Ea țese,
Geana zilei aprinde!
Privirea-i oglindă,
Chipul meu
Îl cuprinde:
Mă mângâie,
Mă îndeamnă,
Mă dojenește,
Îmi amintește!...
Mama mea e un zeu!
Păși-voi,
Căuta-o-voi mereu
Printre toți noi!...
Ați cunoscut-o
Pe mama?!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Straiul apei
Mă uit într-o apă adâncă
și casc un cer subțire și întrerupt
mă uit cum Dumnezeu în suflet mă mănâncă
de mama de la care eu am supt.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pâinea mamei
Mama, bună gospodină,
O făcea doar cu făină
Și, etapă cu etapă,
Drojdie (maia) și apă;
Mai punea un strop de sare
Și-o grămadă de răbdare.
În copaie,-apoi, reține,
Frământa aluatul bine
Și, cu-o cruce creștinească,
Îl lăsa să se dospească.
Cu-o răbdare ca de piatră,
Pâinea o cocea pe vatră.
Caldă, bună, delicioasă,
Mama ne-o punea pe masă,
S-o mănânce copilașii,
Fetele și băiețașii
(Împreună cu părinții,
Credincioși cum sunt doar sfinții),
Cu mâncarea cea gătită
Tot de mama mult iubită.
Azi mă-ntreb cu nostalgie:
Unde ești copilărie?
Unde sunt părinții mei?
Unde-i mama, pâinea ei?
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (21 august 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.Curtea cu filme
Scoteam apa din beci în câuș de ploaie
tu fumai un spic de grâu minunat
mama ne punea un film despre mame
pe bancă
afară
la aparat!
Toți tații în struguri
scuturau luminiș
câinele se ridica în blană
din tufiș... pe furiș!
Ce vremuri de plâns
cu cearcăne grele
ce arii...
ce cântec alcoolic
groparii
cântau melancolic
la stele!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altă viață
Mănunchi de flori pe masa sfântă
Încântă
Un suflet străbun pierdut între lumi
Nebun
Își caută mama își caută frații
Răpiți
De mână de demon de ochii de vidmă
Ascunși
Prin arsele ierburi, pe strâmte poteci
Și-atunci...
Te-ntrebi ce-a greșit să sufere grabnic
Groaznic
Va fi de-i vei afla trecutul, doar fugi
În noapte
Și-ți caută îngerul și ține-l de mână
Străină
Să-ți fie persoana din noaptea cu lună
Se-adună...
Să-l caute să-l bage în cuști de foc
Din glastră
Să rupi o floare să-i dai să nu uite
C-a fost
Un om făr' de soartă lovit de probleme
Zâmbind
Să-și dea sufletul privind spre Pământ
În gând...
Să te rogi să-și revadă părinții
Trecuți
Printre vămi de vazduh de decenii
Departe
Privind plângând spre lumina divină
Sperând
Că-l v-or vedea într-o altă viață.
poezie de Alin Ojog (24 martie 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biografie
Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună!
Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună.
Trăsnete reci de furtună vedea cum în zare detună.
Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună,
Ea mai vedea cum în șa voi sălta împreună
Cu îndrăzneața fecioară-a pământului, brună,
Și-n goana nebună vedea de pe-atunci cum răsună
Tropotul lung și mereu al galopului meu.
Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună,
Și că-s menit să înving veșnicii și genună,
Dar nu știa de pe-atunci că în mine-o să pună
Suflet prea grav și răsunet prea slab, că adună
Abur de vis și de boală ce-ar fi să răpună
Tropotul lung și mereu al galopului meu.
Iată-mă azi înarmat cu acele credinți,
Cu îndârjirea păstrată - cuțit între dinți -,
Dar cu prea multă dorință să vii, să-mi alinți,
Bruna fecioară a păcii adânci și cuminți,
Tropotul lung și mereu al galopului meu.
poezie celebră de Nicolae Labiș (1956)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cineva: Iată mama Ta și frații Tăi stau afară, căutând să-Ți vorbească.
Iisus Hristos: Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei? (Întinzând mâna către ucenicii Săi) Iată mama Mea și frații Mei. Că oricine va face voia Tatălui Meu Celui din ceruri, acela îmi este frate și soră și mamă.
replici din Sfânta Evanghelie după Matei, Spicele de grâu smulse sâmbăta. Tămăduirea făcută sâmbăta. Hula împotriva Sfântului Duh. Cine este adevărata rudă. - 12:47-50 de Sfântul Matei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima chemare
noaptea țeseam lumina
între căderi de pleoape
să vindec rănile din suflet
păsări de foc se smulg din valuri
mă întorc pe țărm și iarăși plec
eram o pasăre în noapte
și cântul era șoaptă
dansam prin constelații în cercul lumii solitar
amăgitor, învăluit în ceață
mă mistuiam în tragic dor
curgeam
un foc de aripi
peste mare
mai deșiram povești
la fusul din odaie, la soba unui suflet
despre ultimul cocor în noapte
mereu mă întreb
sunt doar o întrebare
sau stea însetată pe un țărm
se scurge cerul în adâncuri
și pasul meu aprinde alte stele
pe bolta lumii încă o dată
în zori mi-a înflorit privirea
visam să ating nemărginirea, învăluit în ape
iar la sfârșit aprind cenușa
tot căutând în lunga zare
un om, un gând, într-o chemare
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caietul de desen al mamei
Când eram mică, mama purta legate de mână pensule
câte una la fiecare deget, subțiri și mai întotdeauna murdare de culori,
și nici nu vă închipuiți ce frumoase culori...
Mama picta. Deschidea palma
și din palma ei izbucneau zboruri de fluturi. Mama
își apropia mâna făcută căuș de chipul meu, când îmi venea să strănut.
Strănută în palmă, mă îndemna zâmbind.
Strănutam albastrul pe cer, galbenul în lanurile de floarea-soarelui,
câteodată strănutam ploaia și mă ascundeam râzând și cu pletele ude,
și mama îmi cânta despre fericirea care trăiește într-o căsuță cu trei pitici,
mama picta
pe căsuță un horn,
pe masa piticilor o bucată mare de ciocolată,
pe sufletul meu, liniște, liniște...
Mama picta. Tata ridica ziduri.
Cărămidă peste cărămidă, grindă peste grindă, altă grindă, alte cărămizi...
Eu mă țineam de zid să învăț mersul în două picioare,
mama, la câțiva pași înainte, îmi desena drumul pe lespede,
mama picta...
poezie de Alina Dora Toma
Adăugat de Rodica Muntea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul emana
un miros de mucegai
ședea în fotoliu
și ne spunea povești din ovidiu
ne țineau cu sufletul la gură
erau povești cu oameni care se transformau
în animale în copaci în stânci
bâtrânul era slab și gârbovit
noi ascultam poveștile
lui despre metamorfoze
femeile deveneau foarea soarelui
păsări și lilieci și păianjeni
bărbații se transformau în porci
în șerpi în pietre în aer
nu știam că erau povești
din ovidiu și nu conta prea mult
poveștile bătrânului alunecau adeseori
în spaniolă sau latină
uneori ne oferea pilde sau dictoane
noi vedeam în bătrân
o comoară plină cu surprize
o comoară părăsită
uitată în casa bătrânească
erau zile când ne povestea
filmele văzute în viața lui
cu actorii lui preferați
nebunii cu cyborgi
roboți buni roboți răi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste părintească
(să nu uităm niciodată de cei care ne-au dăruit viață, părinții noștrii)
Foaie verde de sulfină
Plânge-o mamă si suspină
Că feciorul e departe
Peste mări și țări uitate.
Singurică si pierdută
Stă pe prispă și ascultă
Ciripit de păsărele,
Purtătoare de vești bune.
Trecătorii sunt uimiți,
o aude suspinând,
Dau din cap și trec grăbiți,
Alții o întreabă triști:
- De ce plângi măicuța așa?
- Plâng și mă topesc de dor
după dragul meu fecior.
Nu mai știu nimic de el
Cred că am și nepoței
Dar acum de ceva vreme
Îl visez noapte de noapte.
Și mă rog la Dumnezeu
Să-i mai văd odată fața
Și-apoi pot să mă-odihnesc
Întru locul meu ceresc.
Vântu-și înțesi puterea
Frunzele cădeau din ramuri
Soarele-și pierdea culoarea,
Luna-și ascundea lumina
Pentru mama ce suspină.
Apoi lacrimile curse
Peste locuri nepătrunse
Pân' la poarta celui care,
A uita pentru un timp
De părinți și locul sfânt.
Într- o zi de primăvară
Dorul îl cuprinse iară-și,
Și porni îngândurat
Spre părinții cei uitați.
Poarta o găsi-ncuiată
Sprijinită de un par,
O căsută dărâmată
Împânzită de necaz
Lângă pat fotografia,
Chiar al dumnealui fecior
Când era băiat holtei
Plin de dragoste de ei.
O purtase mama-n suflet
Pân' la ultimul ei ceas.
Și găsi si o scrisoare
Ce-și pierduse din culoare,
Dar era udată-n lacrimi
De măicuța lui uitată.
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păducheala sufletului
Bunicul își număra mâinile.
Podurile strigau peste case basma.
Alăptau pâinile femeile cuptoare
gurile soldaților ce mușcau din cazma.
Și ce toamnă războinică
cu nuci
îmblânzite
peste lună stelele coseau nasturi
la păstăi dezgolite...
Era
un cântec de seară
cu păduchi limpeziți
ce se-adunau pe peronul din gară
în cap să se urce striviți...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară dezoxiribonucleică
Plouă în cana cu fulgere.
De la demisol se aude antipământeana.
Greierii mi-au născut o mașină de cusut
gândaci.
În ghiveci șarpele udă ochelarii de soare
cu ochii tăi pătrunzători. Vin!
Curge vin în robinetul semaforului din gară.
Mă întorc cu tramvaiul să-mi caut mama
căzută din buzunar
undeva
între stații și dinți.
Din omoplați bucătăreasa
mă cheamă să stau masă.
Vecina își arde părul. Nu-i pasă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre mașina de cusut
Îmi spunea mama...
ÎMI SPUNEA MAMA
poartă-te frumos cu frații tăi
îmi spunea într-un vis
ia seama la lucrurile care
pot să ucidă
nu încerca umilința pe
lucrurile slabe
și-n tot acest timp
zugrăvește-ți azilul
vor veni destui să te scuipe
din întunericul topit peste cruce
se va infiripa o altă zi
îmi spunea mama
poezie de Teodor Dume din Carte: Durerea din spatele că.Editura Pun/Iași rnii (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Noduri și bătături
A dispărut găleata de la fântâna cimitirului.
Se udă cu lanțul
zală cu zală
oțel peste cruci.
Trec furcile cu coasele pe spate
se duc să le bată.
Pe marginea șanțului
cu mama vorbește o lopată
despre noduri și bătături.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Supra-față
Am aruncat cu stângul în dreptul
A venit
Centrul
și ne-a luat de urechi
și ne-a trimis acasă
Stângul la mama dreaptă
Dreptul la tata stâng
După cum
bătea lumina!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- mamă (vezi și maternitate)
Mama este
Mama este raiul ce ades suspină,
Lacrima-i curată e prosop de vină,
Mama este cerul cu steluțe dalbe,
Înger de lumină gândurilor toate.
Mama este chipul zorilor albaștri,
Ce la cap veghează visul printre aștri,
Mama e culoarea cerului senin,
Miere-n supărare - veacuri de pelin.
Mama este viața fremătând în palme,
Dorul și iubirea-n lumile de cazne,
Mama este setea ce tăcut se-adapă,
Liniștii de prunc - nesfârșită apă.
Mama este soare, chipul de lumină
Ce ne intră-n suflet și nu are vină,
Mama este câmpul plin de verde iarbă,
Mama este neaua serilor de iarnă.
Mama este vatra focului ce arde,
Basmul ce se-așterne la copil în palme,
Mama e pământul care coace roade,
Toamna ce bogată, poame în cascade.
Mama-i mac în floare ce îmbie câmpul,
Dulcea lui privire ce-o sărută vântul,
Mama e lumina sufletului veghe,
Mama e credința - graiul nepereche.
poezie de Gheorghe A. Stroia (2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Urzicile lehuze
Am căutat ciocanul în magazia cu cranii
să-i pun o floare de cui.
Am căutat fânul în podul cu animale
să-i pun picioare cu varice.
Am căutat în bluza ta sânii căprui
să mă rănesc cu spatele de bici.
Am căutat în Lună un strugure
în care pisicile-n călduri
s-au aruncat confuze.
Am căutat pe chipul tău
păduri
de umbre scuturate de gutui
peste urzici lehuze.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!