U: ceramică tare

cât mai larg îmi place deseori
să pun piciorul în fagul ce-l creşti
care se-nalţă în chip de pădure
lângă făget (?!)
să pun piciorul în pragul ma
rilor distilatori de ţuică din banat - u
neori sigilată în oale de jupâneşti

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pas mare pentru un om foarte mic

în 69 când neil
armstrong încerca primele jocuri de gleznă
pe lună eu aveam 9 ani şi obişnuiam
să intru sub masa din sufragerie
să pun
culcat pe spate picioarele pe un scaun
să cred
că mă aflu cu totul în spaţiu
să văd
furişat sub tăblia mesei-capsulă
spaţială stele şi stele şi stele
să pun
şi eu piciorul pe luna ce-o decupasem
cu greu din coperta rigidă a blocului de desen
plin şi el cu astronauţi
vehicule spaţiale galaxii şi sisteme
solare şi pline
de lumini, cum erau
şi anii mei de atunci

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul

cât preţ
pun eu pe bătaia
din aripi
se vede-n ferestrele sparte
de unda de şoc

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul albastru

"Îmi căutam calul albastru în herghelia de culori
să-i pun căpăstru ceruri răsucite
să plec cu el în flori de tine potcovite
când le culeg pe spate-mi piciorul să-l cobori..."
Şi-aşa vorbind cu moartea în ziua ei de fată
Ea se uită pe-o parte
zâmbind
cumva mirată...
şi fără multă vorbă şi fără multă fală
şi-a coborât piciorul în ziua lui fatală!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O cădere pe ceaţă

mai întâi a plecat
să-ncălzească cinstit cu şoseta
flauşată izvorul
de gheaţă – piciorul –
deşi-i spusesem cu o zi înainte: nu
eşti cuminte... ne
apărat (?!)
lasă şi ochiul să scadă
până spre pragul de sus
al spatelui bine expus
al durerii de n(o)adă –
infinitezimală –
o proprietate a fluxului vocii
croşetată-n cădere de o
libertate ab
surdă la sunete în
ceţoşate

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

LII

Soarele dragostei mele trece furiş
pe după dealuri, ca un oştean
nedeprins cu muncile câmpului
şi plecat de dimineaţa în grâu
să se culce. Creşti, pădure tânără,
creşti şi nu te gândi la mine,
la lălpile mele moi care vin înspre
tine, la somnul meu vegheat galeş
de un sobor de bursuci, la mâinile mele
reci, lunecând ca două pâraie
din umăr spre tâmple, creşti
pădure tânără, creşti şi potriveşte-ţi
lăstarii la soare şi arborii veştezi
lângă furtună, creşti şi nu
te uita la mine, nu-s decât
o pasăre, cu o altă pasăre în inimă,
lunecând în derivă, creşti pădure tânără,
şi sună din salbele toamnei
pe trunchiuri de ploi rânduite în stivă.

poezie de Daniela Caurea din Adalbert Ignotus (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Merge pe jos

până-n centrul oraşului
să ducă parfumul ei
care te ameţeşte care
te vrăjeşti şi-ţi ia
minţile înfierbântate
de gânduri şi pofte ascunse
în adâncul fiinţei
merge cu piciorul ei frumos
lângă piciorul ei şi mai frumos
tocurile înalte o fac şi mai înaltă
atrăgătoare cât să cazi în ispită
de câte ori o vezi
sau te gândeşti că ar merge
alături de tine până
la capătul lumii
puţin mai departe de centrul oraşului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Werther: Cu braţele deschise stăteam pe marginea abisului şi respiram mireasma din adâncuri. Vai, şi n-am putut să ridic piciorul şi să pun capăt tuturor chinurilor!...

replică celebră din romanul Suferinţele tânărului Werther de Goethe (1774)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţul

aştept un voucher de vacanţă
să mă cazez lângă o stână
să mulg berbeci de anduranţă

cu o mână pentru lapte
cu o mână pentru lână
cu piciorul pentru stână

şi ce o mai scrie-n carte
fără să moară vreun om bun
despre (n)oi şi transhumanţă

fără să-nvie vreun nebun
scriind poeme pe-o chitanţă
lângă o stână de vacanţă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

pe lângă amintiri
de la ultimul porc mi-a rămas
o bucată de carne

stă în congelator
e piciorul drept din spate

la explozia solară de vara trecută
a avut loc o pană de curent
două zile a ţinut

rând pe rând
găinile raţele şi prunele s-au dezmorţit
şi le-am aruncat
însă piciorul porcului
fiind mai mare
a rămas îngheţat

când se anunţă vreo explozie solară
îl pun în geanta frigorifică
şi îl iau cu mine în delegaţie

cel mai greu este când îl aduc acasă
nu ştiu de ce
de la un drum la altul
abia mai încape în sertar

atunci mai tai câte-o felie
nu mult
doar cât să nu uit
cum îl strigam pe nume
şi el alerga pe deal înspre mine
grohăind fericit

cum a fugărit-o pe mama prin curte
când m-a bătut
iar eu drept răsplată
i-am dăruit merele cele mai bune
pe-acelea pentru plăcinte

dar mai ales
cum l-am ţinut de piciorul din spate
când l-au tăiat
iar el nu s-a zbătut nicio clipă
până ce nu i-am dat drumul
văzându-ne unul pe altul
plângând

poezie de Valentin Busuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gala tânărului bătrân

mă pun la patru ace
în insectar
stau ca pe jar: ea nu mai vine
să scoată
acele astea din mine

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoase versuri

foarte frumoase versuri
foarte frumoase mersuri
foarte frumoase versuri
foarte frumoase mersuri
foarte frumoase versuri
foarte frumoase mersuri
foarte frumoase versuri
foarte frumoase mersuri
foarte frumoase versuri
foarte frumoase mersuri
noi nu
ştim exact ce se-ntâmplă
şi de ce se
păşeşte cu maxim lirism
foarte frumoase
versuri de ce se mai pun
poeţii cu poetele spun
că se pun
din iubire din iubire se pun

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah

în sutienul-ocean seceră şi ciocan şi batistă
taie bat vântură spicele subţiorilor, subţiori
ale femeii de-o tristă
înfăţişare în momentul răpirii intempestive
din seraiul din ialomiţa din călăraşi din tele
orman (?!) oricum
din sudul îndepărtat de banat – de o frunte
încă nemăsurată cu liniarul, cu fire cărunte
totuşi de-o tristă
înălţare la pătrat, chiar la cub a întregului
craniu pe umerii dinadins depărtaţi deseori

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A pus piciorul în pragul soartei.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multă lume m-a întrebat dacă prefer mai mult filmul decât teatrul. E ca şi când m-ar întreba cineva dacă-mi place să merg cu piciorul stâng sau cu piciorul drept. Merg cu ambele picioare. Aşa e cu teatrul şi cu filmul: sunt două meserii diferite, nu pot alege acum.

Florin Zamfirescu în Ziarul Metropolis (2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât mai dulce, cu atât mai amar

de să m-arăt, când tu ai putea să m-ascunzi, să
mă colecţionezi în cutiile de carton care stau
să prăbuşescă podul casei ca o pădure de faguri
peste mişcările noastre din aripioare amare?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există-n fiecare dintre noi întreceri care ne ajută să înaintăm. Cele dintre piciorul stâng şi piciorul drept.

aforism de Cornel Stelian Popa (23 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Cincinat care şi-a fracturat piciorul alunecând pe gheaţă

- Ştii, unchiul tău acela chel,
Care-i poet şi magistrat,
Şi-a rupt piciorul. - "Ce păcat!...
Păcat că nu scria cu el."

epigramă de Mircea Pavelescu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De excelenţă

mă ghidez după miros: dacă
pun ciuperci la grătar
iau seama la sporii din mine (?!) - vor
triburile sălbatice o altă abordare
decât excelenţa?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mâna mea e în dreptul inimii prin spatele tău
legată cu o eşarfă roşie la ochi piciorul meu
de iederă se caţără pe piciorul tău
înot prin aer cu umerii înfloriţi în primăvară
cristalul swarowski se mişcă pe piept şi măsoară cusătura inimii
o cutie plină cu funda ruptă
stau pe vârfuri apoi pe călcâie încât doar o pagină de hârtie mai încape
părul tău mă atinge în vreme ce ne alungim ca săgeţile
piciorul meu de iederă se ridică în aer ca un braţ tăiat
cristalul swarowski mă loveşte în frunte
femeia închide ochii mirosind câmpiile din buenos aires
mâna mea se retrage de pe şira spinării
mâna ta se retrage până la marginea pieptului
părul tău leagă gâtul meu apoi îl dezleagă
piciorul meu de iederă se ridică în aer şi cade
piciorul tău aşteaptă şi îmi opreşte căderea.

poezie de Ruxandra Cesereanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portbagaju

nu mai plec în ungaria
se pleacă ungaria-n mine
(?!) – la vamă-n cenad e pe vine:
o pun să deschidă gravidă
portbagaju lui orban

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!