Iar la drum
În drumul spre eden
Vuiam ca apa
Unui diluviu
Însuflețită de taifun
Doamne de unde atâta apă
Pe sufletul meu sterp
Apă de ploaie
Apă sărată
Apă din izvoarele adâncului
Apă ce suie în mii de trombe
Spre orizonturi
Am început să visez
O clipă de secetă
Undeva în deșertul cu dune
Aproape de oaza fericirii
În final am cerut spășit
Ajutor la îngeri
Să mă scoată din potop
Pe un tărâm cu apă vie.
poezie de David Boia (14 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Cu sufletul spre cer
Cu sufletul spre cer, am cerut iubire,
apoi ți-am zărit ochii înlacrimați
ascunși printre zâmbete dureroase...
Cu sufletul spre cer, am cerut frumusețe,
apoi ți-am sărutat fiecare tresărire
de pe chipul îmbujorat...
Cu sufletul spre cer, te-am cerut pe tine,
apoi ți-am îmbrățisat ființa
pitită la umbra inimii mele...
Cu sufletul spre cer, ți-am cerut nemurirea,
apoi ți-au îngenunchiat toate stelele
venerându-ți urmele pașilor...
Cu sufletul spre cer, am cerut încă un răsărit,
apoi ți-am mângâiat genunchii zdreliți
de atâta neliniște...
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
trecând prin deșertul vieții
oaza fericirii este dificil de găsit
când șuvoaiele tristeții
inundă totul în jur
ca un potop de neoprit
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proiect virtual
Implementat cu spirit
Drumul spre eden
Un program fascinant
Cu speranțe în vogă
tanka de David Boia (24 octombrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Anamaria
Bine a prezis Ana
Anticipând unele disensiuni
Ce vor să înceapă
Ea a sesizat o corespondență
A poemelor cu perfecțiunea
Trebuie doar căutată
Pe axa de studiu
Cei mai mulți ezită
Controverse cu presa critică
Pe teme agresive
Dar le practică între ei
Cu perdele răsfrânte
La urmă se trag camuflaje
Se închid obloane sure
În subsidiar cade cortina
În sunete de surele
Stridente sau metalice
Undele emise acolo
Urcă în coloană infinitului
Căutând preponderent
Zona crepusculară
La răsărit spre eden
În final predicția aceea
Tinde spre desăvârșire
Copil minune
A fost la început Maria
Persoană teribilă a devenit
Pe traseul luminii
În patria poemelor
Anamaria se afirmă sugestiv
Protejată de îngeri.
poezie de David Boia (3 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Rondelul eternului destin
Deșertul și oaza, eternul destin
al celor cu visuri plutind peste ape,
trecute speranțe, speranțe ce vin,
te caut cu gândul, să-mi fii mai aproape.
Mă bântuie-ntruna un dor levantin
și parcă-mi aduce mereu între pleoape
deșertul și oaza, eternul destin
al celor cu visuri plutind peste ape.
Trec anii de-a valma și tot mai străin
mă simt în cetatea ce vrea să mă-ngroape,
din cerul uitării un cântec divin
mi-alungă din suflet, prin mii de supape,
deșertul și oaza, eternul destin.
rondel de Corneliu Neagu (27 decembrie 2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea mea - Dumnezeu
În tăcerea și în pacea serii,
Gândul și inima mi se îndreaptă ades
Spre un tărâm feeric, luminat....
Spre acel tărâm unde izvoarele șoptesc,
În răsărit și în asfințit, povestea lor de dragoste,
Unde privighetoarea înalță un cânt sublim,
Iar iarba, vântul și ploaia,
Fluturii în zbor,
Pasărea ce se'nalță spre ceruri,
Floarea ce împrăștie candoare și mireasmă pretutindeni,
Porumbelul ce proclamă pace tuturor,
Chiar și micul greieraș,
Cu toții își laudă preabunul Creator!
Și fericirea lor plutește peste tot în natură...
Dar gândul mi se îndreaptă iar spre-un alt orizont,
Spre un alt tărâm necunoscut
În care fericirea nu o pot explica,
Nici nu o pot înțelege...
Și-ades mă întreb:
' Dar ce este fericirea?
Unde pot găsi mireasma fericirii?
Cum să îi fac loc în inima mea?
Fericirea....
Ce este fericirea?'
Și în liniștea serii un glas blând îmi șoptește:
Fericirea nu se măsoară în numărul prietenilor,
Fericirea nu constă în cea mai mare avere,
Fericirea înseamnă Recunoștință,
Bunătate,
Afecțiune,
Dăruire...
Izvorul iubirii curs la Golgota este fericire!
Fericirea înseamnă Dragoste,
Dragoste este Dumnezeu!
Iată adevărata fericire!
O, acum înțeleg:
Fericirea mea este Dumnezeu!
DA, sunt fericit căci
Am un Dumnezeu așa de minunat!
poezie de Flaviana Ciupercă (6 februarie 2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pergament
Transpirația
ce mai ploaie
din interior
care poate
purifica trupul
iar lacrima
o altă ploaie
cea mai curată
din ochii tăi
care poate
să purifice
sufletul tău
un pergament
cât un diluviu
nestăvilit
de nici o materie
de nici un univers
da sufletul pare
a fi un pergament
interminabil
cu incantații serafice
cu inscripții divine
vii și trepidante
peste veșnicii.
poezie de David Boia (31 octombrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Eterne doruri
Ne inundă sufletul,
Iar conștiința
Ne îndeamnă cu aplomb
Spre tărâmul fericirii.
tanka de David Boia (24 octombrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Eva
Abundență
De drumuri
Sunt mii
De drumuri
Ce duc la cer
Cele mai multe
Exterioare
Sau cel mult
Tangențiale
Femeia
Cu imprimeuri
Ea singură
Știe drumul bun
Spre Eden
Chiar dacă
A fost izgonită
De acolo.
poezie de David Boia (17 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Vis neștiut
O clipă doar și-au întâlnit
privirile fugare,
dar s-au văzut și au zâmbit
în gânduri, cu mirare
și fiecare-n drumul lui
a mers și nu s-a mai gândit
la ochii-albaștri sau căprui
ce i-a privit.
Dar visele au apărut
și, gândurile toate,
s-au îndreptat, tot mai acut,
spre-aceiași ochi și, poate,
spre tot ce-n ei se oglindea,
spre zâmbetul ce le-a plăcut,
spre tot ce ar putea avea
și n-au cerut.
Un timp, se pare, amândoi
s-au întâlnit în visuri
ca amintiri trecute-apoi
în unele înscrisuri
pe care timpul le-a-nvechit,
părând, cu vremea, că cei doi
în vechi povești s-au mai găsit,
cu ei eroi.
În dorul lor ce i-a durut
că nu-și erau aproape,
erau dorințe și-ar fi vrut
o zi, doar, să dezgroape
din cele, toate, câte-au fost,
căci clipa-ceea de-nceput
a căpătat acum un rost
recunoscut.
Au suferit și le-a fost dor,
au vrut să se revadă,
cereau, din ceruri, ajutor
și nu puteau să creadă
că nu se vor vedea nicicând,
dar, într-o zi, un vechi décor
în vis le-a apărut cerând
prezența lor.
Urmarea e de necrezut
căci mersul lor a fost un zbor
spre locul unde s-au văzut,
și-a fost scânteia unui dor
ce se-ntindea spre nesfârșit
și numai întâlnirea lor
să crească-ntruna l-a oprit
c-un lung sărut.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbetul e o fereastră deschisă spre eden.
aforism de David Boia (4 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Pentru un optimist toate drumurile duc spre eden.
citat din David Boia (14 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Blândețea e calea care duce spre eden.
aforism de David Boia (5 septembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Sub ochii lumii
La cumpăna apelor
Ca la început
Se naște un diluviu
Din zodia balanței.
tanka de David Boia (14 octombrie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.O treaptă mai sus
Oricare faptă bună
În drum spre eden
haiku de David Boia (6 ianuarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Speranța
Pare să fie un tren
Care duce spre eden.
distih de David Boia (14 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Clopote sacre
Dau zvon sui-generis
Semnal spre eden
haiku de David Boia (22 februarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Dacă poți să ierți, vei avansa hotărât spre eden.
aforism de David Boia (27 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Îmi zici să fiu frumoasă
dar să visez cuminte
și noaptea când se-agață de ochiul meu tresar
îmi place să te știu cu mâinile întinse
spre cerul unde îngeri ne învelesc de zor
și amețind de grija că dorul ne e leagăn
asemeni unui câmp rămas pustiu să știi
că n-am să fiu cuminte
și-n visul meu vom râde
ca doi copii ce pot
o lume să străbată
doar suflet întru suflet
și-mi zici să fiu frumoasă
visând ca îngeri taine ce lumea nu le știe
dar te-ai gândit că poate
în visul meu apari
cu degete de iarbă
și când adorm tresar
că tu
ești mai aproape și mai frumos decât
un înger în lumina
din viul ăstei clipe
eu am să fiu frumoasă
cuminte
niciodată
atâta vreme cât
în visul meu ești tu
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Aștept potopul
Se zbat rebele frunzele de plop,
Suvițe despletite curg șiroaie,
Cad lacrimile ploii de văpaie,
Corpusculii ce poartă un potop.
Un vânt dușman a prigonit un soare,
Zadarnic focul tainic și-l revarsă,
E timpul, poate, să mă urc în arcă,
Plutind șovăitor, spre altă zare.
Privesc idoli cu chipuri de statuie,
Spre ceruri arătând cu mâini întinse,
La ochii lor ca flăcările-ncinse
Din care căi spre înălțimi se suie.
Mă udă ploaia timpului sihastru,
Pe drumul ce n-a prins spre a se naște,
Au prins adânci abisuri să se caște
Păzind închise porții de alabastru.
Mi-e obosită inima in piept,
Luntrașul peste Styx își mână barca,
Potopul vine, putredă mi-e arca,
Aș vrea să plec, dar trebuie s-aștept.
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!