Crivățul
A venit de nu stiu unde
Zâna iarnă cerne calmă
Frigul pe ea n o pătrunde
Fugii albi îi curg din palmă
Un fulg zgribulit s-a așezat
Drept pe clanța de la usă
Am deschis dar el a zburat
A intrat în horn pe o nișă
Se trezește din senin crivățul
Vântul cel de miază noapte
Zâna iarnă îsi strânge brațul
Zboară-n ceruri mai departe
Se dezlănțuie acum nebunul
Bate-n porți fărâmă garduri
Se-nfioară întreg cătunul
Spulberă zăpada de pe drumuri
Suflă gerul rece si-mi pictează
Flori pe geamul din verandă
Viscolul se uită jos el se asează
Luna iese liniștea s-o vadă
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ger
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vânt
- poezii despre viscol
- poezii despre timp
- poezii despre pictură
- poezii despre noapte
- poezii despre nebunie
- poezii despre iarnă
Citate similare
Ospățul
O bucurie unică se revarsă
Liniștea pe pământ a invadat
Lacrimează din soare o rază
Adevarat Hristos a Înviat
Un răsărit pregătește zorii
Tatăl Ceresc îsi privește fiul
O adiere cu miros de magnolii
Din cer picură încet râuri
Razele soarelui se scurg
Noaptea se așterne ca un voal
Ucenicii si El usori ca un fulg
Se asează în fața unui oval
Stele ce ard coroana de spini
Cântă Luna plină la harpă
Împărăția Tatălui plină cu lumini
Picură lacrimi de mir și apă
Ucenicii și EL îsi întind brațul
Pită coaptă vinul roșu în pocal
Mântuitorul îsi ia ospățul
Împarte frățește pita din oval
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre pâine
- poezii despre creștinism
- poezii despre Soare
- poezii despre Iisus Hristos
- poezii despre vin
- poezii despre stele
- poezii despre râuri
- poezii despre roșu
S-a predat
Dintr-un cer senin cleștar
S-a pornit urâtul uragan
Gâfâie tulbură acest altar
Zboară ca pe topogan
A scăpat de sub o cheie
Zâna îl păzea legat la curea
Ce -ar vrea el nu am idee
Frate este la vreme cea rea
Închid grăbită o poartă
Văd c-ar vrea să se răzbune
Egoist că -i vremea bună
Bradul din grădină îl răpune
Fluieră in apa din fântână
Vântu -n cerc se-nvârte
O zână cu steluta-n mână
Prinsă -ntr-un vârtej îl oprește
Cu capul lăsat vântul a plecat
Vantul acum îmi zâmbește
Greu a fost când s-a predat
Printr-o sărutare zâna îl oprește
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre zbor, poezii despre urâțenie, poezii despre uragane, poezii despre sărut, poezii despre brazi sau poezii despre apă
Ochi de copil
Privesc cu ochi de copil
Lumea este de poveste
Mă strecor prin ușă tiptil
Văd zăpada cum crește
Pomii scruptați în gheață
Un sculptor o mână dibace
Un suflet o minte isteață
Cu lacrimi a știut să-i îmbrace
Un scăncet ușor înfundat
Încălțată cu șoșonii lui bunii
Un ghemotoc de puf ondulat
Blondă cu ochii precum carbunii
Din zăpadă apare Zorel
Îl iau în brațe n-a mai lătrat
Zăpada cred că l-a speriat
Pitiți acu în cojocul de miel
Afară un zmeu tot suflă
Spulberă zăpada prin curte
Zâna zăpezii cu rochia albă
Prinde pe zmeu să-l sărute
Fulgi și diamante de gheață
Rămân agățate în noapte
Glasul mă trezește de dimineață
E mama cu cana de lapte
Brazii sunt plini de verdeață
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre încălțăminte, poezii despre suflet, poezii despre sperieturi, poezii despre sculptură, poezii despre rochii, poezii despre păr blond sau poezii despre oi
În nopțile reci
Îsi scutură nori acele albe
Cusute dantele cu fire subțiri
Însiră sfintele diafane salbe
Frunzele verzi rămân amintiri
Aici se ntalnesc prinți si prințese
In albul castelelor împletite
Fulgi de nea stă la mese
Coroana de gheață si ace înfrățite
Se aud cântări se scutură cerul
Îngerii albi îsi scutură aripile
Fugii ce cad îi strânge gerul
În nopțile reci se nasc idile
Cum că a fost va fi si este
Iubiri rămase mereu în ger
Iubiri rămase de acum vestite
Iubiri eterne învăluite în mister
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre îngeri, poezii despre verde, poezii despre sfinți, poezii despre nori, poezii despre naștere, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Într-o inimă
Sentimente ce acum sunt trecute
Acoperite de timpul neiertător
Vise de mult pierdute si regăsite
Într-o inimă de zeu nemuritor
Gânduri nerostite dar plăcute
Ies la iveală in noptea cu lună
Iubiri platonice vesnic neobosite
Revarsă din prea inimă plină
Topite lacrimi au curs în râuri
Impodobind pietrele cu lespezi
Astupă strigătul din văi si maluri
Rămâne acum doar ochii-ți limpezi
Si chipul-ti se limpezește
Acum tu vezi în iarnă câmpul înflorit
Trecând prin viață ea te înflorește
Esti zâna pregătită pentru rodit
Bucată din inimă îsi revine
Ca floarea ce o uzi la rădăcină
Un trandafir vine spre tine
Să înfloriți în aceeasi grădină
Sărut eu ochii tăi si pe springene
Si sufletu-ți deschis culori de vară
O lacrimă cu iubire curge pe gene
E fericirea ce o citesc pe față iară
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre văi, poezii despre visare, poezii despre viață sau poezii despre trandafiri
Într-o inimă
Sentimente ce acum sunt trecute
Acoperite de timpul neiertător
Vise de mult pierdute si regăsite
Într-o inimă de zeu nemuritor
Gânduri nerostite dar plăcute
Ies la iveală in noptea cu lună
Iubiri platonice vesnic neobosite
Revarsă din prea inimă plină
Topite lacrimi au curs în râuri
Impodobind pietrele cu lespezi
Astupă strigătul din văi si maluri
Rămâne acum doar ochii-ți limpezi
Si chipul ti se limpezește
Acum tu vezi în iarnă câmpul înflorit
Trecând prin viață ea te înflorește
Esti zâna pregătită pentru rodit
Bucată din inimă îsi revine
Ca floarea ce o uzi la rădăcină
Un trandafir vine spre tine
Să înfloriți în aceeasi grădină
Sărut eu ochii tăi si pe springene
Si suflet-ți deschis culori de vară
O lacrimă cu iubire curge pe gene
E fericirea ce o citesc pe față iară
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prințișorul
Eu o zâna tu un rege
Unicorn avea coroană
Sângele albastru rece
Necheza la Lună plină
Spune tu rege bălai
Unde e al tău regat
N-ai cortegiu nici alai
De ce ai fost renegat
Cine te-o fi blestemat
E coroana ta un corn
Unicorn întruchipat
Nările aburi din horn
Azi eu pot să te ajut
Pot învinge ursitoarea
Lasă -mă să te sărut
Alung răul vrajitoarea
O iubire cea crescut
Între rege și o zână
Prințișorul s-a născut
Trei se țin acum mână
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre coroană, poezii despre victorie, poezii despre unicorni, poezii despre sânge sau poezii despre prezent
Sărutul rece pe obraz
E prea târziu ca să revii
Privește pomii au îmugurit
La anul iarnă te-aștept să vii
Viorele zăpada a albăstrit
Tu esti iubita mea în alb
Mi-a duci în suflet bucurie
Dar viscolul se simte slab
Caută odihnă în câmpie
E prea devreme ca să știi
Dar peste-o săptămână
O primăvară te va înlocuii
Cu soare a timpului stăpână
Păstrez sărutul rece pe obraz
Povestea de la gura sobei
Aburul cozonacilor din aragaz
Rămân cu amintirea albului robei
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre săptămâni, poezii despre primăvară sau poezii despre odihnă
Iubește-mă în iarnă
Iubește-mă în iarnă când neaua e aproape,
Iubirea s-o ascundem sub stratul de omăt,
Să ningă peste noi, zăpada să ne-ngroape,
De urlă vântul nordic să nu dăm îndărăt.
Un vis să se-mplinească într-o-nghețată lume:
Să te păstrezi doar mie, să fii la fel de pură,
Să alungăm tot frigul din noaptea fără nume,
Să învelim omătul cu-a mea și-a ta căldură.
Iubește-mă în iarnă când Crivățul lovește
Și-ar vrea să-mi rupă geamul în furia-i stârnită,
Când vreascu-ncins în sobă se-aprinde și trosnește
De arșiță iubirea să fie încălzită.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crivăț
Iubește-mă în iarnă
Iubește-mă în iarnă când neaua e aproape,
Iubirea s-o ascundem sub stratul de omăt,
Să ningă peste noi, zăpada să ne-ngroape,
De urlă vântul nordic să nu dăm îndărăt.
Un vis să se-mplinească într-o-nghețată lume:
Să te păstrezi doar mie, să fii la fel de pură,
Să alungăm tot frigul din noaptea fără nume,
Să învelim omătul cu-a mea și-a ta căldură.
Iubește-mă în iarnă când țipă Crivățul turbat
Ce-ar vrea să-mi rupă geamul în furia-i câinească,
De bântuie vreun viscol de sadici monștri-ncăierat
În arșița iubirii să ardă, să sfârșească.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sadism
Luna albă într-o visare
Miraj cu muzică de harpă
M-a ridicat din pat în noapte
Un glas m-a condus în apă
Luna mă privește dupa Marte
Lumini si umbre se arată
Culorile de gri si indigo
O undă ce se desenează
Mișcarea undei un tango
Cu ochii sagetează zarea
Un val o trezește deodată
C-o sărutare sărată stilată
Acum stiu mă striga marea
Visul din noapte a continuat
Cu-n glas venit din depărtare
Un peisaj feeric luminunat
Soare ce se ridica din mare
Cu luna albă într-o visare
Cu alge ce dansau în valuri
Luceafărul înviorat cu sare
Carul mare rostogolit pe maluri
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tango, poezii despre peisaje, poezii despre ochi, poezii despre muzică sau poezii despre mișcare
E iarnă peste toamnă...
au venit norii să-și scuture nămeața,
să-și scuture albeața pe toată dimineața,
e iarnă, iarnă, e iarna pe afară
și este iarăși frig și este dor de vară
sunt pomii fără frunze, sunt florile nu sunt
și bate vântul rece și rece e pământ
și undeva sub streșini, stau păsări ce-au rămas,
să-nfrunte gerul iernii, gândind la timpul ars
se scutură din ceruri, stropi albi și înghețați,
atât de mulți deodată, atât de dezbrăcați.
se-așează peste locuri, s-ascundă din culori,
culorile de toamnă, din frunze și noroi
se prinde alb pe zare, pe drumuri și poteci
și chiar pe felinare, să lumineze reci,
în bălțile de gheață, ferestre pe pământ,
ce se deschid crăpate, calcate sub carâmb
e iarnă, iarnă iarăși, e iarna care-a fost,
întoarsă din plimbarea, pe unde-a fost cu rost,
întoarsă să răzbune, căldurile de ieri,
din verdele de vară, din toamnă adieri
e timpul într-o joacă, e timp de lunecuș,
copii se strâng grămadă, se strâng la săniuș,
fac oameni de zăpadă, mai mari, mai mici, mai mulți,
e iarnă peste toamnă, se-ntinde până-n munți
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gheață sau poezii despre culori
Fulgul năzdrăvan
Printre nori de zăpadă
Îmi apari tu chip frumos
Am ieșit acum în stradă
Să prind fulgul cel pufos
El pe față se lipește
Fulgul este năzdrăvan
Mă sărută se topește
Nu m-a văzut de un an
Altul alb micuț si iute
Cât bobul de zahăr alb
Zboară-n aer se învârtește
Face în văzduh un colb
Vântul rece el pornește
Fulgii fug aleargă-n stradă
Fugii pe zăpadă o iubesc
Soarele-i pitit în noi să-i vadă
Prind în palma mea un fulg
Și mai mulți vor ca să vină
Repede în curte fug
Îi adun lângă casa în grădină
Roșu mi-e obrazul ca de jar
Fulgii ce se topesc pe gene
Sînt îndrăgostită iar
Chiar de fulgul năzdravăn
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zahăr, poezii despre vinovăție sau poezii despre frumusețe
Ochii minții
Pomul din grădină acum e nins
Masa e goală zăpada s a prins
Pe bancă nimeni n a mai stat
Usa casei deschisă am lăsat
Geamul este închis demult
Nu stiu câtă vreme a trecut
Vântul bate tare pare a pustiu
N am să te astept este târziu
Tu îmi spui să nu gresesc
Zăpadă vreau sa mă topesc
Stiu trebuie să îmbătrînesc
Amintiri mă ajută să traiesc
Departe toți avem o moarte
Te găsesc te caut pe marte
In zori târzii în norul zdrobit
Rază timidă de soare s a ivit
Părul îmi mângâie necontenit
Intind mâna spre ea mă ajut
Îmi iau putere pentru început
Să stiu ce vreau ce am vrut
Sufletul imi spune ai răbdare
Razele lui să nu te doboare
Lumina să nu te orbească
De strălucire să te ferească
După zăpada rece mă ascund
Stau departe după un gând
Nu vreau să mă rănească
Las ochii minții să privească
Îi las pe ei să hotărască
Ce soartă sa mi găsească
Cartea în mare nu voi arunca
Ea face parte din viața mea
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre ajutor, poezii despre început, poezii despre trecut sau poezii despre păr
Eclipsă
Astă noapte am văzut
Luna rece într-o eclipsă
Într-o baie de culori aprinsă
Cu bucăți rămase lipsă
Geamul de plăcere îl înfiera
Din albastru Lună movalie
Albă când luceafăr o privea
Se rostogolea roșie zglobie
Ea este astrul cel frumos
Care visele ne însoțește
Este astrul cel mai curios
În tăcere noaptea ne privește
Șoapte ce se spun în noapte
Tăinuite și nțelese de ea
Zile ce în săptămână-s sapte
Ce le animă cu putere este ea
Când în vis eu am căzut
Luna era caldă argintie
Printre gene am văzut
Luna fredona o melodie
Bucăți din suflet au zburat
Eram purtată ca-ntr-un vals
Stele aprinse m-au înconjurat
Lună albastră strigă un glas
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre zile, poezii despre vals, poezii despre tăcere sau poezii despre superlative
Stresul Iernii
Zâna iarnă e stresată,
Nu mai vine ca o dată,
Veselă și cumpătată,
De zăpadă încărcată,
Se lasă mult așteptată
De copiii ce-o adoră
Și să vină o imploră.
Și Moș Crăciun e supărat,
De când vine pe uscat,
Fiindcă este învățat
Să vină cu săniuță,
Nu cu cai și cu căruță,
Când este prea încărcat
Cu cadouri pentru brad.
Zâna iarnă tulburată,
Ori lasă zăpada toată,
Ori, o amână pe-altă dată
Și așa cum am mai spus,
Zâna iarnă e stresată
Fiindcă-i foarte poluată,
Și nimeni nu i-a măsuri...
Să vină iarăși bogată,
În rochița ei albă-înstelată.
poezie de Valeria Mahok (16 decembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stres, poezii despre învățătură, poezii despre săniuș, poezii despre supărare sau poezii despre poluare
Iarnă în Mănăștur
S-a topit zăpada mare
însă iar a nins puțin
peste ochi în depărtare
și-al copiilor suspin
s-a lăsat un frig amar
în oraș și peste tot
și pe străzi pe trotuar
înflorind al vremii clopot
gerul prinde rădăcină
în Cluj și în Mănăștur
iarnă grea iat-o să vină
să ne lege pasul pur
chiar și vântul s-a oprit
undeva să se-ncălzească
din gerul cel neclintit
mâinile să-și dezmorțească
nicio creangă nu mai mișcă
din copacii de pe afară
numai frigul te mai pișcă
dintr-o floare legendară
iarna pictor iscusit
e din vremuri mai străvechi
câte flori ea n-a croit
cu șapca peste urechi
și cu țurțurii cei goii
de la streșini pe la țară
ger aprig când fu la noi
în a ochilor tăi pară
este iarnă bine-i șade
și cu frig și cu zăpadă
cât de bine ierni-i cade
cu omătu stând grămadă
iată Cluju cum surâde
printre blocuri și pe străzi
și ce dulce azi te prinde
peste albele zpăezi
poezie de Ioan Daniel Bălan (8 ianuarie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țurțuri, poezii despre urechi sau poezii despre sat
În seara de ajun
în seara de ajun
aș vrea să fiu iar copilul sfios
vestindu-L pe Cel bun
pe domnul Hristos
să mă văd alergând
pe ulițe ninse
la porți colindând
cu felinare aprinse
să-nfrunt gerul de afară
și aerul rece de iarnă polară...
dar cui îi pasă în astă seară
când renii din ceruri coboară
#
e noapte și e târziu
luna se-nalță prelungă
copilul de ieri n-am să mai fiu
doar timpul o să mă ningă...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre ninsoare sau poezii despre copilărie
Ochii mamei
Era o iarnă timpurile și bătea vântul peste viață,
Ne rebegise frigu-n casă, iar focu-n sobă se sfârșise,
Urla un vânt câinos în noapte și era beznă peste vise,
In ochii mamei, plini de spaimă, era târziu și era gheață.
În vară, adunasem vreascuri de prin pădurile uscate,
Dar iarna ni le-a ars pe toate cu gerul ei din miază-noapte,
Zăpada ne era cât casa și lemnele erau departe,
Pădurea ne-o luase statul și n-aveam lemne cumpărate.
Un crivăț surd vuia din norduri și dârdâiam de frig în casă,
Ne-acopeream cu ce da Domnul, dar casa ne era de gheață,
Trecusem doar de miezul nopții, dar era ger spre dimineață,
Iar vântul ne gonea căldura și ne simțeam goniți de-acasă.
Simțeam, prin aer, ochii mamei cum tremurau în orbul nopții,
Cei mici plângeau de frig, iar casa își scrijelea pe vânt fiorii,
Trosneau, sub greul iernii, ca nămeții, sus, pe grindă, căpriorii
Și nu știam ce ne rezervă, în acea noapte, cartea sorții.
Dar mama a ieșit din casă, a luat securea și o sfoară,
Zăpada a izbit-o-n frunte și s-a deschis prin viscol ușa,
Din vatra fără foc în casă, s-a spulberat pe horn cenușa,
Eram copil și-mi era frică și mă temeam că o să moară.
Mi-am îndesat pe ochi căciula, am luat cu mine târnăcopul,
Și am plecat prin vânt cu mama la locul nostru de pădure,
Aveam cu noi doar disperarea, un târnăcop și o secure,
Să scoatem din vâlceaua nopții un lemn să facem iarăși focul.
Opincile erau prea rupte, dormeam așa, în pat cu ele,
Zăpada viscolea din ceruri și ne-afundam în ea ca-n ceață,
Pădurea ne era departe, iar viscolul bătea din față,
Dar ochii mamei erau ageri și străluceau ca două stele.
Era puternică și bună, nu se temea de lupi, de moarte,
Pădurea ne-ascundea prin noapte și ne ferea de vântul rece,
Mă-ncuraja să cred că-n viață tot răul tot în rău se trece,
Dar să fii om ca să poți merge întotdeauna mai departe.
Am luat, în spate, cu eforturi, lemnul nostru din pădure
Tăiat adânc, în miezul nopții, de sub pulpana de zăpadă
În așa fel ca pădurarul, în zorii zilei, să nu-l vadă,
Căci n-avea voie nimeni lemnul său din codru să și-l fure.
La ziuă, aveam foc în sobă și-n casă era cald și era soare
Coceam porumb uscat pe plită, priveam, tăcuți, pe geam, afară,
Știam că, după-o iarnă aspră, va fi, din nou, o primăvară
Și în ochii mamei noastre era iarăși plină zi de sărbătoare.
poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre lemn sau poezii despre moarte
Simt natura
Se-mprăștie încet norii
Intr-o vale iese un izvor
Apar colții roșii la bujori
Ciclul vieții este izbitor
Se întorc acum cocorii
Natura se trezește
Respir prin toți porii
Zvon se răspândește
Oameni sădesc un pom
Parcurile pline cu flori
Glasuri vesele de om
Pare-a mă trezi în zori
Dintr-o iarnă amorțită
A ieșit pe nesimțite
Lângă gardul la portiță
Mici lăstare din semințe
Printre iarba înghețată
Bucurându-se de soare
Buburuza cea vărgată
Cu aripile întinse ea apare
Îmi vorbeste de primăvară
Din pământ furnici roiesc
Cărând mereu o povară
Simt natura o trăiesc
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parcuri sau poezii despre natură