Rondel în dimineți de rouă
În dimineți de rouă... parcă,
Te regăsesc vibrând fierbinte
Și mii de doruri mă încearcă,
Dinspre tăceri, înspre cuvinte.
Vrea timpul, iar să se întoarcă
Și visele... mi-le tot minte
În dimineți de rouă... parcă,
Te regăsesc vibrând fierbinte.
Destinul, cu poveri se-ncarcă
Vâslind mereu spre înainte
Cu-a dragostei eternă barcă,
Când vin luceferi să te-alinte
În dimineți de rouă... parcă.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Te regăsesc
Te regăsesc printre cuvinte,
Mereu te duci... și iarăși vii,
În noaptea patimilor sfinte
Ca un izvor... de nebunii.
Strâng depărtările năuce
Și le așez ca-ntr-un festin
Oricât ar fi, de zăbăuce,
La un rever... și așa puțin.
Vei înțelege... și vei crede
Tăcerile când desfrunzești,
Delimitându-te... de verde
În dimineți... nepământești.
Spre înălțimi, seducătoare
Mă-ndemni, a ridica priviri,
Spre albul trupului de floare
Scăldat în rouă... și-n zefiri.
Te regăsesc, într-o poveste
Și-ntr-un poem uitat, aprins,
Ce lumii-ntregi a dat veste
Că brațele, mi te-au cuprins.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă regăsesc în ochii
Mă regăsesc în ochii tăi ca marea,
În diamantul lacrimilor reci,
Când scapă din tipare depărtarea
Și ninge ca o vrajă pe poteci.
Mă regăsesc în ochii tăi de rouă,
În nerăbdarea buzelor de foc,
Când peste clipe orizontul plouă
Și fulgeră cu fluturi și noroc.
Mă regăsesc în ochii tăi fierbinte,
În cutezanța magicei dorinți,
Când te ridici lasciv dintre cuvinte
Și așteptările le scoți din minți.
Mă regăsesc în ochii tăi, femeie,
În șoaptele ca un eteric dor,
Când se deschide cerul în nedeie
Și infinitu-ți urcă pe picior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă regăsesc în ochii tăi
Mă regăsesc în ochii tăi ca marea,
În diamantul lacrimilor reci,
Când scapă din tipare depărtarea
Și ninge ca o vrajă pe poteci.
Mă regăsesc în ochii tăi de rouă,
În nerăbdarea buzelor de foc,
Când peste clipe orizontul plouă
Și fulgeră cu fluturi și noroc.
Mă regăsesc în ochii tăi, fierbinte,
În cutezanța magicei dorinți,
Când te ridici lasciv dintre cuvinte
Și așteptările le scoți din minți.
Mă regăsesc în ochii tăi, femeie,
În șoaptele ca un eteric dor
Când se deschide cerul în nedeie
Și infinitu-ți urcă pe picior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și uite-așa mi te dai toată
Ți-s ochii dimineți de rouă,
Când diamante râd în iarbă
Și soarele cu raze... plouă,
Peste a câta clipă... oarbă.
Ți-s buzele de foc și pară,
De catifea... și flori de mac
Iubirile... când se-nfășoară
Cu vise-n dulcele... iatac.
Ți-s sânii patimi... și ispită,
Plini de nectar și tainic dor,
Ca o chemare... nesfârșită,
Când cerul curge pe covor.
Ți-s coapsele izvor fierbinte
Ce nasc destine... și plăceri,
Când sărutări vor să te-alinte
Și să te-adune... din tăceri.
Și uite-așa... mi te dai... toată
Cum nu credeai... a fi... amor,
Turnat în trupul tău de fată,
La vremea... sfântului fior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miroase-a dimineți și a iubire
Miroase-a dimineți și a cuvinte,
Mai ninge încă-n vise cu tăceri
Și coborându-te din cele sfinte,
Amestec blând plăcerile de ieri.
Și te întind la margini de răcoare,
Când plânge curcubeul în ninsori
Privirea înălțându-și-o spre soare
Ca pe o rugă-n revărsat de zori.
Miroase-a dimineți și a iubire,
Mai viscolește uneori un gând,
Cu spaime, întrebări și fericire,
Prin trupurile noastre renăscând.
Și ne cuprind îmbrățișări nebune,
Un zbor uitat de fluturii fierbinți
Pe buzele ce ard ca un cărbune,
Atâtea șoapte, patimi și dorinți.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alerg acum spre tine, libertate
Dintre iluzii veșnic ponosite,
De-a valma puse în năluci de fum,
Aleg un madrigal și trei ispite
A mă-nsoți pe nu știu care drum.
Tot amânat-am clipelor prea-plinul,
Charisma închizând-o în tăceri
Și-amestecând cu umbrele destinul
Am risipit prin suflete... poveri.
Alerg acum... spre tine... libertate,
Deși abia, abia, te înteleg,
Răstălmăcind cuvinte-ncrucișate
Păcatelor... din care te culeg.
Pașii rebeli... au început să doară,
Smerite dimineți mă definesc...
Când liniștea în așternut coboară
Și-n brațe, iată, mi-te regăsesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai să-nțelegi
Ai să-nțelegi, într-un târziu, păcatul,
Tăcerile... din ochii mei căprui,
Când fluturii... vor invada înaltul
Și liniștea, nostalgicului grui.
Ai să-mplinești uitărilor, sorocul,
Iubirilor, mereu, ai să mă vinzi,
Răscumpărând speranțele și focul
Pentru-a le pune-n magice oglinzi.
Ai să ajungi, regretele, din urmă,
La timp de-nchinăciune și de post,
Când rătăcite-s clipele... de turmă
Și sufletele plâng... fără de rost.
Ai să mă pierzi, în tainice cuvinte,
În dimineți de rouă și răsfăț,
Ispitele-ndemnând spre cele sfinte
Cu veșnicii încinse... și dezmăț.
Ai să-nțelegi... atât cât se-nțelege,
Dinspre ursite, șoaptele de-amor,
Rotunde... ca o literă de lege,
Sedusă de-un romantic... vrăjitor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel avid de indecență
Și tot revin spre tine... indecență,
În dimineți prea pline de păcate
Când visul pare o incandescență
Topind iubiri... adeseori trucate.
M-ai amăgit cu tainica-ți licență
Ce dă savoare... buzelor uscate
Și tot revin spre tine... indecență
În dimineți prea pline de păcate.
Arunc apoi c-un pic de inocență
Înspre abisuri veșnic neumblate
Jucând destinul.... fără reticență,
Pe-a timpului pierdută... libertate
Și tot revin spre tine... indecență
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubește-mă, iubito
Iubește-mă, iubește-mă, iubito!
Așa cum numai tu poți să o faci
În clipa care tocmai a zbughit-o,
Spre o câmpie roșie... de maci.
Iubește-mă, iubito! mă iubește,
Cu îndrăzneli și unduiri... feline,
În patul care visele-mi sfințește,
În dimineți de rouă și rubine.
Iubește-mă, iubește-mă iubito!
De parcă asta-i clipa de final,
În care inocența.. ți-ai pierdut-o
Întâmplător, accidental... banal.
Iubește-mă, iubito! mă iubește,
Pasional, nebun și indecent,
Atinge-mă și mă înnebunește
Cu trupul ireal, incandescent.
Iubește-mă, iubește-mă, iubito!
Ascuns în infinituri de argint
Și mă învață tu! neprihănito,
Plăcerile... ce sufletele mint.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În dimineți de vis
În dimineți de vis, sentimentale,
Fără de farduri... fără de rimel,
Ascunsă-ntre mătăsuri și petale
Te va trezi cântând... un cocoșel.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântece de cuci
Cu nuanțe de rouă
Dimineți de mai
haiku de David Boia (3 martie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spulberatic
Într-o zi cu soare
Două dimineți
Au plecat în lume
La trăit de vieți
Nouă a câte șapte
Iubite în trei
Timpul nu te schimbă
De-nțelegi ce vrei
Într-o zi cu lună
Și dimineți două
Am plecat prin lume
La cules de rouă
Mâna se întinde
Peste luciul ierbii
Prinde apa nopții
Ce-o vânează cerbii
Se-nfiripă teama
De-a nu fi trișat
Pe-un zbor de secundă
Recondiționat
poezie de Silvia Miler
Adăugat de Raluca Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi dai puteri
Îmi dai puteri privindu-mă, felină,
Când pică ploaia-n dimineți de-argint
Și-mbrățișez a trupului lumină
Cu visele nespusului alint.
Zâmbești năucitor... ești răpitoare,
Cerul întreg e-n tine... pustiit,
Eretică și totuși... visătoare,
Cu palmele nebune m-ai sfințit.
Cuvintele pe buze... ard ispite,
Redecorând dimensiuni virgine,
Fiori de dor și stări nedefinite
În răsărituri, încă, opaline.
Sărut obrazul zorilor de rouă
Și pleoapele ce bat seducătoare
Când vine clipa lacrimilor, două
Și fulgeră tăceri... întrebătoare.
Îmi dai puteri, luându-mă de mână,
Iar vântul bate... magic trubadur,
La poartă împlinirilor... stăpână
Și mă îndeamnă, grabnic, să te fur.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
soare la răsărit
dimineți răcoroase
cu multă rouă
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu mă cerți
Să nu mă cerți de voi greși vreodată
Și mâinile-nspre tine... le întind,
Adulmecând făptura ta curată
La vreme când luceferi se aprind.
Ai să mă cerți... iubindu-mă nebună
Când pică frunze galbene de nuc,
Jucându-i noaptea vântului pe strună
Și visele pe-o culme... îmi usuc.
Să nu mă cerți... că nu pot fără tine,
Că nu știu a uita și-a părăsi,
Năpraznic fi-va fulgerul ce vine
Și porțile închise va găsi.
Ai să mă cerți... în fiecare seară,
Iertându-mă în dimineți de-amor,
Când trupul tău în rouă se-nfășoară
Și se-adâncește-n mine ca un dor.
Să nu mă cerți sau ceartă-mă... iubire,
Furtunile de voi opri la piept
Și împletindu-le cu argint și fire,
Am să le-așez pe sânul tău cel drept.
Ai să mă cerți când muzicile cântă
Și plouă peste rând și peste noi
Când palme-ncinse coapsele-ți frământă
Și noi iubito suntem încă... goi
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept cu trandafiri
Te aștept cu trandafiri
Și cu sărutări pe sân,
Cu năvalnice iubiri,
Vrând în suflet, să-ti rămân.
Mângâieri și dulci cuvinte,
Aburi în cristal de rouă
Și-un amurg care nu minte,
Când afară-i nor și plouă.
Te aștept cu buze dulci,
Cu atingeri și cu șoapte
Și-ai să vezi și tu atunci,
Așternut arzând... în noapte.
Câte doruri curg în tine,
Spre adânc alunecând
Și-nspre clipele puține,
Agățându-se de-un gând.
Te aștept în dimineață,
Când luceferi se trezesc,
Trupul când îmi prinde viață,
Vino... vreau să te iubesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parcă ar fi și n-ar fi, între dimineți, iarnă.
Eli Gîlcescu (8 ianuarie 2020)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de rouă
Taman ivită
cu rouă învăluită
dimineața te privea
rouă din rouă
pentru privirea mea
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verde trup
Verde-n dimineți cu rouă,
Verde-n clipele când plouă,
Verde-n buze ce-nfloresc,
Verde-n sâni ce se topesc,
Verde... peste amintiri,
Verde-n prag de despărțiri,
Verde... în adânc de dor,
Verde-n dulcele amor,
Verde-n nopți fără de stele,
Verde-n apa din ulcele,
Verde... la-nceput de noapte
Verde-n mincinoase șoapte,
Verde-n așternut arzând,
Verde-n tine când pătrund,
Verde-n iarba încolțită,
Verde... când e tăvălită,
Verde-n ochiu-nlăcrimat,
Verde... trupul de bărbat.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar fi
De-ar fi o lacrimă să fiu
Sau strigăt în tăcerea mută,
Tot aș veni într-un târziu
La tine... patimă tăcută.
Te-aș înveli cu cer și stele,
Cu pulberea din amintiri
Și ți-aș șopti de toate cele,
La margine de împliniri,
De-ar fi, doar lacrimă să fiu
Pe-al tău obraz, ca un sărut,
Dureri aș arunca-n pustiu,
Culcându-te în așternut.
Și depărtările voi sparge,
Cu gândul te aduc aproape,
Purtând o rochie de alge
În dans eteric, peste ape.
De-ar fi, doar lacrimă să fiu,
Sau dor în dimineți cu rouă,
Nu aș mai face-n veci pariu,
Dar aș iubi mereu, când plouă.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!