Replica la poezia "Ocean de iarnă între noi..." de Violetta Petre

Un reumatism mă bâtuie prin oase,
Sunt tepăn, ca pe munte, un ascet,
Să te sărut aş vrea, dar fac grimase,
Că am rămas blocat, ca la balet.

Te-am răstignit cu funii răsucite,
Orizontal degeaba mi te-am pus,
Te-ai dezlegat uşor, căci păsămite,
Pluteşti ca un balon, de jos in sus.

Câteodată arzi ca o văpaie,
Şi rece uneori ca răcitura,
Ca-n zilele când gazele îţi taie,
Când nu ai bani să îţi plăteşti factura.

Cu frigul tău mă faci mereu să mor,
Degeaba în genunchi implor iertare,
Să pot să vin la tine-n dormitor,
Îmi pun bocanci şi schiuri în picioare.

Poteci de gheaţă se întind, haine,
Şi copci săpate se deschid macabru,
Mari iceberguri se-ascund adânc în tine
Şi-atârrnă ţurţuri lungi pe candelabru.

E iarna între noi, ca o urgie,
Şi sceptic sunt, că numai c-un pahar
De vodcă, de palincă, de tărie,
Să te transform în grindină, măcar...

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul cel bun

Eşti înalt şi sexy, dup-al tău chip mor
Simt că te vreau mult, nu îmi e uşor
Îţi zâmbesc, căci uite cât arăţi de bine
Simt c-o să leşin aici lângă tine.
Eşti un bărbat bun, după cum constat
Cu parfumul tău mintea mi-ai luat
Şi mi-ai spus: iertare, pot să îţi vorbesc?
Eu am zis, OK, e ceva firesc.
Te-am văzut pe-aici, vreau să te salut
Dar eu m-am scuzat că timidă sunt.
Tu ai spus, nu-i bai, doar te-am salutat
Şi voiam să ştiu de m-ai observat.
Recunosc, am zis, te-am văzut şi eu
Şi stau să mă-ntreb de eşti genul meu.
Sunt un tip de treabă, pot să te-ocrotesc
Nu perfecţiunea e ce îmi doresc.
Dacă nu vrei asta este foarte bine,
Dar mă-ntreb îţi place să vorbeşti cu mine?
Ai zâmbit şi sigur pe tine mi-ai spus
Îmi place ce văd şi mă simt sedus
Cine-i norocosul să îi fii iubită?
Nimeni, deocamdată, că sunt despărţită.
Cine să te lase, să fie-aşa bleg?
Mă întreb şi eu, dar nu înţeleg.
Eu o fată bună sper să întâlnesc
Să vin noaptea-acasă, în prag s-o găsesc.
Da, aud ce spui, pare cunoscut
Ştiu, te-ai prezentat, dar n-am reţinut...
Telefonul sună, fix la el privesc
Şi mă scuz spunându-ţi că vreau să vorbesc.
Îmi dai al tău număr ca pe un trofeu
Şi cred că e bine să ţi-l dau şi eu.

poezie de Amiah Mosley, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraşul

Oraş în toiul iernii
Binecuvântat fii, îţi şoptesc
Protejează-mă de friguri
În adăpostul tău regesc.
Nu fi zgârcit cu mine te implor,
Nu am vrut să fug de tine
Dar nu vreau să mor.
Fiarele înfrigurate mă urmăresc
Sper ca sub cupola ta adăpost să primesc
Nu îţi cer mai mult, orice e un dar divin,
Vin acum spre tine pregăteşte-te că vin.
Ţurţuri de gheaţă îmi cresc pe la mustăţi
Am mai fost pe-aicea ştiu, şi-n alte dăţi,
Dar nu urmăresc să-ţi fac rău ori să te fur
Vreau doar viaţă de la tine,
Vreau doar viaţă, jur.

poezie de Ionuţ Nistorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de dimineaţă...

Te-am îndrăgit atât de mult
Te-am întâlnit şi mi-ai plăcut
Din suflet să te scot nu pot
Pentru iubirea ta aş da tot.

E un sentiment de nedescris
Iubirea ce ţi-o port în suflet,
Numai eu ştiu cât am plâns
Când mă gândeam la tine.

Îmi place viaţa lângă tine
Tu ma iubeşti şi asta-i bine
Eu te iubesc de nu mai pot
Eşti mai dulce ca un tort.

Tu într-una îmi răspunzi.
Ca pe mine mă iubeşti.
Însă eu nu te înţeleg
Şi te fac mereu să gândeşti.

Numai cu tine aş vrea eu să trăiesc
Cu tine aş vrea să înfloresc,
Cu tine să îmbătrînesc
Şi tot cu tine-n Rai să mă găsesc!

poezie de Eugenia Calancea (8 iulie 2017)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt doar trist...

Când îţi spun că te iubesc,
Simt, am aripi şi plutesc,
Nepăsarea ţi-e izvorul
Care vrea să-mi frângă zborul.

Dacă-ţi spun că vin la tine,
Faci nazuri că nu-ţi convine,
Însă te usucă dorul
Care vrea să-mi frângă zborul.

Când îţi spun că fantezia
Îmi provoacă poezia,
Zici că muza mi-e zăporul
Care-mi potoleşte zborul.

Dacă-ţi spun că fără tine
Nu pot trăi nici trei zile,
Văzul mi-l umbreşti cu norul
Care-mi întunecă zborul.

Când îţi spun că sunt doar trist
Şi că degeaba insist,
Dezlegi drum, ispititorul,
Către tine să-mi iau zborul.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele Preot (Sonet Tarot)

Eşti guvernat de legile morale
Te pleci în faţa lor cu reverenţă,
Căci sunt virtuţi profund spirituale
Pătrunse de divina lor esenţă.
Eşti protejat de rău şi de năpastă
Ţi-e garantat succesul cu tărie
Căci în această lume atât de vastă
Tu ştii mereu că ai o datorie.
Dar când eşti răzvrătit, se schimbă treaba,
Ai idei noi şi lumea te respinge
Ai vrea să o convingi, însă degeaba,
Te lupţi din greu, sperând că vei învinge.

Când faci ca toţi, mulţimea te iubeşte,
Când faci ca tine, te năpăstuieşte.

poezie de Octavian Cocoş (16 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

10 lucruri urăsc la tine

- interpretare proprie -

Urăsc zilele când ne vedem
Şi cât de rar se întâmplă asta...
Urăsc atunci când ne scriem,
Urăsc să fiu eu fantasma...
Îţi urăsc felul în care îţi aranjezi părul,
Ce aş vrea să îţi pot spune adevărul!
Te urăsc atât de mult, că îmi vine să vomit,
Dar mă căznesc, îndur şi-nghit.
Urăsc atunci când ne vorbim
Şi tu crezi că spun minciuni.
Urăsc momentele când te fac să zâmbeşti,
Ştiu că tu nu mă iubeşti.
Urăsc scuzele pe care le găseşti
Şi ce faci când nu-mi vorbeşti.
Urăsc zilele astea amare,
Petrecute cu mare apăsare.
Dar cel mai mult urăsc faptul că nu te urăsc
Nici măcar puţin, nici măcar pe aproape, deloc.

poezie de Elena Octavia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să îmi răspunzi, să înţeleg...

Aş vrea să îţi scriu, să vorbesc cu tine, Doamne,
de ce pe lume sunt atâtea drame,
de ce noi suntem răi, suntem nebuni
şi îmbracăm un adevăr doar cu minciuni,
de ce în clipa scurtă a bătrâneţii,
descoperim ce este calea vieţii

Aş vrea să îmi răspunzi, să înţeleg,
în simplitatea Ta să te dezleg,
căci mi s-au dus atâţia dintre noi
plecaţi de ieri, de-acum, la fel de goi
şi au plecat fără averi deşarte,
rămase pe pământ, moartea împarte,
prin tribunale, rude se găsesc duşmani
şi mor curând şi ei gândind la bani

Aş vrea să îţi vorbesc, aş vrea să mă şi ierţi,
căci am greşit cât nouă printre vieţi,
acum încep să văd şi-ţi caut lumina,
era atât de-aproape şi divină
eram acelaşi, dar cu ochii mult închişi,
un orb cu fruntea pe un povârnişi,
acum te văd în mintea mea lăţoasă,
încep să înţeleg şi te privesc în faţă

Degeaba mă căiesc, degeaba mă mai rog,
sunt un bătrân, m-aşteaptă moartea drog,
sunt dintre cei ce în curând urmează,
pe-o cale ce ai scris-o scurt pe-o frază,
păşesc curând pe ea, o cale a tăcerii,
sperând să mă alegi în clipa învierii

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de mamă

Trec anii-n zbor
Şi timpul în neştire trece
Însă numai un singur dor
Cu viaţa timpul şi-l petrece.
Mi-e dor de tine, mamă dragă,
Mi-e tare dor; Ce mult mi-e dor!
Aş vrea să ştie o lume-ntreagă,
Că fără tine pot să mor!
Dar viaţa merge înainte,
Iar timpul zboară fără habar
Şi de ţi-ai pierdut dragul părinte
Inima-ţi plânge în zadar.
Căci nimeni înapoi n-aduce
O fiinţă a cărei vieţi s-a stins;
Degeaba sufletul îmi plânge,
Pierdută ai fost, oricât am plâns.
De atunci mult timp a mai trecut
Şi a fost mai mult un timp pierdut.
De atunci lacrimile s-au uscat,
Dar dorul tot n-a încetat.
Căci toată viaţa dor îmi va fi,
Cât pe Pământ eu voi trăi.
Mereu eu numai tristă sunt,
Dar oamenii-s nepăsători;
De toţi ar fi nemuritori,
Ce-ar mai fi viaţa pe Pământ?!
Dar tu te-ai dus înaintea lor
Şi m-ai lăsat c-un singur dor.
Şi acuma orice veselie
E ca şi cum n-ar exista;
Nimic nu-mi mai place mie,
Decât doar amintirea ta...
În mintea mea tu eşti tot vie
Şi vei trăi o veşnicie!
Aceasta-i unica bucurie
Ce poate să-mi mai placă mie.
Mi se întâmplă foarte rar
Un zâmbet şters să mai schiţez,
Mi se întâmplă mie, dar,
Mai mult nu pot să-mi imaginez.
Nici nu pot să râd voios,
Nu am puterea să o fac,
Din când în când zâmbesc frumos,
Însă numai când mă prefac.
De nimeni nu sunt înţeleasă,
Poate că le par prea voioasă;
Ei nu ştiu ce-n suflet se ascunde,
Căci nimeni în suflet nu pătrunde...
Doar tu adânc mi l-ai străpuns
Şi-n inima mea ai pătruns.
Eu nu sunt singura din lume
Ce a pierdut pe cineva
Şi nu-i de ajuns un singur nume
Izvorul vieţii a-l seca.
Mai sunt mulţi care-mi sunt aproape
Şi unii chiar mă înţeleg,
Dar numai tu ai fost tot ce se poate
Chema mai bun, mai înţelept.
De lângă mine ai plecat
Dar, mamă, eu nu te-am uitat!
Eu mă gândesc mereu la tine,
Tu eşti mereu doar lângă mine...

poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba

Degeaba îţi ofer eu un buchet de cimitire
dacă tu prin fericire înţelegi
degeaba să o dai degeaba
când te culeg
şi tu mă reculegi!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba vrei să se schimbe realitatea ta, viaţa pe care o ai, dacă nu faci acţiunile potrivite. Degeaba faci acţiuni dacă îţi lipsesc abilităţile de a le face bine, corect şi eficient. Degeaba ai abilităţi dacă tu nu crezi că poţi să îţi atingi visurile şi obiectivele. Degeaba crezi şi ştii că poţi să obţii un lucru în viaţă dacă acel lucru nu e important pentru tine. Şi degeaba sunt toate aceste lucruri dacă tu nu îţi asumi complet rolul, identitatea omului care are valorile, convingerile, abilităţile, acţiunile şi la sfârşit mediul şi realitatea dorită.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mereu te-am făcut să crezi că eşti altul

şi te-am înlocuit pe tine cu tine
pe cel ce îl ştiam
cu cel ce îl visam
aveam un fel de teamă
să nu pierd ţărâna de care mă legasem
şi când nu puteam să îmi stăpânesc verticalitatea
plecam
acolo unde a început totul
la marginea lumii

ştiu ce vei spune
că povestea noastră e îngrămădită într-un trecut banal
că tu ai fost cum ai fost
pentru că nu am însemnat nimic
şi că ai dormit în fiecare noapte visându-ţi femeile
dar eu ştiu că nu e aşa

mereu am inventat oameni care m-au iubit
să mă poţi crede măcar o secundă
mereu am pozat zâmbete largi
cât să îţi imaginezi distanţa
dintre noi
cum se întâmplă şi acum
când îmi laşi un răspuns rece
şi aştepţi să scriu un poem
despre tine

mmm
despre tine am scris mii de poeme
pentru că îţi ştiu fiecare neajuns
al inimii

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Poate îmi răspunzi din iarna ta..." de Violetta Petre

Nu mă-ntreba de ce mă leagă iară,
Eram aproape a mă vindeca,
Dar auzind femei, plângând, pe scară,
O clipă, am crezut că-I vocea ta!

Cedând apoi ieşirilor nervoase
Văzând că mă scufund din nou în hău,
M-au cetluit cu funii de mătase
Când m-am zbătut crezând că-I glasul tău!

Mireasa mea, în haine lucitoare,
Eu la altar te-am dus, deşi-s ateu,
Şi prima dată-n viaţă, de picioare,
Crezut-am că l-am prins pe Dumnezeu!

Trecut-au numai nouă luni de când,
Ţi-am dat ofrandă luna lucitoare,
Că m-ai lăsat jumate mort, plângând,
Fugind cu un pilot de vânătoare!

Te-am căutat în mare şi în cer
Uitat-am şi de casă şi serviciu
Că singur am ajuns, nebun, să cer
Mai bine să mă-nchidă la ospiciu!

Te-aştept de-atunci, în iarna cea cumplită,
Privind pe geam anemicele fumuri,
Să fii şi tu, la rându-ţi, părăsită
Şi să mă cauţi când ajungi pe drumuri!

Sfidând tăcerea sumbră, ucigaşă
Să ardem împreună ca o torţă
Legaţi pe veci, nebuni, într-o cămasă...
Şi nu îmi pasă dacă e de forţă!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am căutat

Te-am căutat prin paturi ademenitoare
Crezând c-am să te pot uita uşor
Dar cum să poată un altul, oarecare
Să îmi aline nesfârşitul dor?

Te-am căutat în alţii câteodată
Crezând c-am să te pot înlocui
Dar nu pot toţi bărbaţii laolaltă
Să mă iubească, cum doar tu mă poţi iubi!

Te-am căutat în fiecare noapte
Şi-apoi în fiecare răsărit...
Te-am căutat în strigăte şi-n şoapte
Dar nicăieri şi-n nimeni nu te-am mai găsit!

poezie de Irina Binder din Fluturi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 135

Dorinţă toate au, tu-l ai pe Will,
Pe Will oricând şi peste tot, cât vrei;
Eu, care te-am blamat, îţi sunt util,
Că pot să-ţi dau plăceri cât poţi să iei.
Dar tu, cu golul tău cel spaţios,
Oare vei vrea în tine să pătrund?
Sau îţi doreşti un membru mai vârtos
Crezând c-al meu e doar unul de rând?
Oceanul are apă, dar vrea ploi,
Şi încet-încet devine şi mai plin;
Tu-l ai pe Will, dar ai şi mari nevoi,
Eu pot să ţi le satisfac deplin.

Orice amant totuna-i, bun sau rău;
Tu umple-te numai cu Will al tău.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi mereu iubire

În care vis mi te-ai ascus iubire
Aş vrea să vin să îţi şoptesc,
Că îmi este tare dor de tine
Şi în fiecare clipă te iubesc.

De-ai ştii că te am în suflet
Esenţă vie a sufletui meu,
Şi prind viaţă când sunt cu tine
Mă duci prin galaxie, mereu.

În care timp, uşor te voi atinge
Să-mi alin focul ce mă mistuie încet,
O boală eşti, te port în sânge
Şi în fiecare clipă te aştept.

Să vii să îmi acorzi un ultim dans
O ultima privire, plină de iubire,
Un tatuaj în suflet mi-ai rămas
Aştept doar clipă să fiu doar cu tine.

poezie de Georgescu Elena (9 ianuarie 2020)
Adăugat de Georgescu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am văzut

Te-am văzut strigând la ceruri
Te-am văzut strigând din hău
Când murind pe cruce, Doamne
M-ai chemat la pieptul Tău.
Te-am văzut în noaptea care
Se-ntinsese pe pământ
Te-am văzut cerând iertare
Şi-am ştiut că Tu eşti sfânt.

Te-am văzut iubind o lume
De venetici şi tâlhari
Şi-am văzut curgând din ceruri
Picături de lacrimi mari.

Te-am văzut intrând prin nouri
Sus în cer la Dumnezeu
Şi-am ştiut că înainte
Ai rostit numele meu...

poezie de Adriana Cristea (5 august 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi cer iertare

Îmi cer iertare, om frumos,
Că prea mult mă gândesc la tine
Iar gândul mi-e curat, duios,
Şi când eşti trist, vreau să te-aline.

Îmi cer iertare, ai pătruns
În inima mea şi pe veci
Eu te-am legat şi te-am ascuns
Şi nu o să te las să pleci.

Iertare-ţi cer că-mi eşti pe plac
Şi-l rog pe Dumnezeu cel sfânt
Să îţi dea pentru toate leac
Şi viaţă lungă pe pământ.

Să îţi dea bine şi noroc
Şi calea să îţi fie dreaptă,
Să ai în multe inimi loc,
Să urci pe slăvi, treaptă cu treaptă.

Şi-atâta vreau să mă mai ierţi:
Că te iubesc cu nesimţire.
Iar de m-accepţi, şi nu mă cerţi
M-ai condamnat la fericire.

Îţi cer iertare...

poezie de Eugenia Mihu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedanie...

Tatăl nostru Cel Ceresc
În genunchi Îţi mulţumesc
Pentru tot ce ai făcut
Când lacrima m-a durut.

Te rog Doamne să mă ierţi
Dacă printre nori incerţi
Uneori Te-am încuiat
Cu-ndoieli şi cu păcat.

Oglinda din viaţa mea
S-o privesc nu aş putea
Când tumoare şi prăpăd
Este tot ceea ce văd.

Să mă uit spre faţa Ta
Ştiu că nu aş merita
Deşi Tu m-ai ajutat
De câte ori Te-am strigat.

Îmi doresc Doamne prea Sfânt
Să Îţi fac un legământ
Şi-nspre uşa Ta să vin
Când sunt plină de venin

Dar greşesc şi iar greşesc
Cu orgoliul mă-nsoţesc
De minciuni mă înconjor
Şi iar Îţi cer ajutor.

Tatăl nostru Cel Ceresc
Ţie azi mă spovedesc
Şi chiar dac'-ai să mă cerţi
Ştiu sigur c-o să mă ierţi.

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mai faci, mamă?

Nici eu nu mai ştiu ce am făcut cu timpul
Mi-e dor să îţi mai văd odată chipul
În nopţile când sunt atât de trist
Şi doar din amintirea-ţi mai exist

Doresc ca uneori să mă mai cerţi
Pe urmă, cu blândeţe, să mă ierţi
O zi de aş putea să îţi vorbesc
Dacă ar vrea Mai Marele ceresc

Mai vino iar, acum, când îmi e dor,
Când gândurile mele toate dor
Mai mângâie-mi odată fruntea încreţită,
Atige-o cu iubirea-ţi infinită.

Mai spune-mi despre tine, dragă mamă,
Am timp să te ascult, fii fără teamă,
Au fost atâtea zile, au trecut,
N-am reuşit să-ţi spun cât te-am iubit.

Acolo unde eşti, mai poţi să mă priveşti?
Îmi este dor de tine şi ştiu că mă iubeşti
Tu mi-ai rămas în inimă şi-n gânduri
Şi păsările pe deasupra, rânduri, rânduri.

Ţi-am mai vorbit din când în când de mine
Să nu te temi, aici e totul bine,
Aş vrea să îmi răspunzi, de bună seamă,
Acolo, sus, în ceruri, ce faci, mamă...

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cearta buzelor - sărutul

Dacă mă cerţi numai pe mine,
De n-aş mai fi la gura ta,
Numai pe tine te-ai certa,
Căci nu ai mai avea pe cine.

Mă faci la gură cum îţi vine,
Dar important e că mă faci;
Te rog din suflet să nu taci
Din gură; nu mă pot abţine

Să mor, dacă nu sunt făcut
De gura ta cu două buze,
Ce-au fost create să m-acuze
Că nu le dau niciun sărut.

Le-aş da, că ştiu că nu mă iartă,
Dar te întreb raţional:
Cât le sărut pasional,
Pe mine cine mă mai ceartă?

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (18 septembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!