Şi timp să nu mai risipim...

Şi nu iubesc doar când iubeşti!
Nu sunt condiţii în iubire!
Totul e doar să străluceşti,
Chiar de nu simţi o împlinire...

Şi nu te judec cum mă cerţi...
Chiar de greşeşti şi nu vezi bine,
Aştept să creşti şi să înveţi...
Iubirea mea îţi aparţine!

Te vreau lucind de bunătate!...
Te vreau să vezi în mine-adânc!
Dar, tu te ţii aşa departe...
Şi în nimic nu vezi ce-i sfânt!

Iubirea mea! Totul e clar!
Ne suntem destinaţi să fim...
Şterge trecutul de amar,
Şi timp să nu mai risipim...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără oprire...!

Când sufletul îţi plânge, bag de seamă,
Că nimeni şi nimic nu-ţi este bun...
Trăieşti anxietate şi în teamă
Şi pe alocuri te crezi chiar şi nebun...!

Când zâmbetul nu se mai naşte pe-a ta faţă...
În inimă ai cioburi şi eşti frânt!
Iar viaţa ta, subţire ca o aţă,
Simţi că este ca o frunză-n vânt...

Şi în final, totul e despre iubire...
Nu te numeşti om de nu iubeşti!
Rămâi praf, nisip şi amintire
De nu ai depăşit ceea ce eşti!

Şi sunt îndrăgostită şi mă doare...
Când dragostea ce-o am nu îmi răspunde,
Când eu o strig, dar a mea chemare
În a sa inimă nu îi pătrunde...

Aş vrea să fiu iubită cât iubesc...!
Aşa eu definesc o fericire,
Pe care tot visez s-o întâlnesc...
Şi doar aşa e viaţă cu împlinire!...

Şi sunt evoluată întru toate...!
Şi mult crescută în toleranţă şi iubire,
Aş vrea să vezi şi tu asta, poate...
Şi-atunci mă vei iubi fără oprire...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, vino tu la mine, vin' odată!

Şi vreau să fie totul aşa simplu,
Dar cântă tristeţea-n capul meu...
Timpul să-l dilat, să-l umplu
Numai cu bucurie, azi... mereu.

Şi vreau să ştiu ce o să mai fie...
Cu noi... cu dragostea ce-o am,
Şi fericirea să mă scoată din cutie,
Unde m-am închis, căci sufeream.

Şi vreau deznodământ plin de iubire!
Să vină un miracol şi uimită...
Să văd cum intră-n nemurire,
Dragostea noastră risipită...

Şi vreau să mă iubeşti cum îmi doresc!
Tu ştii cum vreau să mă iubeşti pe mine...
Total şi fără limite... mă împlinesc,
Să te deschizi... şi-atunci îmi va fi bine.

Şi tu să simţi iubirea mea...
Să mă iubeşti la rândul tău la fel,
Şi chiar de soarta ne-a fost rea,
Acum să fiu rebelă, tu rebel!

Şi fără limite, restricţii şi-ntreruperi...
Să ne eliberăm prin gând, iubind,
Şi niciodată să nu mă mai superi...
Să ne iubim cu artă, tot iubind...

Da... te iubesc pe tine şi te vreau!
Alegerea-mi este foarte clară...
Vreau să mă ofer, să iubesc, să dau,
Şi tu să preţuieşti fiinţa-mi rară.

Şi totul are-un rost de-a fi...
Nu cred în întâmplare niciodată!
Vreau timpul a nu-l mai risipi,
Hai vino tu la mine, vin' odată!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu spune NU!...

Nu spune NU, când tu simţi DA,
Nu te opune când iubeşti...
Ea îl chema, el refuza
Iubirea ce o tot goneşti...

Nu te mai încărca cu vină,
Păcat nu este când iubeşti...
Lasă iubirea ca să vină,
Nu te opri să risipeşti...

Nu te mai reprima în toate...
Tu mă iubeşti cu suflet pur;
Destinul ne va uni, poate...
S-atingem culmile de-azur...

Hai să zburăm spre fericire!
Deşi, demult nu cred în ea...
Dar cred în dragoste, iubire,
Ce nimeni nu îţi poate lua!

Hai să ne depăşim în toate,
Să fim mai mult de am fost ieri...
Nu doar distanţa ne desparte,
Iubire, vreau şi tu să speri!

Nu spune NU la ce-ţi ofer...
Nu arunca ce ţi se cheamă!
Să nu renunţi, atât mai sper,
Şi de iubire să ţii seamă!...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi numai dor...

Şi sunt momente când te aştept să-mi vii,
Clipe de speranţă, când simt un dor aprins...
Când şi ţie îţi este dor să-mi fii,
Când dorul ne pătrunde, şi-ncet ne-a învins!

Şi sunt clipe în care, adânc îmi amintesc,
Cum mă iubeai cu sete... cum mă priveai zâmbind...
Şi mă gândesc la tine... poate mă amăgesc,
Că şi tu simţi un dor... despre noi, iubind...

Ştii? Te-am iubit mai presus de mine...
Regret că n-ai ştiut a preţui!!
Inima mi-e toată de sentimente pline,
Şi te iubesc iubire! Exist pentru-a iubi!...

La ceas târziu de noapte, mă trezesc cu tine...
Mi-e plină amintirea şi mintea mea te cheamă,
Iubeşte-mă iubire, căci ştii atât de bine
Să mă iubeşti aprins, fără nicio teamă!

Mi-e dor atât tare, încât lacrimi apar,
Simt pentru tine, o dragoste nebună...!
Şi mă gândesc la noi... şi zorile apar,
Şi mă consum iubire! Mi-e dor până la lună...!

Iubirea mea frumoasă! Nicicând nu vei mai fi,
Aşa iubit de nimeni... cum eu iubesc mocnit...
Că vreau să te întorci... asta vreau să ştii,
Să mă iubeşti pierdut... să fii împlinit!

Şi numai dor...
Şi mă trezesc... dorind să înţeleg...
De ce nu mergem oare mai departe...?
Şi fir cu fir, confuză eu aleg,
Să descifrez povestea, parte cu parte...
Şi numai dor...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te chem la dragoste...

Pe raze de lună, lunec spre tine,
Mă poartă gândul din inima scâncită...
Să mă iei în braţe, iubirea să m-aline,
Şi dragostea ta să mă lase împlinită.

Pe aripi de noapte, te vreau mai intens,
Şi doar pasiune să-mi dai...
Tot ce-am trăit cu tine are sens,
Şi sensul e să mă ai...!

Ia-mă iubire în braţele tale acum!
Nu mai pot aştepta zile amare...
Simt viaţa ca pe un fum
Care m-apasă şi nu mai dispare...

Oare nu simţi dor de mine vreo clipă...?
Oare nu vrei să iubeşti...?
Sunt rănită şi zbor c-o aripă,
Te rog să nu mă striveşti...!

Vino în braţele mele, aştept tu să vii!
Buzele tale să m-alinte cu dor...
Să mă iubeşti, să-mi aparţii...
Iar eu duios să te-ador...

Întinde mâna, atinge iubirea...
Nimic nu ţine etern...!
Doresc pentru noi doi împlinirea,
Te vreau puternic şi demn!

Şi taci mai departe şi timpul se duce,
Nu ştii să profiţi tu de timp...
Şi dragostea şi totul, la un punct se reduce,
Şi dragoste n-o să mai simt...

Azi este vremea iubirii noastre,
Azi vreau să iubim...
Nu te ascunde în gânduri albastre,
Haide să ne unim...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine e iubire...

Nu te cunosc de multă vreme...
Dar te iubesc cum n-am crezut!
Studiat prin grafic, scheme...
Te-ai dovedit a fi ce-am vrut.

Şi n-ai făcut nimic să fie,
Chemarea mea către iubire...
Te-am pus în ramă aurie,
Şi-n inimă, în nemurire.

Nu tot ce simţi... şi înţelegi...
Nu ce-ţi doreşti, va fi să ai.
Sunt taine care le culegi,
Şi lucruri care le chemai.

Şi totul mult prea încâlcit...
Cum n-aş fi vrut acum să fim!
Dar, ţi-am dat timp cât ai dorit,
Şi că vom fi... că ne dorim.

Şi cică dragoste învinge...
Şi se mai spune că triumfă!
Dorul din urmă mă ajunge,
Mă domini dur ca o poruncă.

Aşa iubire n-am avut...
Aşa intens n-a fost să-mi fie!...
Credeam că totul e pierdut,
Dar tu... m-ai scos din colivie!

Şi m-ai eliberat în toate...
Şi nici nu ştii ce mult însemni!...
Destinul ce e scris în acte,
Ne-ndrumă-n inimi să fim demni!

Şi îţi mai spun un "te iubesc"...
Pe care nu-l rostesc oricum...!
Dragoste sinceră-mpletesc,
Sperând să nu rămână scrum.

E tot ce simt şi tot ce am.
M-am dat pe mine cu ce sunt...
Ce ai simţit şi ce simteam...
S-atingă un deznodământ.

Acolo unde e iubire,
Cântă şi soarele prin stele...
Să fie finala regăsire,
Iar eu s-aleg dintre inele...

Nimic nu-i greu când ştii ce simţi...
Nimic nu te împovărează!
Nimic nu are cuie, zimţi...
Totul e clar şi doar vibrează!

Şi pentru mine e iubire...
E dragostea ce-am tot sperat!...
Sper să nu fi fost risipire,
Ce-am dăruit şi-am aşteptat...

Poemă dedicată tuturor îndrăgostiţilor cu inima frumoasă...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptare...

Cum norii vin în suflet trist,
Aşa şi soarele răsare...
Aş înflori precum o floare
Capitulez... nu mai insist.

Cum visul plin de tine bate,
În a mea inimă în cioburi...
Aşa mă prind în braţe doruri,
Şi simt iubirea cum răzbate!

Te simt distant, rece şi gol
De simţăminte şi iubire...
Te afli într-o rătăcire,
Şi dragostea îţi dă ocol...

Nu ştiu iubire cum să prind,
A noastre mâini şi să privim
La ce noi doi ne amintim...
Dezamăgirea tot strivind...

A fost un ceas, sau poate două,
În care fost-am fericiţi...
Vino să fim iar împliniţi,
Chiar şi pe timp urât, când plouă!

Destinul este scris în Cer!
Nu pot să lupt cu soarta mea...
Tot ce aştept eu de la ea,
Eşti tu... şi este tot ce-ţi cer!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar de îl iubesc...

... şi pietre de mărgăritar ies din ochii mei,
şi foc şi jar... dintr-o iubire aprinsă...
şi mi-ai venit doar dragostea să-mi iei,
nicicând inima mea nu va fi stinsă!

... şi lucruri mici au dat cu pietre mari,
în sufletul ce te-a iubit fără condiţii...
am întâlnit la inimă oameni avari,
şi resemnaţi în negrele perdiţii.

... şi te iubesc aşa cum eşti... un şarpe!
am mult în mine ce să dăruiesc...
nicicând comoara n-o să mi-o îngroape,
unul ca tine... chiar de îl iubesc!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alină-mi inima

În miez de zi stau şi oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu ştii,
că nu sunt lângă tine...
doar tu eşti şi vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.

Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranţa mea nu moare,
eu am să stau şi am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viaţa mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.

Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubeşti
asta-i durerea mea uitată,
şi chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să ştii că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.

Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd şi eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
să ştii cât mi-e de greu,
şi sufletul-mi de l-ai avea,
să simţi ce simt şi eu
să simţi când nu te simt tot timpul,
să ştii,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.

Şi lacrimile-mi curg uşor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aş vrea să plâng mereu,
să plâng de fericire
ştiind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neştire.

Te vreau tot timpul printre nori
să zbori, să razi cu mine
Eu te iubesc şi nu-i uşor
să-ţi spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
şi-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.

poezie de Eduard Palade (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradox... tu şi eu

În jurul meu doar frumuseţe,
Doar clipe-n care mi-este bine,
Sunt împlinită în tristeţe,
Căci nu te am tocmai pe tine.

E soare şi mă simt iubită,
Pe stradă oameni îmi zâmbesc...
Surâd şi eu nefericită,
Când totul vreau şi nu primesc.

Plimbările-n amurg spre mare
Am timp acum să le măsor...
Şi totuşi... se merită oare,
Când marea-mi cântă al tău dor?...

Nimic nu-mi pare-n strălucire,
Deşi doar ea mă înconjoară...
Suspină tainic o iubire
A cărei undă mă-mpresoară.

Pe unde paşii mă purtară,
Tânjisem mult într-un trecut...
N-aş fi crezut ca ea să doară,
O împlinire ce-am avut;

Am totul... numai tu nu eşti...
Ce mi-am dorit să am cu tine,
Am regăsit doar în poveşti,
Unde cărările sunt line.

Mă uit în jur şi mă-ntristează
Perfecţiunea ce-am creat-o...
Somnul cel mult mă ţine trează,
Căci n-am iubirea ce-am chemat-o.

Am totul şi nu am nimic
Şi n-am nimic când n-am pe tine,
Când am pe tine mă complic,
Având pe noi, mă am pe mine...

Flori de mătase cerne timpul,
Din dragostea ce o ador,
La testul timpului eşti primul,
Dar vremurile-au timpul lor.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieţii (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem

Iubirea mea să te atingă,
În clipele când te doresc...
Şi amintiri să nu se stingă,
Până când clipele nu se-mplinesc!

Iubirea mea să te doboare,
Să nu mai ştii ce e cu tine...
Să îmi revii jos, la picioare,
Să fii al meu, doar pentru mine!

Iubirea mea să nu-ţi dea pace,
În nopţile când îmi lipseşti...
Să-mi faci bogate din sărace,
Clipele-n care fericeşti!

Iubirea mea să te consume,
Să poţi cunoaşte ce simt eu...
S-aduni momente în albume,
Cu noi doi şi cu Dumnezeu!

Iubirea mea să te înveţe,
Să poţi şi tu ca să iubeşti...
Să-ţi dea imbolduri şi poveţe,
Să ştii ce-ţi sunt, să-ţi aminteşti!

Iubirea mea sa te lovească,
În inima ta împietrită...
Şi dragoste ea să primească,
Cum soarta-i scrisă şi menită!...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre tine...

În braţele tale să mă ascund,
Când plouă cu oftaturi...
Gândurile tale să le pătrund
Celulelor mele prin straturi.

În inima ta, să rămân sigilată,
Pe vremuri când nu ne vedem...
Şi-n pieptul tău iubirea să bată
În clipe când nu ne avem.

Spre tine să zbor ca o briză senină,
Când totul în jur rugineşte...
Să mă cuprinzi în luna cea plină,
În nopţile când ea mă umbreşte.

De ai putea să mă simţi chiar acum,
Cuvintele ar fi un deşert...
Şi nici imagini din al nostru album
N-ar mai servi ca desert.

Ne săturăm doar privind cu iubire,
Ne săturăm doar iubind...
Doar o atingere, nu-i împlinire,
Iubeşte simţind şi trăind...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va fi... iubire

Atunci când inima ţi-e cioburi,
Pentru că fost-ai mult respins...
O astenie printre droguri
Se-abate asupra ta, învins...

Şi soarele n-are lumină,
Nici gustul nu mai are gust...
Priveşti hipnotic luna plină
Şi îţi simţi trupul greu, robust...

Nimic nu mai are culoare!
Când ce-ai iubit, s-a depărtat...
Nici aerul n-are valoare,
Vrei doar să ai ce ţi s-a luat...

Respinsă fost-am în iubire!
Când am iubit aprins, lumesc...
Încep să mă urăsc în fire,
Şi-ncet să mă învinuiesc...

Totul e dat cu un scop mare...
Aş vrea şi eu să îl cunosc!
Şi în nimic nu simt savoare,
Motivul să îl recunosc!

Când nu mai eşti tu lângă mine,
Nimic nu are sens de-a fi...
Prea te-am iubit intens străine,
Şi dragostea-mi tu nu mi-o ştii!

Şi uite aşa timpul se duce...
Mă ofilesc când nu-s iubită!
Petale moarte îmi aduce,
O amintire neîmplinită...

Ai aruncat dragostea mea!
L-a fel m-ai aruncat pe mine...
Ai renunţat... dar nu la ea!
Ai renunţat la noi... la tine!

Sper timpul să te lumineze...
Să te grăbeşti să vezi corect!...
Inima şi trupul să-ţi vibreze,
Puteai avea totul perfect!

Mă ai încă prin gând la mine...
Mă ai în inimă cu dor...!
Cărările nu ne sunt line,
Dar lângă tine vreau să mor...

Te-mpotriveşti la o iubire,
Curată ca un diamant...
Te lupţi cu tine... răzvrătire!
Şi te-ai purtat ca un amant!

Inima mea, vorbeşte-n taină
Şoptindu-ţi că noi suntem pentru fi...
Priveşte-mă că pe o doamnă...
Căci doamna ta pe veci voi fi...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rupere... Renaştere

Da. Nu. Poate. Nu ştiu...
Nu ştiu ce urma... e clar!
Doar că mi-e permanentă foame,
Şi simt în inimă amar...

Nu. Poate. Sau... nu ştii...
Ce simţi, ce cauţi sau ce vrei...!
Mie mi-e tot mai greu s-aştept,
"La revedere" să-i spui ei...

Nu ştiu, nu ştii, nimeni nu ştie...
Nici ce va fi, nici cum... de ce...!
Tot ce doresc? Să vii la uşă...
Să mă revezi... să vezi cum e!

Da. Nu. Nu ştiu. Poate...
Aşa o fi scris din Lumini.
Ştiu doar că te doresc în toate,
Şi n-a fost scris să fim străini!

Las-o din suflet să îţi plece!
Dă-i drumul să-şi înceapă zborul...
Tot ce-ai trăit, a fost... Treci peste!
Vino spre mine... îţi plânge dorul!...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere

Când te-am lăsat singur, plecând,
Mă aşteptam la fericire...
Dar m-am trezit doar aşteptând
La vis promis plin de iubire...

Şi aşteptat a fost ani mulţi,
Cum şi zăpada se aşterne...
Fost-au anii mei pierduţi,
Şi ispăşiţi prin multe semne.

Şi tot am aşteptat visând,
La noi doi şi-o împlinire...
Şi doar iluzii tot flămând,
Am retrăit din amintire...

Vreau tot şi nu mai vreau nimic!
Sunt incomplet când eşti departe...
Iar cad şi iarăşi mă ridic,
Dorind să le întrec pe toate...

Şi-atunci vorbesc cu Dumnezeu!...
Cum razele pomii alintă...
Caut în mine tot mereu,
Slujirea demnă şi cea sfântă...

Şi la final... lumina vine...
A fost aşa predestinat!
Şi în căderile-mi divine,
Am renăscut şi m-am creat!...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta sunt!

(alta, mama nu mai face!)

Vreau să trăiesc şi să scriu tot ce simt!
Nu vreau să m-ascund ca un fulg sub aripă!
Nu vreau să mă plâng, nu vreau să vă mint,
Vreau doar să mă bucur de fiece clipă!

De-oi fi judecată, nu e treaba mea!
Nici de superstiţii nu vreau să mai ştiu!
Cine-i fericit că vorbeşte cu-o stea
Îi uită pe toţi bârfitorii-n pustiu.

Am lumea mea bună, prieteni frumoşi,
Ce pot înţelege că sunt doar un om
Cu inima mare, cu paşii sfioşi,
Cu lacrimi, cu dor şi IUBIRE de-alt OM.

Nicicând n-am pretins că aş fi ce nu pot,
Am spus adevărul chiar dac-am pierdut
Şi chiar dacă viaţa părea că-mi lua tot,
Am mers înainte, chiar dac-a durut.

E clar că nu fur nimănui fericirea,
Ea vine când vrea şi când nu te aştepţi
Şi pentru că SUNT, îmi trăiesc azi IUBIREA...
.....................................................................
(Şi scriu poezii pentru oameni deştepţi!)

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Lia, eu... Lasă-mă-n pace, te rog! Şi pricepe odată că n-am vrut să devin eroul tău! Nu sunt idolul nimănui!
Lia: Dar ce-i rău dacă eu te văd aşa?
Lucian: Este, pentru că eu nu sunt aşa! Sunt acelaşi, ca şi până acum, nu m-am schimbat deloc. Tot aşa eram şi înainte, întotdeauna. Pricepi?! Nu vreau să mă priveşti cu alţi ochi doar pentru că ţie ţi se pare că ar fi fost un gest deosebit.
Lia: Dar nu mi se pare deloc. Chiar este un gest deosebit. De ce nu-mi dai voie să-mi arăt recunoştinţa faţă de tine? De ce te deranjează acest lucru?
Lucian: Nu înţelegi?! Nu-mi place! N-aş vrea să mă placi doar pentru că mă consideri un soi de erou. Vreau să mă vezi la fel ca şi până acum. Eu sunt acelaşi Lucian Enka dintotdeauna.
Lia: Hmm... Poate că nu te cunoşteam prea bine până acum, nu te vedeam aşa cum erai în realitate.
Lucian: Şi ce te face să crezi că acum m-ai cunoaşte mai bine? Nu vezi că greşeşti?

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte-mă acum

Tu iubeşte-mă acum,
deşi nu mai este cazul.
Nu mai am aşteptari de la tine,
nu mai vreau nimic
şi chiar dacă tu eşti dispus să oferi,
eu nu mai vreau să accept
pentru că am hotărât
să merg mai departe,
îndemnată de sufletul meu.
Tu iubeşte-mă acum,
doar ca să mă vezi altfel
aşa cum e să-ţi ceară sufletul ceva
şi tu nu-i vei putea oferi niciodată.
Tu iubeşte-mă acum,
doar ca să simţi acea suferinţă,
cum am simţit-o eu ieri.

poezie de Eugenia Calancea (25 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă ne certăm, eu te iubesc

Chiar dacă ne certăm, eu te iubesc
Şi cred că ne certăm că miza-i mare
Poate de multe ori înnebunesc
Însă în sinea mea plâng foarte tare.
Eu simt nevoia să te controlez
Să fiu destinul tău şi steaua ta
Şi uneori chiar să te modelez
Fiindcă sunt trufaş în iubirea mea.
Dar tu să mă iubeşti chiar de m-aprind
Precum un foc ce urcă pân' la lună,
Căci recunosc că vreau ca să mă schimb
Şi firea să-mi devină mult mai bună.

De multe ori e greu şi nu te poţi opune
Când îţi iubeşti femeia cu-atâta pasiune.

poezie de Nicholas Gordon, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi... (despre noi)

Motto:

Pierdut e trenul ce l-ai pierdut spre mine,
Asemeni unei ploi de care fugi...
Şi dintre toate iubirile-ţi străine,
Eu fost-am autentică de-atunci...

Şi nu ţi-a dispărut nici dorul... deşi, eşti mândru să mă suni...
Şi ceas de ceas gândeşti amorul... ce doar cu mine ştii s-aduni.
Şi te gândeşti clipă de clipă... ce mai fac eu şi cum îmi e...
De dragoste, plânge-o aripă... şi inima-ţi întreabă: "ce?"

Şi mă doreşti să-ţi fi aproape... deşi te-ngreunezi greşind...
Că poate, poate, totuşi poate... eu am să vin, gonind, venind...
Şi te întrebi de simt ca tine... oare şi eu la fel tânjesc...?
N-am să te las să ştii de mine... deşi la fel mă perpelesc!

Şi totul are timpul său... când sita cerne şi s-alege,
Ori de e bine, sau de-i rău... ori de se-opreşte, sau mai merge...
Când tu îţi simţi inima plină... de-nţepături şi apăsare,
Să ştii că nu sunt în lumină... şi te visez cu o chemare.

Nu pot să fiu eu fără tine... nu mă-ntregesc aşa cum sunt...
Dorinţele îmi sunt divine... şi te iubesc peste pământ!
Sper să îmi simţi inima caldă... ce arde tot mai nelumesc...
Să-ndepărtezi gândirea fadă... să simţi ce dragoste-ţi nutresc!

Şi vine totuşi şi finalul... îl tot aştept să vină acum!
Vreau să înving şi s-ating malul... nimic să nu fi fost doar fum!
Şi te iubesc fără să vreau... aşa cum mi-a fost scris să fie...
Clipe din ieri, ce doar erau... să mi le dai de-acum doar mie!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!