Azi la ski
las fotoliul, plec la ski
iau un fes, nuanțe vii
un costum roșu închis
că de mult aveam un vis
urc, cobor, chiar slalom fac
și imi vine gând buimac
jos în vale e vin fiert
( arome din orient )
după-o creangă de stejar
mă privește urs bizar
-am rămas fără de soață
nu vrei să te iau acasă?
-eu aș vrea, dar ce să zic?
în pădure iarna-i frig....
tu mă pui să hibernez
mie-mi place să skiez!!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Iarna
Iarna-i un vestit dulgher
Că ea poate, când voiește,
Peste râuri pod să puie,
Fără lemne, fără cuie,
Fără nici un pic de fier;
Și gătește-așa deodată,
Pod întreg, dintr-o bucată.
Iarna-i grădinar, când vrea
Pune albe flori la geamuri,
Fără frunze și cotoare,
Fără chiar să aibă soare,
Numai cum le știe ea.
Mie-mi plac, că sunt de gheață,
Dar când sufli, pier din față.
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând luminos..
După zile lungi cu multă jale,
După-o vară cu mult amor
Aș vrea să te-ntâlnesc în cale
Cu zâmbet și același dor.
Să fie totul ca mai-nainte
Să îmi poți da o sărutare,
Ș-un gând îmi luminează-n minte
Ca un dor cuprins de nerăbdare.
Aș vrea ca totul să-nflorească,
Să-mi fie bine-n viitor,
Iar în vale un cântec să doinească
Ca într-o noapte cu mult amor.
Cu-a-noastră inimă măiastră
E ca un neam întreg ce vine
Și fericirea e numai a noastră
Să-mi fie cel mai mare bine.
poezie de Eugenia Calancea (19 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Terra
Ce-ar fi Terra fără Soare
Fără raze de lumină
Fără râul ce în vale
După trupul tău suspină
Ce-ar fi Terra fără tine
Fără pasul tău ușor
Fără verzile coline
Fără unda mea de dor
Ce-ar fi Terra fără stele
Fără luna cea tăcută
Ce privește în fereastră
Gura ta ce mă sărută
Ce-ar fi Terra fără noi
O planetă-n amorțire
Chiar de vântul în trifoi
Ar cânta la mandoline
Terra, raiul cu iubire
Unica in univers
Un miracol.... nu-l cuprinde
Frumusetea unui vers
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Campanulă
indrăznet, având carismă
minunata ta făptură
zilnic mângâie-n poiană
fir firav de campanulă
impasibil trece timpul
făr-a -te băga in seamă
tu te bucuri, strângi in brațe
vis frumos... seară de seară
noaptea vine ca de smoală
doamna toamnă-n pas cu tine
iarna-i rece si ingheață
campanula din câmpie
si astfel s-a stins iubirea
dintr-o vară cu mult soare
a rămas doar amintirea...
chipul ei frumos de floare!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O clipă
cobor agale
pe cărare,
mă sprijin
de un frasin mic
apoi m-așez
pe-o buturugă.
. să pot
să mai respir un pic
m-așteaptă
cineva în vale?.
. rămas-a
cineva în deal?
îmi duce grija
pe cărare.
. dacă ajung
unde-am plecat?
mă tem că nu.
. ce gând ciudat
. o clipă am visat..
că poate cineva..
m-a asteptat....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frezie roșu aprins
Spune-mi cine te-a trimis
Al cui gând de primăvară
A venit cu tine-aseară?
-M-a trimis chiar fiica ta
Să te poată bucura....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar eu nu mai eram de mult Femeie. Încetasem să mai fiu femeie, de când nu mă mai puteam apleca să-mi leg șireturile. Nici să alerg. Nici să urc sau să cobor scări, fără a mă ține de ceva sau de cineva. Încetasem să mai fiu femeie, când nu aveam cui spune La mulți ani, dragule, sau Noapte bună sau când nu aveam pe cine aștepta, acasă, și când nu a mai fost nimeni să-mi deschidă ușa. Să-mi spună că i-a fost dor de mine.
Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare și destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sus la munte
Broderie de zăpadă
Și brândușe violete
Sus în muntele Sureanu
Ffac decor cu bradul verde.
Și privind în depărtare
Chipul tău vine spre mine
Nu e cerb, nu este floare
Este doar închipuire
Jos în vale tăietorul
Sparge lemne în mărgele
În cabană îmi sting dorul
Cu vin roșu în ulcele
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi frumoși
adeseori aud spunând
nu fără un regret în gând
-ce ochi frumoși fata avea
o știu oare de undeva?
- nu.... n-o cunoști...
dar mult ai vrea
să nu fie a altcuiva
și ai rămas blocat la stop
tot admirând pantofi cu toc
dar o sirenă de salvare
brusc te trezește din visare
și-atunci cu mâna pe volan
și fără bani în buzunar
bărbat trecut de ani șaizeci
clipind din ochi, singur vorbești
-puteam să fiu dus la spital
din simplu accident banal
încremenit privind cu foc
doi ochi și doi pantofi cu toc
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ipoteză
Ce faci iubire?
Doar gândul ti-l trimit
Aș vrea mai mult
Dar nu se poate
E timpul acesta
Așa hain
Mă-ncurcă ades in toate
Te-aștept iubire
Mult mi-e dor
Aș vrea să inotăm in mare
In valuri ce izbesc
Si cad
Punând sărutul la picioare
-Iubirea mea in ceas tarziu
Aș vrea să-ti fiu o ipoteză
Nu certitudine in gând
N-aș vrea să te trezești
Plângând
Si corigent la teză.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Polen de crin
Cum să te las, si cum să plec?
Tu esti frumoasa amăgire,
Esti visul meu in poezie,
Tu esti perfect!
Zâmbesc amar, e in zadar,
Realul a pătruns prin geam,
O zi cu frig si cer senin,
Doar e gerar.
Si totuși printre amintiri,
Pari cupa albă de la crini,
Polenul galben m-a atras
Nu pot să plec si să te las.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt un copac rămas fără pădure
Sunt un copac rămas fără pădure,
Și-am căutat-o pân* am obosit,
Ori s-a ascuns de drujbe și secure,
Sau a jelit până s-a irosit...
Mă plimb ducându-mi crengile în brațe,
Și mă lovesc mâhnit de vânt uscat,
Și două ramuri groase, antebrațe,
Văzând un tăietor și le-a mascat.
Și ocolesc salcâmii încă tineri,
Și m-aș opri în miez, doar un minut,
În zi de târg, sau poate-n zi de vineri,
Da m-aș simți închis, un deținut.
Mărșăluiesc, mă plec ca muribundul,
M-agăț de viață, parcă-s dirijat,
Îmi cert prin rădăcini întreg străfundul,
Mă dor trei ramuri, trunchiu-i bandajat...
Călătoresc... Eu vreau pădurea unde
Aveam și frați, și veri, pe mama mea,
Sub poala sa, - că are un* m-ascunde -
Aș mângâia un frasin ce jelea...
Mă depărtez spre primăveri călduțe,
Să-mi crescă muguri că îmi e urât,
Și n-am pădure, merg pe câmp, străduțe,
Și-n brațe duc coroana, hotărât.
De nu-mi găsesc pădurea, în ierni voi pribegi,
Cu ramurile-n brațe până voi rebegi...
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăciunița
Floare roșie-n
Fereastră
Sânge-mi ești
Din altă viață..
Te-a trimis
Domnul din cer
Să mă bucuri
Să mai sper
Că in noaptea
Neagră toată
Ești lumina
Nepătată
Gând aprins
De un jăratec
Arde incă
Singuratic
Roșu inchis
Intr-o fereastră
Crăciunița
De acasă!!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gust de migdale
Ninsori se sting, ninsori se-aprind
Pe cerul meu fără de stele,
Aș vrea in gând să te cuprind
Din amintirile rebele.
Cuvinte vor să recompună
Povestea visului frumos
Dar noaptea nu imi cântă-n strună
-Inchide ochii, dormi,...... a fost.
Când jarul soarelui răsare,
In diminetile cu foc
Rămas mi-e gustul de migdale.
Si lacrimile iși fac loc.
poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fi sau nu
S-a stins o zi si alta vine
Ce-mi va aduce oare-n dar?
Cine croiește pentru mine
Destin in calendar?
Aș vrea să-l văd, aș vrea să-l simt
Aș vrea palpabil ca să fie
Dar nu-i.... si mă intreb in gând
Să cred in ce nu e să fie?
Deși nu am găsit răspuns
Si drumul rece intră-n iarnă
Cu pași nesiguri spre apus
Eu sper in altă primăvară!
Si nu știu cum si nici de ce
Si nu știu cine mă iubește
Dar mă veghează din neant
Si drumul mi-l călăuzește.
Aș vrea să pot să-i mulțumesc
Si să-i trimit in dar o floare
Dar zorii zilei mă opresc
-Tu ai rămas o visătoare
Căci dincolo de cer nimic
Nu este viu si intrupare
A fi sau nu... rămâne-n timp
Aceeași veșnică-ntrebare.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio
Eu mâine poate am să mor
Cui rămâi tu oare?
Plec de acasă călător
Spre veșnica uitare.
Eu plec în neștire
Cu sufletul plin de iubire,
Aștept a lumii mântuire
Și a vieții rânduire.
Rămas bun aș vrea să-mi iau
De la toți cei de acasă,
De la toți ce stăruiau,
Adio viață păcătoasă!
poezie de Camelia Natalia Ignat din Alter ego (mai 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vers aprins
Din depărtari spre mine vin
Mici bucurii sau un suspin
Le-adun din spații ancestrale
Le risipesc apoi în vale
Voi duce mai departe-n timp
Fără să cer nimic în schimb
Izvor de gând fără oprire
În vers aprins de poezie
Strălucitoare nestemate
La ușa ta cândva vor bate
Voi fi poate demult plecată
Lumina cerului uitată.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
întrebări fără răspuns
Un crin galben, altul alb, or fi frați sau intâmplare
Răsăriți intr-o grădină inundată cu mult soare?
Un om alb si altul negru despărțiți printr-o culoare
Semn divin pune amprenta.... de ce oare?
Suflet bun si suflet rău, nici nu sti in care zace
Gând malefic se imbracă si-n petale si in ace?
După noapte vine zi.... după ploaie vine soare,
După viață ce-o mai fi.... si rămân cu o-ntrebare?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orient și Occident
Marele teolog Ioan Suciu spunea că "pustiul roșu" vine în țara noastră atât din Orient cât și din Occident. Nimic mai adevărat.
Orientul l-a început și Occidentul îl desăvârșește.
Am părăsit Orientul
Ca să-îndrăgim Occidentul.
Dar... am sărit din lac în puț
Și-am rămas cu gura, țuț.
Ne-am săturat de Orient
Și-am aderat la Occident.
Am crezut că Europa
Este mama Penelopa.
Am lăsat poporul rus
Ca să intrăm în Apus.
În Apus dacă-am intrat,
De altă belea am dat.
Slugi am fost, slugi am rămas.
Să țipăm, nu avem glas.
Apus am vrut, apus avem.
În sărăcie zbătem.
Fiindcă suntem "alte nații",
Noi primim doar indicații.
Ei primesc lapte și miere,
Noi doar lacrimi și durere.
Și-uite-așa, bietul român
A intrat la alt stăpân.
Primește doar directivă,
Despre viața colectivă.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timiditatea
Timiditatea nu-i o boală,
Iar o femeie, măi, tataie,
Îmbracă un costum de baie,
Părându-i rău că nu-i mai goală
Cum dragostea e ca o școală,
Iar timpul, pofta nu îți "taie"
Rămâi tu calul de bătaie
Te ia dorința ca din oală;
Sorbind a veseliei cupă,
Femeia, chiar cu ochii triști
Vrea gura târgului să rupă,
Și intuind c-ai să insiști
"Se-ascunde" după-o minijupă,
Sau mult mai des, pe la nudiști.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!