Cad lacrimi
Strânge mâna poza-n care
Tu erai om, ci nu stea
Curg din ochi lacrimi șiroaie
C-ai plecat din viața mea.
Plâng și mă gândesc la tine
Neuitând ce s-a sfârșit
Căci ai fost speranța care
Prea devreme mi-a murit.
Curg din ochi lacrimi amare,
Timpu-ngroapă în uitare
Tot ce-a fost și nu mai moare,
Tot ce-a fost și încă doare.
poezie de Marina Geanina Voinea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre sfârșit, poezii despre plâns, poezii despre mâini sau poezii despre moarte
Citate similare
![Adi Conțu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/adi_contu.jpg)
Și bărbații știu să plângă
Când plâng cu lacrimi de femeie,
Devin cumva și mai bărbat,
Aprind în suflet o scânteie
Cu care iert orice păcat
Deschid spre ceruri porți, speranță,
În val de lacrimi mă scufund
Și mă botez cu toleranță,
Devin mai blând și mai profund
Ademenesc gânduri iertare,
În mângâiere mă transform,
Accept că viața mă mai doare,
N-am ce să fac... sunt doar un om
Și plâng... șiroaie curg în versuri,
În matca lor mă scald tăcut,
Găsind printre cuvinte sensuri,
Ce-n zâmbete nu am putut...
Nu prea admit că sunt sensibil,
Gândesc că poate mi-e rușine,
Bărbat să plângi... pare penibil,
Dar plânsul este o minune
Mă limpezește sufletește
Și vindecă tot ce-a durut,
Când plâng, un înger mă iubește,
Chiar dacă poate nu am vrut...
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și următoarele:
- poezii despre iertare
- poezii despre bărbați
- poezii despre femei și bărbați
- poezii despre îngeri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre versuri
- poezii despre tăcere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
![Mariana Eftimie Kabbout](http://www.citatepedia.ro/autori/f/mariana_eftimie_kabbout.jpg)
Nu exist!
Azi m-am pierdut în clipa de apoi
Și m-am temut ca să mai ies din ea
Am vrut doar să m-ascund de pasul tău
Ce-l așteptam mereu
deși nu mă dorea...
Am înțeles ce-am refuzat să cred
C-ai fost făcut doar să împarți durere
Nici de cuvânt nevoie nu aveai
Erau destule ce urlau
în a ta tăcere..
Și m-am ascuns de lumea ce nu știe
De ce curg lacrimi azi din versul meu...
Mi-e sufletul bucata de hârtie
Din care tu ai rupt
fâșii, mereu...
Nici chiar cerneala nu mai e aceeași
Iar mâna-mi nu mai scrie azi, nimic.
Otrava ta mi-a luat de tot puterea,
Când încercam de jos
să mă ridic...
Dar să nu crezi că eu voi fi pierdută
Doar am să plâng puțin și... am să plec.
Nu știu nici când... nici unde, dar voi face
O punte peste lacrimi,
și-am să trec...
Ce milă-mi este când mă uit la tine
Căci ochii tăi nimic chiar nu îmi spun...
Și n-ai să ai nicicând curaj destul
Să mă păstrezi așa
cum eu m-adun...
Ce liniște mă soarbe fără voie
Și tot aleargă prin albastru-mi trist
A fost ce-a fost, sau ce-o fi vrut să fie...
Oricum, ce mai contează?
Nu exist!
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de Mariana Eftimie Kabbout
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre prezent, poezii despre poezie, poezii despre ochi sau poezii despre hârtie
![Viorel Birtu Pîrăianu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/viorel_birtu_piraianu.jpg)
În amurg
plâng și plâng
mai am cu mine
doar un fluier și o pană
să plâng într-un cânt
să scriu ultimul rând
cânt, geamăt în gând
geamăt în cânt
lumină nu'i aici
e doar o eternă tăcere și multă durere
din gene se preling
lacrimi ce curg
curg și curg
dincolo de nori
aproape de zări
acolo în amurg
de atâtea lacrimi
trupul a prins rugină
s-a frânt într-un cuvânt
mi-e sufletul amar și trist
și lacrimi curg acum
iar și iarăși curg
mereu mă întreb
și câte Doamne, nu mă întreb
dar trupu'i rece, ochii goi
de atâtea lacrimi ce au curs în noroi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre nori, poezii despre lumină sau poezii despre gânduri
![Vladimir Potlog](http://www.citatepedia.ro/autori/f/vladimir_potlog.jpg)
Zeița mea
În rochie albă de mătasă ai apărut în calea mea.
Erai așa de grațioasă, zeița mea cu ochi de stea.
Erai ca o gingașă căprioară,
Care își potolește setea la un izvor
Și am înțeles din clipa aceea că veșnic de tine mi-a fost dor.
M-am apropiat atunci de tine și în brațe cu drag te-am ridicat.
Erai ușoară ca puful de păpădie și miroseai a flori de fag.
În rochie albă de mătasă ai apărut în viața mea.
Și vreau să-mi fii mireasă, zeiță cu chip de stea.
poezie de Vladimir Potlog (16 august 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și următoarele:
- citate de Vladimir Potlog despre viață
- poezii despre rochii
- poezii despre nuntă
- citate de Vladimir Potlog despre nuntă
- poezii despre flori
- citate de Vladimir Potlog despre flori
- poezii despre dor
- citate de Vladimir Potlog despre dor
- poezii despre alb
- citate de Vladimir Potlog despre alb
Trist rămâne
dor de ieri, ce va fi mâine,
nu gândesc, nu vreau să știu,
ce în urma mea rămâne,
știu, e totul străveziu
și când nimeni nu mă știe,
nici un bun și nici un rău,
tot ce-a fost nimicnicie,
îmi voi lua cu mine-n hău
știu, e trist și trist rămâne,
pe-a cei ochii ce m-au iubit,
mult au plâns ei pentru mine,
și-ai mei ochii s-au chinuit
au fost ochi furați de noapte,
cum să vadă pe-ntuneric,
lacrimi, ce au fost spălate,
de un gând ce-a fost himeric
prea-i târziu, bate la ușă,
furișându-se încet,
moartea care-i jucăușă,
o să vrea să fim duet
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre prăpăstii, poezii despre noapte sau poezii despre iubire
Un înger plânge-n fiecare noapte
Poate mai vrei să plângi de rătăcirea dintre noi
Din pleoapa ce încet strivește lacrima pierdută,
Te vei întoarce-n timpuri îmbătrânite pentru amândoi
Și vei mai încerca să reânvii clipa pe veci trecută.
Un înger plânge-n fiecare noapte pentru noi sfâșietor
Și-un zbor de fluturi atinge buzele ce-au sărutat trecutul,
Din ochi curg lacrimi și-aș vrea să le sărut de-atâta dor
Dar gestu-mi amintește că jurământul tău a fost sfârșitul.
Intre noi doi s-a rătăcit un înger și stelele au plâns
In toate nopțile chemarea aduce fluturii în ultimul lor zbor
Făcând voința sufletelor noastre-n care am strâns
O parte din această lume ce iar va aparține tuturor.
Și tot între noi doi s-a rătăcit pustiul și își caută alt drum
Și tot ce-a fost durere acum se află în uitatele cuvinte,
Aș vreau să plâng dar sufletele noastre nu mai pot acum
Să mai adune uitarea din această lume ce mereu ne minte.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre sărut sau poezii despre fluturi
![Ion Minulescu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/ion_minulescu.jpg)
Romanță negativă
N-a fost nimic din ce-a putut să fie,
Și ce-a putut să fie s-a sfârșit...
N-a fost decât o scurtă nebunie
Ce-a-nsângerat o lamă, lucioasă, de cuțit!...
N-am fost decât doi călători cu trenul,
Ce ne-am urcat în tren fără tichete
Și fără nici un alt bagaj decât refrenul
Semnalului de-alarmă din perete!...
Dar n-am putut călători-mpreună...
Și fiecare-am coborât în câte-o gară,
Ca două veverițe-nspăimântate de furtună -
Furtuna primei noastre nopți de primăvară!
Și-atâta tot!... Din ce-a putut să fie,
N-a fost decât un searbăd început
De simplu "fapt divers", ce nu se știe
În care timp și-n care loc s-a petrecut!...
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![cumpărături](http://www.citatepedia.ro/g/32cart.png)
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre început, poezii despre timp, poezii despre semnale, poezii despre primăvară, poezii despre nebunie sau poezii despre gări
![Garabet Ibrăileanu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/garabet_ibraileanu.jpg)
Femeia aceasta, fata aceasta cu ochii verzi, a fost singura ființă pentru care eu am fost totul; care în loc să spuie eu, spunea el -- "el" eram eu. Și ea niciodată n-a fost totul pentru mine. Când trăia, eram prea mic, prea inconștient, ca să am asemenea sentimente. După ce-a murit, mi-am împărțit sentimentele spre cele patru vânturi -- păstrându-i ei numai un colț adânc din fundul inimii. E drept, însă, că nu pot să mă gândesc mai mult la ea fără să simt lacrimi de duioșie și uneori de un fel de durere -- nu mare, dar care nu se poate compara cu nimic.
Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie și adolescență (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![cumpărături](http://www.citatepedia.ro/g/32cart.png)
Vezi mai multe citate despre vânt, citate despre verde, citate despre ochi verzi, citate despre ochi, citate despre inimă, citate despre femei, citate de Garabet Ibrăileanu despre femei sau citate despre durere
![Viorel Birtu Pîrăianu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/viorel_birtu_piraianu.jpg)
Amurg
plâng și plâng
mai mult mă plâng
mai am cu mine
doar un fluier și o pană
să plâng într-un cânt
să scriu ultimul rând
cânt, geamăt în gând
geamăt în cânt
lumină nu'i aici
e doar o eternă tăcere și multă durere
din gene se preling
lacrimi ce curg
curg și curg
dincolo de nori
aproape de zări
acolo în amurg
de atâtea lacrimi
rugină am prins
m-am frânt într-un cuvânt
mi-e sufletul amar și trist
lacrimi curg acum
iar și iarăși curg, în tragic decor
ireal și absurd, ca la noi
mereu mă întreb
și câte Doamne, nu mă întreb
dar trupu'i rece, ochii goi
de atâtea lacrimi ce au curs în gol
noroi, gunoi, puroi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre tragedie
Plansul unui ciob de lut...
Trupul mi-e tăiat în două,
mi-este smuls și dus departe.
Mi-a ramas doar jumătatea,
care este-acum pe moarte.
Smulsă-i carnea de pe mine;
nici măcar nu curge sânge,
Numai sufletul se zbate
și cu lacrimi grele, plânge.
Cum să-mi înțeleg destinul,
cum să cred că-mi va fi bine,
Cînd din tot ce-a fost odată,
sunt doar lacrimi și suspine?
Cum să mai privesc în mine,
dacă-n jur e totul gol,
Seara când merg la culcare...
dimineața când mă scol...?
Și-n zadar întind eu mâna;
nu e nimeni s-o atingă,
Numai credinciosu-mi câine,
e alături să o lingă.
Să te smulg bătând, din mine,
inimă, să te sfâșii,
Ca să-mi pot trăi tot restul
zilelor reci și pustii!
Ce mai sunt, fără de tine,
ce mi-a mai rămas întreg?
Care gând și care faptă,
mă va face să-nțeleg?
Acum sunt un ol de jale,
ce de lacrimi e umplut;
Glas de chin și disperare,
înălțat din ciob de lut.
Doamne, de mi-e asta soarta,
putregai dacă am fost,
Și-am trăit un sfert de secol
doar o viață fără rost,
Doamne, ia-mi azi lutu-n mână
și frământă-l cu putere,
Ca să vărs șuvoi de lacrimi
și o mare de durere.
Lasa-mă să plâng de-a pururi
și tot nu va fi destul.
Lutul... cere multe lacrimi,
până când va fi sătul!
poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre lut, poezii despre zile, poezii despre sânge sau poezii despre seară
![Corina Mihaela Soare](http://www.citatepedia.ro/autori/f/corina_mihaela_soare.jpg)
Ultima zi... de toamnă... din gând
Aș scrie fără de cuvinte
Căci ele mă dor
și sufletu-mi moare
și tomna mă-ngroapă
în frunzele tâmpe
și lacrimi șiroaie
îmi curg pe pămant.
De-a dorului dor
m-aș duce să mor
să uit de vânt rece
și geruri ce-mi vin
prin gânduri de frig
mă-ncing dintr-o dat
căci tu ești plecat
și vorba se-nșiră
pe fir de uitare.
Nu-i oare păcat?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre ger, poezii despre frunze sau poezii despre cuvinte
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
* * *
Azi, te iubesc! Te vei mira: "Și azi?"
- iar eu te voi privi cu bucurie-
"Cu tot ce-a fost? Cu tot ce va să fie?"
-Aș vrea ca, din ce-a fost, acum să scazi
tot ce-a fost rău. Renunță la trufie,
oprește-ți pașii singuri și nomazi!
Ce va mai fi? Doar eu și tu vom ști,
în viitorul nostru împreună
în viața ce-ar putea fi mult mai bună
atunci când vom fi doi și vom gândi
că Soarele nu va să mai apună
cât timp lumina noastră va zâmbi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre Soare
![Viorel Birtu Pîrăianu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/viorel_birtu_piraianu.jpg)
Drumul
e o lume strâmtă
în marea asta întrebare
când caut vise prin gunoaie
și lacrimi curg pe țărm șiroaie
mai plâng, mă mai gândesc la fiecare
curg clipe grele de însingurare
ce crudă'i bezna din visare
în ochi se mai scufundă azi trăirea
mai vine un val în adâncimi finale
mă urc spre cer și mă preschimb în zare
cuvântul trece, curge și mă doare
în noaptea neagră a minții mele
mă lepăd de păcate
și caut drumul către stele
în nemurirea dată de primul meu toiag
cu cel ce am bătut odată în poartă
și am plecat ducând cu mine zarea
tu mori de frig, eu caut era glaciară
și mai vorbeam
de multe ori în van, în fiecare an
mi-e frig și mor
se întuneca gândirea
și ce frumos
printre milenii dus-întors
să caut, să-mi găsesc menirea
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre întuneric, poezii despre stele sau poezii despre negru
Lângă tine-am petrecut timpul cel mai fericit
Știu, lângă tine-am petrecut timpul cel mai fericit;
Dar ce-a fost, a fost, iar multe încă nu s-au întâmplat.
Puțin de-a fost ceea ce-a fost bun, puțin de regretat
Vesel a fost tot ce-am trăit; curajos, tot ce-a murit.
Nu-ți voi scrie cântece despre inimi care-au suferit,
Iar tu nu vei vărsa lacrimi pentru mine, ca bărbat.
Iar dacă ți-aș rămâne credincioasă, necondiționat,
Ai avea motive să fii, sunt convinsă, destul de îngrozit.
Și, totuși, acesta-i destinul, blestemul unei femei:
Să-și etaleze lucrurile mici și dăruiască de când e lumea,
Pentru că-i plăcut să oferi când nimic nu datorezi.
Dar ție, care nu mi-ai cerut nici versuri și nici făgăduieli,
Darul pe care ți-l fac, în viață fiind, e-absența mea;
Dar după asta, iubite, nu mai pot nimic să-ți garantez.
poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![cumpărături](http://www.citatepedia.ro/g/32cart.png)
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre superlative, poezii despre religie, poezii despre promisiuni sau poezii despre muzică
![Rodica Nicoleta Ion](http://www.citatepedia.ro/autori/f/rodica_nicoleta_ion.jpg)
A fost în viața mea...
A fost în viața mea, a fost o vreme,
Când te iubeam, oh, știi, cu-adevărat...
Nu te acuz, nu plâng, nu mi-e rușine
De tot ce-n viața mea s-a întâmplat.
M-am înrămat tăcut în ne-uitare...
Mi-e lacrima și scut și cazemată...
Căci poate-am fost nebună de iubire
Și de aceea azi sunt vinovată...
Mă-ntreb de simt și dragoste și ură
În sufletul înnrourat de răni...
Acum îmi plec umilă amintirea
La a iubirii noastre-nmormântări...
Nu vin cu jerbe, nici nu plâng, iubite,
De ce aș face iar un legământ
Cu o iubire ce n-a fost a noastră?
Încerc, cât mai subtil, să mă ascund.
Nu cad pe cruce-n jerbe, promisiuni, nici stele,
Nu sunt a ta, nu sunt a nimănui...
Căci între noi mai sunt cuvinte grele...
Nu pot să-ți spun la mine să rămâi.
De ce nu pot să-mi mai aduc aminte
De tot ce-a fost frumos în viața mea?
Tu ți-ai ales, tu ți-ai ales iubite,
Să ai, să ai atunci pe-altcineva...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre vinovăție sau poezii despre rușine
![Rodica Nicoleta Ion](http://www.citatepedia.ro/autori/f/rodica_nicoleta_ion.jpg)
Valurile vieții
(Lelianei Rogojinaru)
Valurile vieții trec în depărtări
Și cu ochii-n lacrimi, mama-i uneori.
Pe obraji de sticlă, curg mărgăritare
Și Măicuței Sfinte, îi cere iertare.
Tânără fecioară, își dorea băiat,
Căci femeii-n lume-a suferi i-e dat,
Dar a fost să fie, fiică să se nască,
S-o păstreze-n suflet și să o iubească.
Chipul ei de zână țeasă la ferestre
Odă mulțumirii, ie de poveste
Părul de castană, ochi de diamant,
Voce de izvoare, în păduri de jad.
Mulțumesc măicuță, te sărut cu drag!
Lacrimi curg șiroaie pe-al iubirii prag...
Oh, Maică Maie, ție-ți mulțumesc,
Că am o copilă și mult o iubesc.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre mulțumire, poezii despre voce, poezii despre virginitate, poezii despre tinerețe sau poezii despre sfinți
Stări
Mi-am închis durerea în suflet
Și am rugat ochii să nu plângă
Căci am știut că nu veți înțelege
Și îmi veți cere motivele acestei stări.
Mi-am pus la suflet cheie
Și am șters colțurile ochilor cu mâneca
Fiindcă mi-a fost teamă că veți observa
Și îmi veți cere socoteală pentru lacrimi.
Aveam ochii umezi și mă durea sufletul
Dar nu-mi permiteam să vărs lacrimi
Căci ați fi înțeles greșit
Și m-ați fi certat că-s prea slab...
Mi-am pus lacăt la suflet,
Mi-am impus jurământul tăcerii
Și m-am mințit că nu veți înțelege
În timp ce conștiința îmi șoptea opusul.
poezie de Marina Geanina Voinea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre greșeli, poezii despre frică sau poezii despre durere
Prețul fericirii - Nevoia de revoltă II
Cercul se strânge.
Dincoace de mine, se naște revolta.
Mă doare pieptul
Și ochii mă dor... glasul meu geme.
Cad lacrimi și suspine
Tâmplele-mi zvâcnesc a evadare
Iar lumea din mine
Este prea mică,
Prea spinoasă
Și mă doare!
Mi-e frică...
Cercul se tot adună
Ca o spirală de sârmă ghimpată
Din fier... sau din oțel
De parcă mai contează diferența
Când efectul este la fel.
Mă ustură palmele
De-atâta apăsare.
E o lume sferică
Încordată
Și tare doare!
Mi-e frică...
Cercul mă strivește
Precum o pecete îndesată cu putere
Să stea mărturie pe suflet
Ca o boală fără uitare și fără leac
Din care răzbate un urlet
Și multă neputință.
Inima-mi moare
Ermetică
Tristă
Și iar mă doare!
Mi-e frică...
Cercul mă taie
De-mi pătrunde rece sub coaste
Să-mi vestească destinul
Pe care nu am știut să-l înfrunt
Și așa s-a născut chinul.
Simt în mine blazare
E ironică
Sfidază
Strânge...
Tare mă doare!
Mi-e frică...
Cercul e în mine
Răscolindu-mă sens după sens.
Îmi pocnesc amintirile
În explozii de-mi trezește auzul
Și-mi spulberă amăgirile
În ochi mirarea apare
Și inima revine
Năvalnică
Eliberată
Mai puțin mă doare!
Mai puțin îmi e frică...
Cercul nu mai este!
S-a spulberat odată cu revolta
De mi-a înflorit sufletul
Dincoace de mine, e lumină
Și-a renăscut cuvântul
Totul se simplifică
E mult soare!
Și liniște
Iubire
E bine...
Nu mă mai doare!
Nu-mi mai e frică!
poezie de Gabriela Petcu (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre revoltă, poezii despre naștere, poezii despre încordare sau poezii despre medicină
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Nu vreau
Nu vreau să cântăresc ceva acum
din ce-a fost bun sau rău sau nu a fost,
căci nu vreau viața să-mi măsor precum
acei ce cred că totul are-un cost.
Nu vreau să-mi fie teamă că ceva
din echilibrul vieții n-a fost bun
și m-a-nclinat, ca drept să nu pot sta
când judecății am să mă supun.
Nu vreau nici să compar, nici să măsor
o faptă sau un gând sau chiar un vis
din tot ce-a fost, cu dor sau fără dor,
din ce-am înfăptuit sau am promis.
De ce nu vreau? E doar un amănunt:
când toate-s pe un umăr, doare crunt.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
* * *
... singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
Singurătatea mea e catedrala
Ce-am plăsmuit-o plămădindu-mi lutul
Și-am ridicat-o pe diagonala
Ce mi-a trasat-o însuși Absolutul
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
Singurătatea mea e genialul
Sorbit tăcut din cupa nebuniei
Și eu care credeam că sorb nectarul
Din sobrul Absolut al veșniciei
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
Singurătatea mea-i o blasfemie
Sortită să-și găsească alinare-n lutul
Acestui colț de Rai și Românie
Mai singur decât însăși Absolutul
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie...
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre singurătate sau poezii despre rai