Mortul viu
Bate omu-n poartă noaptea,
Câinii latră neîncetat;
El gălbui ca lumânarea
Pasuʼ înapoi și-a dat.
Se întreabă ce-i cu sine,
De ce lumea l-a uitat
Și cu durere s-apleacă
Spre un nume scris în gard.
Iar se uită lung la casă
Ca și de atâtea ori
Și întinde mâna-i ceară
Și privește către nori.
Nimeni nu deschide ușa,
Nimeni glas n-a auzit
Și stau toți culcați în casă...
Pază-i viața ce-a trăit.
El tăcut se-ntoarce acuma
Spre un drum întunecat...
Cimitirul îl așteaptă,
Toți ai casei l-au uitat.
poezie de Marina Geanina Voinea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre câini
- poezii despre întuneric
- poezii despre tăcere
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre lumânări
- poezii despre galben
Citate similare
Pedeapsa a venit dar nici acuma...
E boală peste toată omenirea,
Însă durerea nu ne mai atinge.
Și nu mai știm ce e compătimirea
Decât atunci când spaima ne străpunge.
Nu mai rostim măcar o rugăciune,
Deși e ciuma roșie pe-afară,
Însă sperăm mereu la o minune,
Când înspre noi doar negri nori coboară.
Pedeapsa a venit dar nici acuma,
Când singura speranță e o cușcă,
Nu vrem să înțelegem ce-i cutuma,
Care pe toți cu furie ne mușcă.
Ne-am săturat să stăm numai în casă,
Dar azi, doar pasărea e-n libertate,
Depresia ne taie ca o coasă,
Și aerul îl căpătam în rate.
Și vântul bate, bate-atât de tare,
Încât nu poate nimeni să-l răpună
Și se zăresc numai trei cruci în zare,
Iar pe pământ e cea mai grea furtună.
Pe una zace, Cel fără de păcat,
Purtând pe frunte-a spinilor povară,
Cuiele morții, în palme i-au intrat,
Iar fața Lui e albă ca de ceară.
Apostolii se-apropie de cruce,
Dar nimeni să-L salveze nu cutează,
Putere n-au, când iadul ne conduce,
Iar Domnul îi privește și oftează.
Dar totu-i scris în Cartea cu Destine,
Și nimeni n-are drept să se opună,
El și-a dat viața să ne fie bine,
Însă-'ntre noi doar ura se adună.
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre cruce
- poezii despre vânt
- poezii despre superlative
- poezii despre spaimă
- poezii despre salvare
- poezii despre roșu
- poezii despre păsări
La fântâna părăsită...
La fântâna părăsită
Stă și plânge-a mea măicuță
Ar vrea apă ca să bea
Dar... n-o lasă puterea!...
Vacile trec însetate
Cine,, Doamne" să le-adape!??
Au murit din sat... bătrânii
Ruginit lanțul... fântânii...
Pe uliți câinii mai latră
Când mai zbiară câte-o.. vacă.
Uluci proftite în gard
Una câte una cad...
E îmbătrânit tot satul
Fură unul de la altul.
Nu mai vezi un copilaș
Au fugit toți la oraș...
Unde-i viața de la țară
Cu traiul de-odinioara,
Çând eram mici cât un fus
Ne jucam toți... pe ascuns?
Zidul e crăpat la casă
N-ai ce mai pune pe masa!
Geamul de la casă spart
Velințe rupte pe pat...
Mama stă și ne așteaptă
Zi de zi plânge la poartă
Se uită pe drum la vale
Și plânge mereu cu... jale...
poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sat, poezii despre vaci, poezii despre văi, poezii despre plâns, poezii despre oraș, poezii despre mamă sau poezii despre copilărie
Nimeni n-o să poată spune
Nimeni n-o să poată spune
că el n-a putut să vină
că el n-a știut Cuvântul
și el n-a putut să-l țină
căci la fel de călduros
ne-a chemat pe toți Hristos.
Nimeni n-are să se poată
dezvinovăți pe sine
că el n-a avut prilejul
a iubi și-a face bine
căci la fel de luminos
ne-a vorbit la toți Hristos.
Nimeni n-are să-ndrăznească
a grăi că-n neputință
a fost viața pământească
a trăi-o prin credință
căci la fel de generos
ne-a dat har la toți Hristos.
De aceea nemurirea
va da celor drepți cununa
căci ei au voit sfințirea
și-au iubit cărarea bună
cinste celui credincios
ce dă tot, pentru Hristos.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre vorbire, poezii despre vinovăție, poezii despre lumină, poezii despre generozitate, poezii despre cuvinte, poezii despre creștinism sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Lumina s-a făcut tot mai mare și s-a auzit un glas strigând: "Uite soldatul de plumb!" Ce se-ntâmplase? Peștele fusese prins, dus la piață, vândut și acuma ajunsese în bucătărie pe masă și bucătăreasa îl spintecase cu satârul. Bucătăreasa l-a luat de mijloc cu două degete și l-a dus în casă; toți cei din casă s-au îngrămădit să vadă pe năzdrăvanul care călătorise pe apă până-n pântecele unui pește; dar soldatul de plumb nu se prea fălea cu asta.
Hans Christian Andersen în Soldățelul de plumb
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre pești, citate despre lumină, citate de Hans Christian Andersen despre lumină, citate despre plumb, citate de Hans Christian Andersen despre plumb, citate despre degete, citate despre armată, citate de Hans Christian Andersen despre armată, citate despre apă sau citate de Hans Christian Andersen despre apă
Te-am întâlnit
Te-am întâlnit în drum spre casă
Erai grăbit, dar eu frumoasă
Mergeai atent, iar eu agale
Tu te duceai la deal, dar eu la vale
... dar eu la vale... dar eu la vale.
Și soare nu-i poate se stie
Arată luna, nu mai se vie
Pe același druuuuum
A câta oară
Mă urc la deal, da' nimeni nu coboară
Dar nimeni, nimeni, nimeni nu coboară.
Te-am întâlnit în drum spre casă
Erai grăbit, dar eu frumoasă
Mergeai atent, iar eu agale
Tu te duceaï la deal, dar eu la vale
... dar eu la vale... dar eu la vale.
cântec interpretat de Cleopatra Stratan, muzica de Pavel Stratan, versuri de Pavel Stratan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre frumusețe sau poezii despre Soare
Ușa
Ușa-o trecere spre viață.
Ușa, prima barieră, dis-de-dimineață.
Ușa o primești, de atâtea ori în față.
Ușa, e cea care ne urcă
sau coboară o treaptă în viață.
Ușa, vama prin care intră sau iese fericirea din casă;
Sau ni se închide definitiv în spate,
Când părăsim a vieții poartă,
Regretând această scurtă
Și zbuciumată soartă, altfel visată.
poezie de Valeria Mahok (27 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre vamă sau poezii despre fericire
Poarta
pășesc printre veacuri uitate
în mâini port a mea soartă
ruine în jur și pașii se scurg
tăcerea bate în poartă
gândul mă poartă
un zumzet se aude prin ani
mai latră un câine în poartă
se strecoară anotimpuri sub pașii rămași
ce vreme, ce soartă
să bat din poartă în poartă
trec ani trec spre soare apune
apune un gând pe strune de vânt
pășesc printre spini și gânduri mă înțeapă
închid în mine cuvinte
se strânge în palme țărâna
lumina se stinge în gol
plec spre apus și gândul mă poartă
din poartă în poartă
se aprind în copaci cuiburi
mai plânge o mierlă pe umerii sorții
se închide o ușă, se deschide o durere
mă cațăr pe ziduri pe picioare de humă
port pe buze surâsul uitat între pleoape
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre uitare sau poezii despre promisiuni
Pe noi ne apără
Pe noi ne apără Același
Slăvit și Sfînt Biruitor
Care-a purtat prin mii de lupte,
nebiruit, pe-al Său popor.
El ne e Stîlp de flăcări noaptea
și ziua ne e Stîlp de nor,
El, Cel nebiruit de nimeni,
e-al tuturor Biruitor!
Pe noi ne-ndrumă tot Același
Învățător adevărat
Care-a-ndrumat întotdeauna
frumos pe cei ce L-au urmat.
Cuvîntul Lui ne e lumină,
și Duhul Lui, îndemn curat.
El, Cel neînvățat de nimeni,
pe toți doar El ne-a învățat.
Pe noi ne sprijinește-Același
Stăpîn Puternic și Slăvit,
Care-a ținut mereu statornici
pe toți acei ce I-au slujit.
Puterea Lui ne dă tărie,
și Harul Lui tot ce-am dorit.
El, Cel nesprijinit de nimeni,
pe toți doar El ne-a sprijinit.
Pe noi ne mîntuie Același
Slăvit Mîntuitor Divin
ce-a mîntuit pe toți aceia
ce-ascultă glasul Lui și vin.
Al Lui Sfînt Sînge ne sfințește,
și Trup, în Pîine și în Vin.
El, Cel nemîntuit de nimeni,
ne mîntuie pe toți deplin.
Pe noi ne va-nvia Același
ce-i Viu în veci și mai presus,
Care-a-nviat pe toți cei care
viața jertfă I-au adus.
Viața Lui ne dă viața;
El Duhul Lui în noi a pus;
El, Cel ce-i înviat de Tatăl,
ne va-nvia pe toți, Isus!
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre învățători, poezii despre jertfă, poezii despre foc sau poezii despre educație
* * *
E o distanță mult prea mare
Ce ne desparte de un an
Și lung e drumul pân' la cer
Și hartă către tine n-am.
E drumul lung până la cer
Și deși vreau să te găsesc
Știu că nu-ți este cu putință
La pieptul tău să mă primești.
Mi-ai fost model de când mă știu
Și chiar de viață nu mi-ai dat
Eu te-am văzut ca pe o mamă
Ș-azi lipsa ta m-a săgetat...
Când strig răspunzi doar cu tăcerea
Iar sufletul mă doare tare
Și de-ar fi să mă întrebi ce am
Ți-aș spune"Lipsa ta mă doare..."
poezie de Marina Geanina Voinea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet sau poezii despre hărți
Deschide ușa
Deschide ușa să primești
Cadouri din Eden trimise
Căci darurile pământești
Creează doar deșarte vise.
Deschide ușa să-nțelegi
De ce-i nevoie de răbdare
Să poți, cu râvnă, să culegi
Comorile nepieritoare.
Deschide ușa spre un pisc
Al unui trai fără himere
Și du-te-acolo; nu e risc
Simți-vei, iar, o adiere.
Deschide ușa să tratezi
La cei ce bat cu disperare
Căci n-au nici holde, nici livezi
Dar au găsit răscumpărare.
Deschide ușa să-ntâlnești
Pe solii cu-ale Lui povețe
C-așa putea-vei să-mplinești
Tot ce a vrut să te învețe.
Deschide ușa; poți să dai
Un zâmbet, o încurajare
La cei ce merg spre Adonai
Prin multe valuri de-ncercare.
Deschide ușa chiar acum
Să vezi splendori din alte spații
Să nu dorești pe-ngustul drum
Alte cununi sau destinații.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (29 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre încurajare, poezii despre zâmbet, poezii despre sfaturi, poezii despre rai, poezii despre dorințe sau poezii despre comori
Nimeni nu e singur pe pământ
Nimeni nu e singur pe pământ,
Cineva în grija lui îl are,
Nici cei singuri - singuri nu mai sunt
Dacă are umbră fiecare.
Singur stai în casă și gândești
Că ești singur fără mântuire,
Dar în pragul casei părintești
Se aude-un greierat subțire.
O scrisoare-ți foșnește-n mâini,
Un poștaș la ușa ta mai bate,
Latră-n depărtare niște câini,
N-ai să mai cunoști singurătate.
Asta este boala cea mai grea,
Dar de ea instantaneu se scapă,
Când în plânsa sete, cineva
Îți aduce un pahar cu apă.
Umbre jos și norii sus pe cer,
Cai păscând și soarele în scapăt,
Om stingher în drum spre om stingher
Nimeni nu e singur pan' la capăt.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre poștă, poezii despre mântuire, poezii despre mâini, poezii despre medicină sau poezii despre cunoaștere
Cine nu gândește în limba maternă, și-a uitat drumul spre casă.
aforism de Cornel Stelian Popa (5 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre uitare, aforisme despre mamă sau aforisme despre limba maternă
Țăranul și copilul la târg
O familie săracă
Vrut-a ca să cumpere-o vacă.
Au bătut în lung și-n lat,
Târgul tot l-au colindat.
Iaca au găsit o vacă,
Prețul bun, dar ce să facă?
Tata pe gânduri a stat,
Prețul l-a analizat:
Prețu-i bun și nu se poate
Mai mic altul-n altă parte.
Dând din cap, privind în jos,
Toți acasă s-au întors.
Nu trecură multe zile
Și la târg din nou el vine.
Peste tot a căutat.
Prețul mult s-a majorat.
S-a uitat și-analizat
Și spre casă au plecat.
După iar câteva zile
Familia la târg vine.
Peste tot a căutat,
Prețul însă s-a dublat.
Nu mai stă, nu mai gândește,
Scoate banii și plătește.
Ia vaca de curmei
Și la drum porni toți trei:
Tata bucuros pasul grăbea,
Vaca pe el îl urma,
Iar copilul o mâna.
- Tată, nu-nțeleg ceva:
Cum ai procedat mata?
Când a fost prețul mic
Te-ai codit și n-ai plătit.
Iar când prețul s-a dublat
Banul iute tu l-ai dat.
- Să-nțelegi și tu, copile,
Nu mă acuza pe mine.
N-am luat, că nu am vrut.
Acum, banii i-am avut!
poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre plată, poezii despre familie, poezii despre bani, poezii despre țărani sau poezii despre zile
Mai bine
Da, da, grijit, Mitru Ceapă s-a simțit mai bine.
S-a dus, s-a uitat prin celar,
La râjniță,
Că avea râjnița acolo, de râjnea mălai,
Că erau mori puține,
Și-și râjneau câte-o strachină pe zi și-și făceau turtă.
Aveau toți râjniță.
Ei, și-a văzut omul râjnița, și-a vazut oile
Închise în saià, ei, găinile
Și-a venit liniștit în casă.
S-a culcat și și-a dat duhul.
Am auzit dimineață:
- A murit și bietul Ceapă.
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, citate de Marin Sorescu despre oi, citate de Marin Sorescu despre moarte, poezii despre găini, poezii despre dimineață, citate de Marin Sorescu despre dimineață sau poezii despre cepe
Nebănuite stihuri,cuvânt de iubire
Nebănuite stihuri, cuvânt de colindă,
îți vin acum în casă cu blagoslovire
Deschide, deschide ușa frate creștine!
Privește cum ard în flăcări de iubire!
Din Scriptura preadulce, silabele calde
în rime coboară, tremură și sună,
când cerul își scutură petalele albe
și ninge prin țară cu raze de lună.
Cand Îngeri pășesc pe căi neumblate
și heruvimii tămâiază înalt,
când harul sfânt tremură și arde
și-n stihuri pogoară mireasma de nard.
Versul cel dulce duios cântă și-alină,
din ochii Presfintei o lacrimă cade,
mâna smerită la icoane se-nchină,
pe nori albi de stele Părintele șade.
Privește cum ard și pornesc spre tine
nebănuite stihuri de iubire,
Deschide, deschide ușa creștine,
bate în suflet cuvânt de Psaltire!
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre alb, poezii despre înălțime, poezii despre îngeri sau poezii despre stele
Nimeni nu știe de ce răcnesc în drum spre casă...
citat din Ed O'Neill
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi bătrâni
Doi bătrâni stau singuri
În casa lor demult
Și nimeni nu-i întreabă
Ce vor ori ce au vrut.
Cânii urlă a jale,
Vântul bate ne'ncetat,
Doi bătrâni merg pe-o cărare
Cum mergeau, ca altădat'.
Noaptea rece se lasă
Și urlă viforul ca turbat,
Doi bătrâni stau singuri în casa,
Doi bătrâni stau la sfat.
Și așteaptă și tot așteaptă
Să vină cineva,
Doi bătrâni cu plete albe:
Bunelul meu, bunica mea.
poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre păr alb, poezii despre păr sau poezii despre bătrânețe
Flacără săracă
Sunt mii și mii de case fără casă
Și mii și mii de ramuri fără ramuri,
Cuvinte condamnate la sloganuri
Și oameni fără vatra lor de-acasă.
Sunt mii și mii de faceri fără faceri,
Ce-au rezultat din faceri nefăcute,
Din goliciuni cu goliciuni umplute,
De-o lume care face-n gol afaceri.
Nimicul în nimic e dat să treacă,
Din ce-a fost plin, e azi deșertăciune,
Cenușa e scursura din tăciune,
Tăciunele-i o flacără săracă.
Din gând, rezultă totdeauna gânduri,
Și, în pământ, pământ se pământește,
Iar viscolul, prin viscol viscolește,
Când iarna-îngheață seva din pământuri.
La poartă, bate-a traistă goală vântul,
Iar ușa se deschide, încă-i ușă,
Pe horn e fum, pe vatră-i doar cenușă,
Și-n cer se-ascunde, viscolit, pământul.
Îl strâng la piept, îl învelesc cu gândul,
La primăvară, nu-l mai crește grâul,
Pe Valea Mare nu mai curge râul,
Săteanul și-a pierdut la toate rândul...
Poarta nu e poartă, ușa nu e ușă,
Curtea nu e-n curte, casa nu-i acasă,
Ziua nu apune, noaptea nu se lasă,
Focul nu mai arde, nu mai e cenușă.
Au apus țăranii de atâta moarte,
Țara nu-i mai știe, câinii nu-i mai latră,
Nu-i mai arde-n palme focul de pe vatră
Cei bătrâni sunt umbre, tinerii-s departe.
Nu mai e nimic din ce-a fost de milenii,
Au învins tâlharii, visteria-i goală,
Satele sunt vide, soarele-i de smoală,
Și s-au dus pe ape, singuri, pământenii.
Este doar o vorbă despre-o zi senină,
Când aveam o casă plină de lumină...
poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cenușă sau poezii despre țări
Toamnă cu tine
Toamna se-apropie-ncet prin livezi,
galbene frunze-mi cad la picioare,
strigă la poartă un glas cunoscut
și apoi pleacă: se pierde-n zare!
Se uită vântul, lung, după el
spulberă-n urmă-i tăcerea mea,
mă bate gândul s-alerg spre tine,
dar știu c-o umbră e toamna ta!
Nori argintii plâng la fereastră,
florile-n palmă strâng stropii reci,
aș fi vrut, iarăși, să ne iubim
și-n noaptea toamnei: să nu mai pleci!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din În Albastru (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă sau poezii despre picioare
Vis de noapte
Pe hamacul lunii
Ne-am dat întâlnire.
Pe scara de argint
Urcai ținând în mâini
buchet de stele.
Iubitule! Chip îngeresc,
Cum să nu-ți dăruiesc
Steaua inimi mele.
Valsul astral,
Pașii destinului ne împleteau.
Aurorele boreale,
Culori în trena veșmintelor țeseau.
Ochioșii luceferi,
Drumul fericirii ne luminau,
Inima în torță vie
Se aprindea, de dragul tău.
Sub pletele vârstei,
Tâmplele-ți zvâcneau dureros.
În brațele tale am uitat, că visez.
În abisul, ochilor tăi
Se năștea fericirea,
Iar torentul iubirii așteptate
Curgea spre inima-ți ce în piept,
Ascultam cum se zbate.
Hai să fugim, de toți și de toate,
Iubindu-ne peste poate,
Nimeni de grijă să nu ne poarte.
Noaptea ne e mamă,
Visul ne e tată,
Călătorind spre infinit,
Surprize, în praguri ne așteaptă.
poezie de Valeria Mahok (19 august 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre vârstă sau poezii despre vals