Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mă aplec peste balustradă

Mă aplec peste balustradă. Un gând mă-mpinge
Să-mi arunc privirea spre fereastra ta deschisă,
Să-ți prind albastrul ochilor în palma-ntinsă
Spre marea ce doar angelicul tău trup atinge.

În inima-mi în sânge scăldată stă aprinsă
Flacăra iubirii ce în veci nu se va stinge.
Știu că prin ea iubirea pururea va învinge
De palma mea cu privirea ta va fi atinsă.

Pe o cărare îngusta, sub strat de frunze reci,
În toamnele târzii când marea se ascunde-n ploi,
Pașii tăi vărateci poposesc tăcuți. Nu mai treci.
Amintirea iubirilor se-adâncesc în noi.
O femeie albastră pășind pe vechi poteci
Și un bărbat ce pare din lumea de apoi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Albastrul suprem

Nu marea
Nu cerul
Ci ochii tăi sunt reflectați
În cer
În mare
Albastrul ochilor tăi
E adevărul adevăratului albastru
Dacă tu nu ai fi
Marea ar fi cenușie
Cerul ar fi cenușiu
Iar soarele ar fi lipsit de lumină
Și pământul s-ar scurge
Ca plumbul topit în univers
Dând naștere unei căi al uitării

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Numai iubirea

Balsam al visurilor mele,
Mal irosindu-și devenirea
În marea miilor de stele,
Te prind în lanțuri cu privirea.

Tu, evadat dintre ruine
De vaporoase diamante,
Adăpostit, cu mulțumire
De presupusele amante,

Te-ai aruncat din deznădejde
Sub pleoapa mult doritei umbre,
În care doar iubirea crește
Și doar iubirea se ascunde...

mângâi lin pe sâni, pe coapse,
În buze-ți modelezi trăirea,
În marea ochiului albastră
Îți adâncești nemărginirea.

Te prind în lanțuri cu privirea,
În marea miilor de stele,
Mal irosindu-și devenirea,
Dar devotat iubirii mele.

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintirea Ta

Îmi amintesc și-acum privirea
Ce mi-a adus demult iubirea
Sădind în mine nemurirea
Dăruindu-mi fericirea

Apusul zilnic ne privea
Vântul serii ne-asculta
Și vocea-n mine tremura
Când numele-ți rostea...

Iar astă seară dacă pleci
No-i vărsa lacrimi, poți sa treci
Peste tristele poteci
Cu privirea, să nu mă petreci
Ochii tăi ar fi prea reci

Și nu voi plânge, chiar de n-oi uita
Trisțetea, azi, cu tine va pleca
Într-un jurnal voi pune amintirea ta
Și voi zâmbi de-mi va fi dor
văd privirea ta

poezie de
Adăugat de Monica TrifSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marea

Marea mea, cu valuri repezi,
Și cu pescăruși în zbor
Într-o clipă efemeră,
înalț, și-apoi cobor...

Marea mea, un vis albastru,
Cu catargele spre cer
În paharul plin cu apă,
Văd furtunile cum pier...

Marea mea, în plină vară
Pe nisipul ars de dor,
Trec doar pașii amintirii
Și mă răscolesc ușor...

Marea mea, verde -albastră,
petrec prin valul tău,
Vreau să-ți fiu talaz și soare,
Când e zbuciumul mai greu..

Camelia Cristea

Camelia Cristea

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Albastru infinit

Tu ești iubirea mea albastră!
Marea mea albastră!
Visul meu albastru!
În dimineața albastră!
În noaptea tot albastră!
Lumina din fereastra albastră!
Steaua mea albastră!
Pătrunzi în tot albastru!
În gândul meu albastru!
În versul meu albastru!
În viața mea albastră!
În moartea mea albastră!
Noi suntem albastrul,
Într-un... cer albastru!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Prin fereastra de frunze

În amurgul serii, o adiere de vânt unduie vârf de salcâm înflorit si suvițe din părul tău. Miresme de flori sădite în grădina iubirii, udate de roua ochilor se răspândesc, învăluindu-ne.
Privim în sus prin fereastra de frunze spre bolta senină a nopții.
Pe rând se aprind luminițele prinse de cupola cerului si cele ale ochilor tăi negri ca noaptea, prinse in lumina ochilor mei.
Usor Calea Lactee prinde contur si desparte Universul in două.
O jumătate ți-o dăruiesc, pe cealaltă o păstrez.
Să nu ne-ndepărtăm, să nu despicăm cerul in două.
Numai dăinuind impreună putem păstra intreg Universul iubirii noastre... Noapte bună, iubito...!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

De ce te-ascunzi?

De ce te-ascunzi? În frunze și în lacrimi
Te regăsesc... Și-n fiecare ceas.
Iubirea ta, privirea ta și marea
Din ochii tăi, e tot ce mi-a rămas.

O umbră pe nisipul încă-n lacrimi
De ochii mei scăldat ești. Și vei fii...
Vei fii mereu o dulce adiere,
Lumină și căldură, pace, zi.

Furtună ești când valul se răzbună
Și risipindu-se, se-ntoarce-n mare.
Din alge împletitu-ți-am cunună
Și-am strâns în noapte perlele din mare...

Te-aștept să vii! Calea poate-i prea lungă,
Ori soarele la tine n-a ajuns.
Oh, eu te voi purta mereu în suflet,
Privirea ta iubite m-a sedus!

Doar eu sunt Sfinxul tău săpat în stâncă,
Prin labirintlu vieții de-ai să treci,
vei vedea. Tăcerea alungă,
Mi-s umbrele de jar, tâmplele reci...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Dintr-o dâră de condei...

Hai, Anida, lasă-ți părul să îți fluture prin vii,
Când alergi ca o nălucă printre toamnele târzii!
Nu-mi mai vitregi privirea, unduiește-ți trupul gol,
te cânt din lira verii adormită-n si bemol!

Ning castanii frunze roșii peste brațe de cleștar,
Eu îți pun luna pe umeri și-ți fac loc în calendar,
Să-mi fii luni și să-mi fii vineri și septembrie și mai,
Anotimpul tău, Anida, numai mie să mi-l dai.

Și să-mi înflorești în palme, să te-adulmec pofticios-
Dintre florile pădurii tu miroși cel mai frumos.
Lasă-, să-ți scriu pe buze tot ce n-aș putea să-ți spun-
Am tot adunat săruturi, încă tot le mai adun,

Ca un cerșetor de vise, stau la pândă să te prind,
În poemul meu de toamnă, cum, Anida să-ți aprind,
Felinare în amurgul ce mă-ngenunchează iar,
Când tu vrei doar primăvară să-ți aduc, iubito,-n dar?

Hai, Anida, să bei mustul toamnelor din ochii mei
Și te fac nemuritoare dintr-o dâră de condei...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vreau Isuse eu să ard

Cum Isus să-ți mulțumesc
pentru a Ta vie-ndurare
prin care și eu trăiesc
și mai sunt pe-a Ta cărare

cum să-ți laud azi Ființa
cinste dând Duhului Tău
căci îmi dărui biruința
și-mi ești Domn și Dumnezeu

vin Isus acuma dar
și în Fața Ta -nchin
c-am gustat al milei har
din izvorul Tău Divin

leagă-mă cu-a Ta iubire
să te laud și să-ți cânt
viața de neprihănire
mi-o dărui pe pământ

în lumina sfințeniei
să îmi scald sufletul meu
și pe culmea bucuriei
să îți cânt o Domnul Meu

ochii Tu mi i-ai deschis
să văd și eu azi lumina
ca s-alerg spre Paradis
să-ți cânt Doamne-ntodeauna

în lumina Ta cea sfântă
și-n privirea Ta de foc
așează-mi a mea ființă
în lume să n-am vr-un loc

ci prin Tine și cu Tine
Viața Sfântă s-o trăiesc
până-n ziua care vine
pe Tine să te-ntâlnesc

Doamne vreau a Ta Ființă
ia pe-a Tale brațe
să trăiesc azi prin credință
Duhul Tău să înalțe

până-n patria iubirii
și Isus pe brațul Tău
florile desăvârșirii
să le dau Lui Dumnezeu

Doamne-n palma Ta pune
să îți cânt Numele Tău
să trăiesc prin rugăciune
slava Ta de Dumnezeu

fă- dar precum voiești
să îți cânt a Ta Ființă
până-n slăvile cerești
Tu să-mi dărui biruință

cânt de aceea a Ta lumină
și iubirea Ta o cânt
a Ta Ființă să țină
câct voi fi pe acest pământ

vreau Isuse ca să ard
de iubire — de dor plin
pe brațe eu să îți cad
o Isuse Miel Divin

în iubirea Ta adâncă
vreau Isus să topesc
să-mi fii soare să-mi fii stâncă
pentru veci să te iubesc

legătura sfințeniei
ființa meao cuprindă
pe cărarea biruinței
dorul azi să mi-l aprindă

dorul Isus după Tine
și azi dup-a Ta Ființă
până-n slăvile Divine
să ne umple de credință

căci pe Tine noi te vrem
chiar în noi Tu să domnești
Numele să-ți lăudăm
căci Mire Isus ne ești

prinde-ne acum de mână
ne pune-n poporul Tău
dragostea să ne rămână
căci ești Domn și Dumnezeu

iar noi vrem ascultători
de Tine în veci să fim
ai iubirii sfinți fiori
pururea să îi simțim

ai Tăi Doamne-n veșnicie
pe toți fă-ne să-ți cântăm
chiar în patria Ta vie
cu drag să te lăudăm

poezie de (6 ianuarie 2019, Betania Cluj)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Ene Meteleu

Când te-ntâlnesc...

Când te-ntâlnesc, de ce-ți cobori privirea,
Doar n-am în ochi săgeți otrăvitoare?!
Pe fața ta citesc neprihănirea,
Iar trupul tău, e-un lujer crud de floare!

În ochii verzi, știu ascunzi iubirea,
Dar poate-aștepți un înger să coboare,
Când te-ntâlnesc, nu-ți mai feri privirea,
Căci n-am în ochi săgeți otrăvitoare.

Vreau să-ți arăt ce-nseamnă fericirea,
Pe chipul tău, aș vrea să văd doar soare!
Alungă teama și nedumerirea
Din ochii tăi ca două pietre rare!

Când te-ntâlnesc, vreau să-ți ridici privirea!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rabindranath Tagore

De vrei, voi înceta să mai cânt. De privirea mea face mereu să-ți zvâcnească inima, voi întoarce privirea de la tine. De te cutremuri la întâlnirea mea, voi depărta din calea pașilor tăi. De ființa-mi te stingherește – atunci când flori își împletesc degetele tale – voi fugi din grădina-ți singuratică. De apa pârâiașului tău e neliniștită la trecerea corăbiei mele, nu voi mai vâsli spre țărmul tău.

citat celebru din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gora Vol. 2" de Rabindranath Tagore este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 5.99 lei.
Pablo Neruda

Poemul VII

Aplecându-mă în după-amieze,
îmi arunc capcanele triste înspre ochii tăi marini.

Acolo, în cea mai înaltă explozie, singurătatea mea
se întinde și arde, brațele ei arată ca brațele unui om
aproape de înec.

Am trimis semnale roșii dincolo de ochii tăi absenți,
care se unduiesc ca marea în apropierea unui far.

Reții numai întunericul, femeia mea distantă,
și din privirea ta, uneori, țărmul temerii iese la lumină.

Aplecându-mă în după-amieze, îmi arunc capcanele triste
în valurile care se agită în ochii tăi marini.

Păsările ciugulesc primele stele
care luminează ca sufletul meu când te iubesc.

Noaptea galopează pe iapa sa întunecată,
aruncând o coamă albastră peste țărm.

poezie celebră de din Douăzeci de poeme de iubire și un cântec de disperare, traducere de Ionuț Popa
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "World's End Paperback" de Pablo Neruda este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -61.27- 37.99 lei.
Hermann Hesse

Noaptea în largul mării

Noaptea, când marea mă leagănă
Și când licărul stelei palide
Se așează peste valurile ample,
eliberez pe de-a-întregul
De toate lucrurile și de toată dragostea,
Stau în liniște și pur și simplu respir,
Singur-singurel, legănat de marea
De sub mine, rece și tăcută, cu o mie de luminițe.

Atunci simt nevoia să gândesc la prieteni,
Iar privirea mea se-afundă-n privirea lor
Și, tăcut, îi întreb, unul câte unul, pe fiecare:
"Suntem încă împreună?"
Este tristețea mea o tristețe pentru tine, moartea mea, o moarte?
Simți oare în iubirea mea, în suferința mea,
Doar o adiere, doar un ecou?

Și marea mă privește binevoitoare, tăcută
Și zâmbește: nu.
Și niciun salut, și niciun răspuns nu se ivesc de undeva.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Jocul cu margele de sticla" de Hermann Hesse este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -42.00- 20.99 lei.

Câmp de maci

Desculță-te când intri, pășește-ncet și taci,
E liniște-n odaie, doar ceasul bate-arar
Minutele-agățate în vârf de minutar...
Întreabă-mă-n tăcere: "Iubito, ce mai faci?

De ce m-aud, în suflet, căzându-ți ca în gol
Și-n vene nu-ți mai simt fluidele săruturi,
S-au transformat, mai nou, în colivii de fluturi
Prin care, câteodată, doar eu mai dau ocol.

Sau deseori îmi pare că stau în câmp de maci
Prin inima-ți deschisă, câmpie-n fața mea,
Petalele prea roșii încep a durea
Și-aleg să plâng cu rouă.... Iubito, de ce taci?

Vorbește-mă în șoapte, sărută-mă în gând,
Primește- să-ți fiu, să-ți curg din nou în sânge,
Să-ți simt privirea iar cum arde și strânge
Și-n brațe infinite -nvăluiește blând."

Prin inima-mi deschisă pășește-ncet și taci,
E liniște-n adânc și-a contenit să plouă,
Iubite, să te plimbi, despovărat de rouă,
Ca o iubire veche prin câmpul meu de maci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Poemul iubirii eterne

Iubirea ta mi-e cunoscută! Nu pot și nu vreau s-o contest.
Te am în gândul meu recrută, izvoarele îmi șușotesc.

Eu m-am aprins, în dar de nuntă, pe drumul vieții să te am,
Mireasă, spre dumnezeire... Și flori de măr să-ți prind în ram.

Te voi iubi ca-ntotdeauna, vulcanic, simplu, dar și cast...
Fii vânt și-nalță-mă cu Luna! Doar tu, acum, mi-ai mai rămas.

Aș lua din nuferii albaștri înțelepciunea... Și ți-aș da
O sărutare de lumină, dacă vei vrea să fii a mea.

Apusul ți-a ascuns privirea și vântul pașii ți-a furat.
Hai s-adunăm nemărginirea pe care-n noapte am călcat!

Mi-am prins copacii de aripa acelui vis ce ne-a unit
Și uite! Azi îmi caut clipa când dintre îngeri te-ai ivit...

Am strâns inele de lumină, în lumea mea să te zidesc,
Dar tu, mireasa mea virgină, te-ai smuls din raiul cel lumesc.

Am strâns inele de lumină, pe deget să ți le-nfășor,
Dar tu-mi ești încă rădăcină și sânii tăi pe piept, dor.

Voal gri din umbrele uitării coboară peste chipul tău.
Te-ai smuls din valurile mării, iar eu te voi iubi mereu.

Cearșafuri reci ne înfioară iubirea care ne-a rămas,
Când te sărut întâia oară pe sâni, pe buze... pe obraz.

În gând de ploi se nasc deșerturi și depărtarea-i tot mai grea.
Sunt tot mai des hoinar, iubito! tem că nu te pot avea...

Sunt frunza tălpilor de sticlă ce-n visele-ți se-nghesuiesc.
Vino și trupul mi-l ridică! Tu nici nu știi cât te iubesc!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Pașii amintirilor

E-același loc. Ce faci, te-ntorci, acum?
Nu, nu-i același! Iarăși mi se pare
c-apusul este răsărit de soare
iar pașii tăi se-aud pe vechiul drum.

Am și uitat de ce-ai plecat, dar știu
cum mergi și cum respiri, îți știu privirea,
deși ți-am șters, adesea, amintirea
din sufletul ce-a devenit pustiu.

Nu-s pașii tăi și, sigur, îi confund.
Sunt alții, mult mai siguri, hotărâți,
ce visurilor mele corespund.

Nu poți fi tu, nu-s pașii coborâți
din lumea-n care nu pot să pătrund.
Încerc, prin amintiri, să te ascund.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorin Cimponeriu

Ce inimi deschise!

Ce inimi deschise avem în dimineața aceasta!
Ce șlagăr în doi ne cuprinde!
Ce șlagăr frumos al iubirii e noaptea,
În ochiul tău plutește lumina din minte
Și cât de frumoasă ești ca dimineața
Și cât răsărit așteaptă apusul!
Mai bine să zbor spre o altă eternitate a ochilor tăi
În valurile mării
Umplu de emoții pescărușii
Și e numai cuvânt, și e numai idee,
Ești afrodisiacă uneori,
Și pielea ta miroase a femeie
Respir prin verdele ochilor tăi, plini de culori
mor n-aș avea când...
De nu ai fi tu iubita mea, planeta albastră.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Daniela Bidascu

Târziu în noapte...

când toate ceasurile tăioase ale lumii au tăcut...
coboară pașii, Iubirea mea, ușor, printre file de gând...
măsoară-ți în mine în tihnă, întinderi de suspine și dor...
așterne iubirea încet peste suflet-mi flămând...
acolo unde, în spatele stelelor nopții,
ca o blândă candelă aprinsă...
tu sălășluiești...
Cu șoapta inimii tale potolește-mi setea...
Și goală și tăcută fiind,
îmbracă-mă în tine... în tine... în tine...
să-mi crească lăstari de iubire din carne...
să te-ascund în mine la umbra lor...
și-acolo să rămâi pentru veșnicie...
împletiți amândoi în aceeași tulpină...
ca un vrej fermecat de lumină sfântă ce urcă spre Cer...
Ia-mă de mânuță și poartă-mi lin pașii pe treptele spre înalt din Înaltul Iubirii...
acolo unde tu cu dor mereu m-aștepți...
înveșmântezi în El,
cu cântări și psalmi de iubire,
prefăcând în Rai,
clipe de tăceri și nopți târzii de dor...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna

Miroase a toamnă,
a ploi sau a umbre.
Și pașii tăi mai bat cadențat
pe alei,
doar în memoria mea.
În parcul ruginit și înamorat,
fără tine, luna răsare oarbă
și copacii sălășluiesc dezgoliți de parfum.
Nopțile nu mai au
culoarea ochilor tăi.
Vorbele mele reci mi se sufocă
de dragostea și de chinurile
frunzelor vii,
Fiindcă nu știu
dacă de mâine omai fiu
apă în focul gândului tău.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Fulg de iubire

Privirea ta ți-a însoțit suflarea
cu care înalț și-acum spre cer
în bucuria vântului când marea
o mângâie cu aripi din eter.

Erau în ea scântei mângâietoare,
era căldură și era ceva
ce mă făcea să cred că nu din Soare,
din ei venea lumina ce-mi purta

Întregul zbor spre locuri neștiute,
cu bucurii simțite doar în vis,
prin universuri noi, nestrăbătute,
cu străluciri ce nimeni n-a descris.

Iubita mea, un fir de păpădie
e, sigur, mult mai greu de ce simt eu
acum, când am aflat că mi-ai dat mie
iubirea ta. Mă va-nălța mereu.

poezie de din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook