Nu știu să negociez clipele
când mă privesc prin niște ochi zâmbitori
și-mi țin inima legată fedeleș
să tacă, să nu bată
să nu strice prin vreo sistolă grăbită
cine știe ce minune
declarată obișnuită de un notar stelar
nu știu să număr invers
am uitat și de unde încep poveștile
dar mă trezesc pe o jumătate de lună
căutând printre vise
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre numere
- poezii despre inimă
Citate similare
Îmbrățișarea e precum un transplant
știu că nu crezi
dar prin îmbrățișare îți poti dărui inima
acum ce mă fac cu inima ta
mă arde se zbuciumă
ar vrea să-mi găurească pieptul
nu-i place să fie închisă
are momente în care nici nu vrea să bată
de teamă să nu o aud
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre transplant, poezii despre frică sau poezii despre cadouri
Sunt fericit că pot număra stelele fără a fi dus la ospiciu
e felul meu de a da gaura clipelor
cu speranța că infinitul va curge lin
impasibil
prin toate stările mele de agregare
prin toate
chiar nu am o evidență
sunt din ce în ce mai dezordonat
când sunt puf de păpădie în luptă strâmbă cu gravitația
când delfin în căutarea atlantidei
din când în când sunt zmeu în vreo poveste cu happy-end
iubesc cu șapte inimi din cele zece
dar nu uit niciodată șirul stelelor
număr și număr
contabilizez și așez la dosar
fiecare cădere de stea
toate promisiunile făcute sub lună plină
pecetluite cu sărutări
fiecare dorință
fiecare dans
doar sunt cel mai fericit numărător de stele
lacrimile mele nu mai știu să curgă
sunt imponderabile
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărut, poezii despre superlative, poezii despre promisiuni, poezii despre lună plină, poezii despre iubire, poezii despre infinit sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nimic nu este urgent în viața asta
totul se derulează pe repede înainte
iar eu repet ca pe un refren fiecare clipă frumoasă
până la banalizare până la atrofiere
până când cineva îmi va da un cot să mă trezească din reverie
moment în care mă privesc ca pe o curiozitate
nu mai știu de unde să încep numărătoarea
cred că de fapt nu mai știu să număr
poate că încep să-mi pierd bruma de minte
oricum sunt destul de prost încât să cred în alte lumi
în alte vieți în nemurire și veșnicie
când nici universul nu e veșnic
când nici infinitul nu știe de ce are origine
cine să hotărască legi universale de la nivelul de furnică
oricât de mult mi-aș dori să trăiesc din plin
nu fac altceva decât să mă pierd în mușuroiul acesta
cu pretenție de templu
caut sprijin în iluzii despre lumi paralele
dealtfel utopiile nu diferă cu nimic de luciditatea
celor care nu cred în niciun fel de vise
oricât de crud ar părea
fiecare om își dorește ceea ce nu poate avea
oricât de mult timp ar avea la dispoziție
și oricâtă lipsă de termene limită
întotdeauna vor găsi o cale de a urgenta ceva
să le pară timpul insuficent
să lupte cu secundele
să poată muri fericiți
că în sfârșit vor avea o veșnicie
în care să iubească
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre dorințe, poezii despre sfârșit, poezii despre secunde, poezii despre reverie sau poezii despre prostie
Poate că am murit deja
și nu mai sunt decât o fantomă rătăcită
sentimentul acesta de inconsistență
pare și el rămas singuratic
prin inima mea de aer
într-un fel trec prin toate
ca și când nu ar mai fi
nici nu mai știu dacă eu sunt mort
ori lumea e doar o boare
chiar și țipătul e ca o frunză în cădere
iar lacrimile nu se mai nasc fierbinți
nici măcar sărate
par să fie niște fulgi înghețați
care viscolesc prin imensul gol din mine
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viscol
- poezii despre singurătate
- poezii despre naștere
- poezii despre moarte
- poezii despre gheață
- poezii despre frunze
- poezii despre fantome
- poezii despre aer
Zorii nu mă judecă pentru vise
mă trezesc îndrăgostit
de soare
de ciripit
de sentimentul aiurea
că nu-mi permit
să trec prin viață
ca și când aș fi îndeplit
o corvoadă
de aceea trăiesc
cu iluzia că pot cuprinde
înțelesul
până la nefericirea care mă cuprinde
la aflarea unicului răspuns
apoi fluier a pustiu într-o mănăstire de lut
unde tot așez
o cărămidă de apă
peste o alta
doar așa zidesc pereții
dintre mine
și dumnezeu
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre nefericire, poezii despre lut, poezii despre apă, poezii despre Soare sau poezii despre Dumnezeu
Nu mai spun piua niciodată
nici măcar atunci când nu voi mai fi
o să las cumva sufletul să se joace la nesfârșire
de-a-prinselea de-a v-ați-ascunselea
ori să sară într-un râs șotronul printre zodii
și-am să strig de nebun prin tot universul
te-am păcălit iubito
nu știu să fac cercuri fără tăgadă
dar fac niște tumbe aproape perfecte
nu știu nici măcar de ce râd când iese soarele
dar mă simt pregătit să privesc curcubeul
sunt atât de necopt la suflet încât
m-aș mai naște de o mie de ori fără să vreau ceva
doar așa să mă mai pot întreba odată
de ce e lumea așa perfectă
iar noi niciodată mulțumiți
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre râs, poezii despre perfecțiune, poezii despre șotron, poezii despre păcăleli, poezii despre nebunie, poezii despre mulțumire sau poezii despre jocuri
Dacă cinele de taină sunt de evitat
poate un mic dejun ar fi fost acceptabil
sau măcar o cafea cu ce vrei tu
înainte de răspândirea definitivă a toamnei
prin frunze prin sânge prin cine să mai știe...
ca o condamnare la nemișcare
pe un ocean mult prea liniștit
...........................
e atâta disperare în zborul frunzelor
încât copacii se chircesc dureros spre inimă
ca într-o amnezie
...........................
de-o vreme un salcâm își tot trimite guguștucii
să-mi bată în termopanul singurătății
iar eu ascult muzică la maxim
ca pe un drog
ca pe o acceptare a sacrificiului frunzelor
pentru dezmățul de la primăvară
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre toamnă, poezii despre sânge, poezii despre sacrificiu, poezii despre primăvară, poezii despre ocean sau poezii despre muzică
Privesc cu nepăsare patria poetului
plină ochi cu utopii la mâna a doua
și vise neîmplinite first class
deși cu o metaforă
pusă drept punct de sprijin pe o iluzie
ar putea răsturna universul
și poate chiar clădi un pic de neant acolo
sau doar un colț de nemurire
cât se poate cuprinde într-o viață ratată
privesc cu nepăsare un firav licăr de licurici
prin patria poetului care se simte părăsită
ca o piramidă violată decent de un curcubeu
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre patrie, poezii despre mâini, poezii despre metafore, poezii despre licurici sau poezii despre curcubeu
Căutare
Aș vrea să m-adorm,
în picuri de somn,
să văd strălucirea stelelor,
într-un decor minunat,
de neuitat.
Să plutesc unduios,
pe covorul stelar,
să caut steaua mea,
cine știe...
poate o voi afla!
Prin zarea dantelată,
să zbor, să mă strecor
printre pajiști, și dealuri,
și ape, vântul să-l simt
dansându-mi prin păr
și sărutul soarelui
tandru, mângâietor,
iar focul ce arde în mine,
cum se stinge ușor.
Să-mi încarc sufletul
cu bucurie și speranță,
să mă trezesc liberă,
fără alt gând, să zbor
ca pasărea cerului,
căutând steaua ce
va veghea, de-acum,
la viața mea!
poezie de Luci Țunea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre somn, poezii despre păsări sau poezii despre păr
Cine să mai deschidă ferestre pe lună
când toată lumea e ocupată cu driblatul iernii
până și oamenii de zăpadă devin luptători galactici
o sumedenie de stele verzi pe cine știe ce pășuni
se luptă să înflorească precum trifoiul cu patru foi
înainte de orice alt potop
iar eu mă chinui cu un amnar pe o iască de suflet
să aprind beculețe în univers
prin cine mai știe ce coridor supus întunericului
îmi descarc licuricii greierii cosașii
de fluturi poți să te ocupi tu că ai ochii frumoși
apoi îmi întind cerul să odihnească un pic
între două furtuni parcă din ce în ce mai lungi
și un armistițiu preț de un curcubeu
nu știu dacă pasărea de foc și-ar vinde zborul
pe o lume albastră
cum nu știu câți copaci și-ar dori să ardă
doar ca să pot visa eu
.
între timp descânt codrilor de muguri
și îmi ascut securea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre zăpadă, poezii despre verde sau poezii despre păduri
Între două călătorii spre limite absurde
întotdeauna voi căuta odihna la pieptul tău
apoi mă voi gândi ca prostul
înainte de a nu mai fi
dacă peste cine știe câte mii de ani lumină
cineva va privi pe cer
chiar spre clipa aceasta
așa cum privesc acum
spre cine știe care lume albă
gândindu-mă cum răzbește lumina prin univers
dintr-un gând trist de cetățean universal
prin mii și mii de ani pământeni
ca o fantomă plasmatică
a ceva stins poate
sau doar ca o fotografie sepia
a unei clipe de realitate
de dincolo de orice altă realitate
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre tristețe, poezii despre realitate, poezii despre odihnă, poezii despre limite, poezii despre gânduri sau poezii despre fotografie
Răsucesc universul pe un bob de rouă
descarc cerul într-un respirat de gâză
umplu golul dintre două atingeri
cu dor
cu lacrimi
cu niciun pătrat de lună
inima mea nu știe să bată în șoaptă
nu poate despărți infinitul de sentimentul acesta sufocant
căruia îi spun dumnezeu din când în când
dar nu-i zidesc biserici
altarul se găsește în fiecare floare
trebuie doar să învăț rugăciunea
ca pe un firesc sentiment între două nașteri
desfac clipele în entități de etern
așez timpul în plan
doar așa îl pot măsura
când cu tic
când cu tac
iar când zborul nu mai e de-ajuns
împachetez aripile și reînvăț mersul
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre rouă sau poezii despre flori
Mi-am zidit visul într-o temelie de piatră
să tacă să nu se mai repete
dar cu cât îi astup strigătul
parcă cu atât mai tare răsună ecoul
prin fiecare perete alb
prin fiecare tavan aurit
și prin toate ferestrele zăbrelite
câteodată atât de lugrubu
de parcă aș fi zidit un monstru
și uite așa din cel mai frumos vis
m-am trezit într-un coșmar
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre coșmaruri, poezii despre aur sau poezii despre alb
De când exilată sunt
de când exilată sunt
pe tărâmul tău cuvânt
am uitat lumina lor
și-n iubire mă strecor
și-mi țin zilele în mâini
rumene ca niște pâini
și-mi țin nopțile sub pleoape
tremurând ca niște ape
pe un țărm de ametist
și exist exist exist
poezie de Fatma Sadâc din Cântec pentru surâsul păpădiei (1988)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre pâine, poezii despre noapte sau poezii despre existență
Oprește depresia asta galactică
nu mai lăsa poeții prin stele
nu vezi că e plin de găuri negre
pasul și dezastrul
ceasul și apocalipsa
miliarde de vreascuri
din vise care au uitat primăvara
nici măcar un amnar
cât să mai speri că se vor întoarce
nu vezi că au rătăcit și ultima luminiță
călăresc orbecăind prin întunericul din ei
se cred muritori
caută fericirea prin oase
ca și cum nu le-ar mai ajunge durerea
să-și boteze visele
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre fericire sau poezii despre durere
Sunt un zeu ciudat
beau nectarul florilor de gheață
apoi înalț zmeul zmeilor prin poiana albastră spre olimp
în cerul de dincolo de cer nu urc pe vrejul de fasole
doar cobor din visul acesta prin alt vis
în lumea cuvintelor
nu sunt zeul gâzelor nici ocrotitorul pinguinilor
poate doar satrapul atlantidei
un fel de tiran al curcubeului
dintre două lumi de umbre
nu știu când am învățat cărarea
nici de unde e atâta culoare în muzica stelelor
dar știu că am puterea ca între două nopți
să dezleg florile de rouă
prin sărutul soarelui
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pinguini
Mă surprind rotindu-mă cu disperare
în sensul invers rotației pâmântului
apoi într-o clipă de răgaz teoretizez bățul de chibrit
înalț câteva ode unei buburuze încăpățânate
mai întotdeauna pe paralela 45
deși la pol ar fi fost mai simplu să țin cadența
dar nu am găsit niciun funcționar
să-mi pună o ștampilă de conformitate
cine să mai creadă în paralele la minus cinzeci de grade
dacă nu ai un dosar cu mărturii și numere de înregistrare
oricum eu aș fi pus acolo ecuatorul
dar nu consultă nimeni un poet despre așa ceva
chiar dacă ei au scris și biblia și coranul
și mai știu eu ce alte cântări ale tuturor cântărilor
dintr-un început al tuturor începuturilor
când a jale când a dor de ducă
din când în când o aureolă boreală
precum o încercare de metaforă
pe când eu tot încerc să țin pasul cu rotația pământului
în așa fel încât ziua să nu se sfârșească niciodată
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre încăpățânare, poezii despre dor, poezii despre creștinism sau poezii despre Coran
Poeziile nu încep niciodată
sunt doar continuări
ca și cum ar veni din altă viață
dar nici acolo nu au început
sunt doar frânturi firave dintr-o viațâ
poate fără sfârșire
ar fi aiurea să fie sfârșit fără început
știu că veți râde sec
dar poezia nu vine din mintea noastră
de aceea nici măcar noi nu mai știm
de unde ne încep durerile
doar chinuim
frumos
ca într-un dans socratic
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans sau poezii despre altă viață
Cine nu a îmbrățișat niciodată un arbore nu știe cum crește iubirea dintr-un sâmbure.
aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre iubire, aforisme despre creștere sau aforisme despre copaci
Care-i minunea?
Caut minunile în plante
Sau poate în inima ta.
Lumina pe piscurile înalte,
Minune este însăși realitatea.
Minune este și când tac
În fața unei persoane feminine
Și nu știu ce să mai fac?
Ne mai știind ce e cu mine. . .
Minune când privesc la stele,
Visând la aventuri astrale,
Văzându-te pe tine printre ele,
Conturându-te în linii ireale.
Dar nu-i minune când ești
Lângă mine visată închipuire,
Îmi pari frumoasă ca-n povești
Și sunt plin de fericire.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime sau poezii despre plante