În parcul cu minuni
port cu demnitate Lumina pe umăr
pe scara anilor urc cu veselie
secunde de magie nu le mai număr
în inima mea cântă o ciocirlie.
trece lumina de la frunză la umbră
în pași de dans se transferă în piept
fărâmițez în piuă mâhnirea sumbră
miracolul iernii și eu îl aștept.
ninge cu raze cu cristale de gheață
feeria zilei se strecoară-n copii
se bucură de iarnă se bucură de viață
sunt minunile lumii vesele, zglobii.
sunt atît de frumoși cu bujori pe față
cu zimbetele înflorite zeci și mii.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre iarnă
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre secunde
- poezii despre parcuri
- poezii despre numere
- poezii despre ninsoare
Citate similare
Pe strada mea
Pe strada mea trec visele si inimile frinte,
Pe strada mea trec de multe ori doar soapte mute,
Trec mii de lucruri de nimeni intelese,
Trec zeci si mii de ginduri si imagini vesele...
Strada mea e-o strada lunga
Insa nu multi la ea pot sa ajunga...
*
Pe strada mea treci tu de multe ori
Te zaresc, imi zimbesti, apoi pleci...
*
Pe strada mea trec multe suflete nevinovate
Si frinturi de aripi taiate...
Pe strada mea, cind treci doar tu,
E cu adevarat lumina,
Iar soarele rasare si straluceste iar,
Iar eu uit de-al meu amar...
Pe strada mea trec zimbetele copiilor nevinovati
Si zimbetele oamenilor inarmati
Cu speranta si tarie de-a mai rezista...
Si speranta ca macar inca o zi, de-a mai exista...
Pe strada mea trece praf cosmic si lumina lunii...
Trec ochi inlacrimati cu lacrimi care rid,
Trec nori de ploaie si nori care surid...
poezie de Ana Cirlan
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre suflet, poezii despre ploaie, poezii despre nori, poezii despre nevinovăție, poezii despre lumina lunii sau poezii despre inimă
Ninge peste noi...
Ninge peste noi cu fluturi, -
Dans mirific, de poveste, -
Îngropându-ne-n trecuturi,
Dealurile-albind pe creste...
Bate Crivățul în geamuri,
Parcă-i fum și parcă-i ceață,
Pe la streșini și pe ramuri
S-au prins țurțuri mari, de gheață...
Iarnă rece, iarnă sumbră,
Anotimp al amintirii
Anilor pierduți în umbră,
Precum slovele Psaltirii!...
Cine-și mai aduce-aminte,
Două vorbe, două șoapte,
Sărutarea ta fierbinte,
Visele pierdute-n noapte?...
poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre țurțuri, poezii despre sărut, poezii despre noapte, poezii despre gheață sau poezii despre fum
Vremea colindelor
în decorul iernii culorile sunt reci
codrii au încremenit în viscol și ger
cerbi și căprioare fac întinse poteci
prin zăpada moale căzută din cer.
magnolii în grădina au cunună dalbă
fluturi de gheață atârnă pe acoperiș
magice povești le-am strâns intro salbă
din cufărul vieții le scot pe furiș.
timpul pictează pe geamuri flori de gheață
patinoarul de pe lac e plin de copii
chiar și oameni de zăpadă se bucură de viață
viziuni creștine umplu episcopii.
e vremea colindelor cu lumini pe față
vine Crăciunul legendar fără de utopii.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre Crăciun, poezii despre viziune, poezii despre viscol, poezii despre păduri sau poezii despre pictură
Mai ninge...
Mai ninge, iubite, pe mine,
mai ninge în sufletul meu,
omătul e pur ca lumina,
iar dorul de tine e greu!
Mai ninge, iubite, cu stele,
cu sănii, cu daruri, cu flori,
în pomul de iarnă, iubite,
mai ninge cu albe chemări!
Aud nesfărșitele-ți șoapte
prin fulgii de nea colindând,
mai ninge, iubite, pe noi,
mai ninge pe gândul flămând!
Pe umerii iernii, cuvântul
mai ninge cu dragostea ta,
mai ninge, iubite: în versuri
te caut în inima mea!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din În Albastru (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre versuri, poezii despre săniuș, poezii despre stele, poezii despre poezie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Filozofia ploii
se bucură câmpul sub ploaia mocănească
și arborii se spală de praful poluant
doar ploaia divină poate să hrănească
pădurile gliei într-un ritm vibrant.
cântecul stropilor răsună pe umbrelă
vântul voios îngână romanța toamnei
țesătura zilei cea mai fină dantelă
se armonizează cu lumina icoanei.
în grădina primenită zâmbesc crizanteme
ploaia brodează iubire din melancolie
varsă-ntr-o veselie pe alei reci poeme
modelează viață până la temelie.
filozofia ploii azi o aprofundez
luciditatea cerului se scurge în crez.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre superlative sau poezii despre ritm
Noapte de iarnă
E noapte, e iarnă și ninge frumos.
Iarna e ca o doamnă îmbrăcată în alb de sus pănă jos.
Ochii îi par blânzi, chiar dacă sunt de gheață!
Buzele îi sunt reci, dar inima plină de viață.
Părul ei e mângâiat de vânt ușor.
De sub tălpile ei gingașe răsare un covor alb, strălucitor.
E noapte de iarnă, eu stau la geam și privesc tăcut
Dansul fulgilor, un dans atât de fieric și plăcut.
poezie de Vladimir Potlog (8 decembrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre tăcere, poezii despre păr sau poezii despre ochi
Rădăcini în lumină
sunt cucernică, sunt puternică
timpul e mereu de partea mea
gânduri visătoare de romantică
despletesc lumina de la mândră stea.
soarele mă încarcă de energie
păsări mă învață zborul prin senin
sunt mereu flămândă de reală magie
nutrind ca viitorul să fie calin.
o viață nu-mi ajunge lumea s-o iubesc
dar aspir Paradisul adânc în piept
anotimpuri de iubire se împământenesc
bătătoresc cu visul drumul cel mai drept.
prosper în credință, demiurgul slăvesc
am prins rădăcini în lumini de concept.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre zbor sau poezii despre viitor
Emoții în crivăț și ger
s-a întors iarna cu viscol și ger
ninsoarea ce cade produce fuioare
abia se mai vede lumina din cer
tristă, întunecată e întreaga zare.
se strâng nămeți imenși pe autostrăzi
doar crivățul mai trece printre blocaje
ciorile flămânde croncăne în ogrăzi
în câmpii zăpezi grele acoperă miraje.
știu că doar copii se bucură de iarnă
voia bună răsună pe dealuri pe pârtii
emoții de ninsoare o să se aștearnă
să îmbrace munții trecând de răspântii.
iarna-i pe sfârșite nu-i nicicum eternă
ghiocei de argint vor răsări pe mantii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crivăț, poezii despre întuneric sau poezii despre sfârșit
La poarta viitorului
primăvara este mirobolantă nimfă
împarte lumina blândă și suavă
căldura soarelui alunecă în limfă
minunile naturii se bucură de slavă.
în lupta cu iarna primăvara triumfă
topește ghețuri și munți de zăpadă
prepară fericirea cu aromă de trufă
învață vântul să cânte-o serenadă.
port curcubeul pictat pe eșarfă
cu avântul meu ating nemărginirea
rapsodia soerelui se aude la arfă
grădina cu speranțe întărește menirea.
poarta viitorului primăvara o deschide
cu farmecul pur al iubirii placide.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre natură sau poezii despre munți
Întors în gânduri de iarnă
asfințitul pogoară-ncet în vale
un copac dezgolit încă mai suspină printr-o frunză
se aude susurul unei ape
un pleosc tulbură liniștea
e lacul, e unda ce mă răscolește
o potecă strecoară-n pădure drumul ei
pași și foșnet, crengi ce suspină
un alb fugărit de lumină îmi amăgește privirea
este ea, iubirea pierdută
sărut cerul și număr gânduri pe un nor
inima-mi bate-n clopot
biserica din trupul vieții mă logodește
cu tine, te caut
răsună glasuri, un cor de copii
afară este iarnă, bate vântul, ninge câte un fulg
amintirea ta din vară îmi mai stăruie în minte
vreau înapoi sărutul umed al buzelor încă
nedeschise
vreau să mă auzi, vreau să mă știi din nou
sunt aici
te țin imaginar de mână
port în suflet încă trupul tău
mă auzi?
nu mă lăsa să strig în noapte
unde ești, te vreau,
te vreau înapoi
poezie de Viorel Muha (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre trup și suflet sau poezii despre religie
Culoarea zilei
Tu
ne conduci
pe aripi de munte
până pe stânca plină de ochi
cu raze și pași
zidită
Numele Tău
i-ascuns în culoarea zilei până pe streașina
tăcută
a norilor
fă-ne Tu
o Doamne
să fim pași
aducători de pace
zbor
și taină
până sub aripa zilei
întoarsă în zi
dor
și speranță
lumina
Ta o vrem
mersul
pe apă
inimă
întoarsă în inima ascunsă de ochi
într-o pădure de glasuri
și degete
surâs și umbră
taină și crin
Cuvântul
Viața
poezie de Ioan Daniel Bălan (9 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi sau poezii despre stânci
Mentalitate
pe cărări de doruri sunt un biet trubadur
un visător romantic, incurabil candriu
timpul îmi face chipul cu fragil contur
totuși în viață sunt ceea ce vreau să fiu.
sunt floarea primăverii cu ochi de stele
cu mâinile petale ce sărută lumina
se scaldă în rouă gândurile mele
sângele meu cântă cum cântă grădina.
sunt versul verde din zile de Mai
lumina soarelui vibrează în voce
susurul cuvântului cu splendori de rai
mi-a urcat pe culmi iubirea precoce.
nimic nu-i mai frumos ca dragostea pe lume
însoțită de vers a dobândit renume.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre voce
Ilustrații de iarnă
iarna tronează pe un jilț de gheață
plapuma de zăpadă ocrotește grâul
e ger dar timpul asta mă învață
cum se transformă în patinoar râul.
vreau să mă bucur ca un copil de iarnă
să fac în curtea casei un om de zăpadă
colindele frumoase să se aștearnă
pe credință sufletului fără de tăgadă.
bulgări de zăpadă azi arunc în nori
nu îi las să-mi fure strălucirea zilei
soarele-mi zâmbește producând fiori
miracolul iernii umple cutia milei.
pe geam pictează gerul argintate flori
versific emoții pe albul pur al filei.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger sau poezii despre râuri
Doina prieteniei
te aștept în lumea mea de sori
să nu lași florile să plângă
sunt și eu o floare cu mii de fiori
aș vrea ca grindina să nu m-ajungă.
alungă-mi mâhnirea prietene drag
spune-mi că viața-i un poem melodios
fii martorul meu când iubirea atrag
să nu o pierd m-am legat de Cristos.
a pus în mine flacără și jar
nestinsa credintă îmi face lumină
fii îngerul meu pentru timpul hoinar
ce-i pasă lui de jalea din grădină.
prietenia este ca diamantul rar
șlefuit de raze în forma divină.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre flori, poezii despre îngeri sau poezii despre plâns
Minuni de Mai
sublim mai cântă mierla în zăvoi
poiana cu narcise este un loc vrăjit
zburd precum fluturii cu gândul la voi
prieteni ai speranței cu chipul spășit.
salcâmii sunt împodobiți cu salbe
să îmi bucure privirile pierdute
grădina îmi transferă emoții albe
liliacul îmi șoptește trăiri absolute.
poeți încătușați în poezie
în miezul zilei magie compun
extazul fermecat nu întârzie
tristețea hapsână să o răpun.
am strâns în suflet minuni de Mai
splendide acorduri răsună în nai.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre narcise, poezii despre muzică, poezii despre miezul zilei sau poezii despre gânduri
La margine de lume
goale sunt sufletele crescute în umbră
cu izul noroios, pătat prea îmbâcsit
rețeaua de lumina tremură tare sumbră
la marginea zilei amarul e ticsit.
sunt sărmani la care viața e povară
târâș prin neajunsuri și tristețe
sunt oameni care dorm pe cartoane afară
care-au uitat ce-nseamnă visele mărețe.
o lume subterană lărgește infernul
unde nu e cântec, fericire sangvină
spasmul timpului afectează sternul
inimii care-a pierdut iubirea divină.
mă rog la Cristos preabunul, eternul
la margine de lume glorios să revină.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre sânge sau poezii despre somn
Orice om, chiar și rob, se bucură că vede lumina zilei.
citat din Pheenix
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre timp, citate despre sclavie sau citate despre bucurie
În armonii plenare
trăiesc pe o frecvență cu lumina astrală
în zona de cunoaștere găsesc numai iubire
un lac plin cu nuferi, o grădină florală
cu ochi de copil mirări port în privire.
mereu mă las cuprinsă de miracolul vieții
de peisaje cu codrii care îmbracă munți
vântul se joacă-n arborii cu zorii dimineții
secunde plenare suav mângâie frunți.
natura îmi crează în suflet un tezaur
de splendori pe care le port cu mândrie
sunt copilul vieții am crescut un faur
din ample admirații compun o simfonie.
gust din seva infinitului cu arome de laur
mă-nclin în fața gliei - leagăn de armonie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie sau poezii despre tezaur
Doamne, te rog dă-mi în viață tot ce îți bucură inima că mi-ai dat viață pe pământ, căci ce te bucură pe tine sigur mă va bucura și pe mine.
Valeria Mahok (15 mai 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață sau citate despre inimă
În lumina lui Isus
lumina toamnei blândă pe oameni îi invită
la plimbări prin parcul plin de crizanteme
prin ambientul lacului o lebădă privită
plutește ca un dans suav pe valuri boeme.
trăiesc în sânul vieții armonii mai presus
de grijile zilei de frământări nebune
mi-am lăsat destinul în veghea lui Isus
căci dragostea Lui nicicând nu apune.
în farmecul credinței eu mai pot să sper
de fapt am moștenit un romantism sublim
beatitudini ample se ridică la cer
până la steaua mea cu care mă anim.
sufletul meu pe tavă lumii îl ofer
cu versuri sublimate de forul intim.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre romantism