Trandafirul îngheţat

Ia-mă
te rog
în căuşul
palmelor catifelate
calde de a inimii tale dogoare
atentă fiind
să nu îmi spargi
petalele de sânge îngheţate
apoi
până îmi mai menţin
frăgezimea
rupe
cea mai rubinie
dintre petale
şi ascundeţi-o
în sân
după care
aruncă trandafirul
în primul râu
ivit în a ta cale.

poezie de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce fac?

Amestec picăturile de rouă,
cu iubirea ascunsă
în căuşul palmelor mele!
Deasupra aştern trandafiri
veştezi si petale rupte
semn că iubirea a murit!
Apoi îmi schimb veşmintele negre
ca totul să pară, Ok..
Doar inima tresare plângând...
Nu o las... e prea inocentă,
pentru o lume perversă si nesigură...
Destul!... adun picăturile de
rouă cu iubirea rece,
în căuşul palmelor si totul
este gheată!
Aşa devin insensibilă...

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu...

Ştiu că sunt pietre pe care calc,
ciobite şi calde,
Apa prin care se pierd
este revărsată din sufletul tău,
îmi spală călcâiele sângerânde.
Îmi spune să merg înainte,
să nu mă uit înapoi,
doar înainte, spre locul de unde se naşte.
Mi-am atins obrajii şi tâmplele
şi apoi am sorbit-o încet din căuşul palmelor
în care o strânsesem.
Linişte,
culoare densă,
bătaie de inimă,
petale,
viu,
respiraţie,
atingere,
vârtej,
amintire...
Am ajuns la izvor pe înserat
şi m-am lăsat în voia braţelor
pe care le-am căutat atât de mult.

poezie de Alin Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

8 noiembrie

am ţinut un iepure
în căuşul palmelor, simţeam
bătăile inimii, căldura, blăniţa moale
până ce
m-am crezut şi eu
un iepure în alt căuş mai mare

am ţinut o pasăre până ce m-am văzut
zburând
măceş, trandafir, lujer nou, grâu, brusture
stejar,
gâză
vierme
peşte mic, peştele şi mai mic…
am uitat punctul de plecare – din
căuşul palmelor sângerând cresc
muşchi, ciuperci vineţii, vernil

mă îmbrăţişez
singur
ca atunci când ţi-e tare frig
duc palmele
toate palmele în ţărână, caut ape
lăptoase, tainice, apoi
le port curate
la buze, la frunte
mi-am regăsit rugăciunea
doi arhangheli cunosc pentru mine
căuşul căuşurilor

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog,ia-mă!

Strig iarăşi in vis...
Te rog ia-mă!
M-am săturat să tot mor
Du-te de îţi cheamă
Slujitorii din negrul paradis.

Nu-mi mai zâmbi...
Te rog ia-mă!
Bea-mi sângele cu ai tăi
Hai omoara-mă
Sa nu mai văd când te strâmbi.

Încingi cuţitul...
Te rog ia-mă!
Trebuie să scap
Nu-mi este teamă
Oferă-mi în dar sfârşitul.

Esti fericit...
Te rog ia-mă!
Ca slujitor al tău
Te rog ia seamă
La trupu-mi putrezit.

poezie de Alin Ojog (7 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

izvorul Ropo –
beau apă din căuşul palmei
în borcan fiind flori

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţie...

cuprinde-mi gândurile în căuşul
palmelor tale,
şi-abia apoi ai să poţi sorbi
din pocalul cu zile siclamen,
un strop de fericire,
ridică-mi tâmpla spre
orizontul
cerului purpuriu,
pentru că numai acolo
am să mă ştiu
iubită de tine,
adună-mi petalele toate
de visuri trădate
şi culcă-mi încet, pe spate,
nemărginirea privirii tale iertate,
scoate apă din fântâna
faptelor clare
şi ia-mi mâna firavă
în gândurile tale,
şi-atunci şi numai atunci,
hrăneşte-mă cu nectarul
cuvântului tău...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liliac din zi de mai

Ai strâns în petale atâta culoare
Tot violetul din apusuri de soare,
Şi parfum delicat, dulce ameţitor,
Purtând în el magia nopţilor de dor.

Catifelate flori cu aromă divină
Farmecul lor îmi face ziua senină,
Îmi pare că sunt într-o grădină de rai
Când te privesc drag liliac din zi de mai.

De ce te iubesc atât... floare aleasă
Plină de rouă îmi pari cea mai frumoasă,
Crengile par candelabre în catedrale,
Ofrandă... pentru preotese vestale...

poezie de Sofia Doina Gavrilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

îmi las de acum
pălăria-mi cea verde
sperietorii

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maimuţoiul Schadenfreude

L-am descoperit pe Dumnezeu, copil fiind; apoi ca soldat,
ca soţ, ca tată, iar acum când mă apropii
de sfârşitul unei vieţi în junglă... nu Darwin,
ci Dumnezeu
îmi linişteşte cea mai adâncă şi primitivă teamă.

Copil fiind îmi plăcea să merg la pescuit după o ploaie de vară
pentru a prinde cel mai mare curcubeu...

*Schadenfreude – bucurie simţită la necazul sau ghinionul altuia.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţa inimii şi suferinţa minţii

Suferinţa inimii tale
Şi suferinţa minţii tale
Nu vor fi niciodată la fel.
Indiferenţa la suferinţă a minţii tale
Este cea mai bună dovadă.
Acceptarea suferinţei din partea inimii tale
Este cea mai bună dovadă.
Diferenţa dintre suferinţa inimii
Şi suferinţa minţii este următoarea:
Suferinţa minţii evadează din colivia corpului,
Suferinţa inimii zăboveşte în viaţa realităţii.

poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vor trece ani

Nici cupele de-argint nu-mi plac,
nici auritele pocale,
ci dintre toate cel mai drag
îmi e căuşul palmei tale.
Vor trece ani. Şi-nnoitoare,
cu-aceeaşi dragoste de fată,
voi bea din palma ta de care
n-am să mă satur niciodată.
Pe-acelaşi drum, ca la-nceput
vom dogori mereu la faţă.
Şi-ntâia brazdă-am să-ţi sărut
pe-obrazul însemnat de viaţă!
Dar dacă, în aceeaşi zi,
Mi-ai da să beau din mari pocale,
eu, dintre toate m-aş opri
tot la căuşul palmei tale.

poezie celebră de Veronica Porumbacu
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploile tale calde

Gust amarul până îmi iese prin ochi
şi nu mă las furat de vorbe goale.

Sunt prins în vârtejul slăbiciunii omeneşti,
dar nu mă tem de nimeni.

Îmi adaug în fiecare zi câte o şansă,
să mă ridic cu sufletul la cer
în primăveri de cântec prin gânduri
şi-n mâini cu măreţia dragostei
ce-mi rodeşte-n palme.

Ploile tale calde
cu mângâieri rupte din cuvinte
îmi coboară prin trupul înfăşurat
de atâta fierbinte iubire.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acustica palmelor

Palma mea,
e prelungirea inimii
ce se regăseşte
în cuibul palmelor tale,
acolo unde două inimi
găsesc acustica palmelor
fiind locul perfect,
vibraţia lor naşte o muzică
cu note pline de atingeri fine,
de zâmbete, de culoare....
Palmele noastre vibrează a.... NOI,
toată căldura din inimi,
aşează note de vis pe degete,
cântānd bucuria
de a fi DOI!

poezie de Georgeta Şuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

după furtună –
petale de liliac
în toată curtea

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

îmbrăţişând pe cel mai trist dintre străbuni

una dintre mamele mele
cred că bătrâna cea mai nebună
îmi tot apare în vise
poate n-ar fi ea
ci poveştile despre ea
nici măcar nu sunt o invenţie
cum îşi smulge părul din cap
aflând că singurul fiu
plecat la război
atârnă într-o pădure
şi ştii cum e senzaţia aia
că vrei să îl strângi la piept
ca pe un copil
pe cel mai nefericit dintre străbuni
ei bine, trebuie să înveţi
că trista amintire e o pasăre
zboară picurând sânge
pe acoperişul inimii tale
trebuie să continui
să mânuieşti cuţitul care taie pâinea
trebuie să înveţi că bătăile în geam
sunt oameni însetaţi
merg în convoi
după ce le dai apă
se duc în deşertul depărtărilor
ascunzându-şi poveştile sub aripi

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul trandafir

Nu, nu te-am uitat,
doar te-am rătăcit printre gândurile mele.
Uneori te mai caut,
aşa, pe sub praful ce-l aşterne timpul peste...
şi când te zăresc,
stai ascunsă în spatele primei priviri,
ţi se văd doar ochii.
Apoi fugi,
te ascunzi în spatele primei îmbrăţişări,
apoi după primul sărut...
şi când nu mai ai unde,
cedezi,
îmi apari complet în faţă,
mi te predai, îmbujorată toată,
ca atunci la începuturi,
într-un tablou de necuprins sub cuvinte.
Apoi, tot zâmbetul acela, licărind,
se disipă uşor-uşor întunericului
până te pierzi în depărtări,
amestecând în fundal o muzică tristă
şi o ploaie mocănească
într-un soundtrack memorabil,
ca la finalul unui film bun,
când zboară petalele uscate
ale primului trandafir pe care ţi l-am oferit cândva,
ca laitmotiv,
într-o poveste de dragoste neîmplinită.

poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petale

Mângâieri catifelate
petale de dor
se odihnesc pe fruntea mea
încărcată de vise.
Privesc cerul
printre crengile pomilor înfloriţi
clăbuci de nori lăptoşi
lenevesc deasupra livezii.
O adiere rebelă
ridică petalele alb-rozalii
spre sărutul
îndepărtat al soarelui. Ninge cu petale parfumate
de măr
peste chipul inocent
al primăverii.

poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţe fragilă

S-au ofilit demult florile pe care mi le-ai dăruit
N-ai ştiut să opreşti fericirea în palmele tale.
Frumuseţea lor a fost prea fragilă pentru mine.
Am pierdut petalele.

Numai tabloul mereu înfloreşte pe pânza inimii mele.
Cupa palmelor tale, mereu plină
Şi trandafirii însetaţi.

poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie

Femeie, care este secretul tău?
Eşti înger, eşti demon?
Mă ridici pe aripile tale până la cer,
Apoi mă trânteşti de porţile iadului,
Mă ridici la rangul de zeu,
Apoi distrugi templul de jad
În care îmi aduceai ofrandă trupul tău.
Creezi cu un zâmbet un univers
Şi-l distrugi cu o simplă încruntare,
Mă aduci de la extazul absolut
La cea mai neagră disperare,
Mă cuprinzi în îmbrăţişarea ta nepământeană,
Apoi mă părăseşti pe marginea unei prăpăstii,
Îmi juri iubire pe veşnicie,
Apoi mă înjunghii în inimă
Cu pumnalul îngheţat al trădării...
Femeie, eşti înger sau diavol?
Femeie, care este până la urmă secretul tău?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jucăria săracului

Din toate pachetele de ţigări
îmi voi construi o armată de roboţi
cum făceam în copilărie
şi voi cuceri lumea

începând de aici
de unde colţul peretului
se întâlneşte cu colţul peretului

aici îmi voi scrie un manifest
împotriva oamenilor mari
a cojilor de nucă pe care
mi-aşez genunchii de bunăvoie
şi mă rog

lăsându-mi deoparte jucăriile preferate
caraghiosul de mucava mişcat cu o singură sfoară
fierararii care bat nicovala
călăreţul şi calul a cărui coadă e un fluier
bucata de oglindă ciobită care reflectă soarele
poezia şi ţigările
aceste sfori cu care încercam
să-mi fiu propria marionetă

şi mă rog
culorii alb
scorojită
şi plină de igrasie

în spital
în stradă
între ciulini şi urzici

copilului
care se joacă cu şobolanul viu
şi-l transformă pe rând
în mort, sfâlează, maşină, ti-ti, tren, ciu-ciu, avion sau pasăre

joacă-te cu mine
transformă-mă
în ceva frumos

ia-mă-n căuşul palmelor tale
cum iei apa limpede în care
soarele construieşte o catedrală
şi o bei

chiar dacă-n apă sunt vipere
şi veninul pe care-l varsă
şi morţi şi sânge pe care şi tu
când va veni îngheţul
te vei da ca pe gheaţă

mai sunt şi roţi de bicicletă
şi o cizmă pe care pescarul o încalţă
şi e mai fericit sărind şchiop
cu o singură cizmă
într-un singur picior
decât dacă ar fi prins
peştele
pe care să-l agaţe mândru
de peretele de acasă

ia-mă cum ia pescarul cizma pescuită
chiar dacă şobolanul e viu
şi mâna ta e fragilă
cum e capul circarului în gura tigrului
şi colţii ascuţiţi
strălucesc ca ochii unui om rău

şi cântecul ăsta atrage
cobrele îmblânzite
care în mâinile tale se transformă şi ele
în şerpi de cauciuc sau în sfori
cu care oamenii nu se spânzură

chiar dacă cizma
e pentru un singur picior
şi tu ai două

poezie de Adrian Diniş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!